Renasterea: Renasterea carolingiana, ottonica

Renasterea

Renasterea este denumirea curentului de innoire sociala si culturala, care a aparut in Europa, la sfarsitul Evului Mediu, in secolele al XV-lea si al XVI-lea, caracterizata prin redescoperirea interesului pentru cultura si arta antichitatii clasice

Renasterea a inceput in Italia si s-a raspandit in Europa occidentala. In aceasta perioada s-au produs profunde transformari sociale, politice, economice, culturale si religioase, care au marcat tranzitia de la societatea medievala catre societatea moderna. Societatea feudala a Evului Mediu, cu structura sa ierarhica rigida, dominata de economia agrara si sub puternica influenta a Bisericii Catolice, a inceput sa se destrame. In decursul Renasterii, un rol determinant l-au avut oamenii de cultura si artistii, inclinati spre clasicismul greco-roman.

Renasterea s-a impartit cu timpul in 2 categorii:

1.Renasterea carolingiana

2.Renasterea ottonica

1.Renasterea carolingiana.

Renasterea carolingiana, dupa numele lui Carol cel Mare, a reprezentat trezirea la viata a antichitatii si, in parte, a culturii bizantine in cultura si arta imperiului franc, in secolele al VIII-lea si al IX-lea, in incercarea imparatului Carol cel Mare de a continua si innoi traditiile Imperiului roman. Printre cele mai insemnate realizari ale Renasterii carolingiene se numara ilustratiile de carte din 'Evangheliarul lui Carol cel Mare', pastrat la Viena, sau Capella Palatina din Aachen, care aminteste de 'Bazilica San Vitale' (sec. al VI-lea) din Ravenna, precum si Capella Sankt Michael din Fulda, in stilul bisericii 'Santo Stfano Rotondo' (sec. al V-lea) din Roma. Prezenta invatatului Alcuin (lat.: Alcuinus) la curtea imperiala a stimulat transcrierea textelor vechi si introducerea limbii latine ca limba literara, fapt determinant pentru evolutia ulterioara in istoria culturala a lumii apusene.

2.Renasterea ottonica.

Aceasta se refera la caracteristicile de stil in arta si arhitectura din timpul imparatului Otto III ( - ), sub influenta antichitatii si a Bizantului, pentru obtinerea unei 'Renovatio imperii Romanorum'. Aceste influente s-au exercitat mai ales in ilustratiile de carti, artizanat si in arhitectura (Capella Sf. Bartolomeu din Padeborn).

In timpul renasterii au avut loc mai multe intamplari si anume: descoperiri geografice, progrese stiintifice, progrese tehnice, schimbari religioase, schimbari politice.

1.Descoperiri geografice Descoperirile geografice au schimbat radical reprezentarea asupra lumii. La 12 octombrie , Cristofor Columb debarca pe insula Guanahani din arhipelagul insulelor Bahamas si descopera, astfel, America. In acelasi an, la 2 ianuarie, prin cucerirea Granadei de catre regii Castilliei din Spania ('Reconquista'), dispare - dupa 800 de ani de dominatie - ultimul bastion al prezentei arabe in Peninsula Iberica. In , Vasco de Gama descopera drumul spre India, trecand in Oceanul Indian, pe la Capul Bunei Sperante din sudul Africii. Prin expeditia intreprinsa de Magellan, intre - , dispar si ultimele indoieli asupra formei sferice a pamantului

2.Progrese stiintifice si tehnice In cursul secolului al XVI-lea au fost traduse unele din cele mai importante lucrari grecesti in domeniul matematicii si s-a gasit solutia ecuatiilor de gradul trei. Cunostintele obtinute in astronomie de catre Nicolai Copernic ( - ), Tycho Brahe ( - ) si Johannes Kepler ( - ), prin descoperirea legilor miscarii planetelor, depasesc viziunea geocentrica a lui Ptolemeu, conducand la reprezentarea heliocentrica a sistemului solar. Catre sfarsitul secolului al XVI-lea, Galileo Galilei ( - ) aplica modelele matematice in studiul fenomenelor fizice. Un eveniment determinant il constituie punerea la punct a imprimeriei cu caractere mobile - tipografiei - de catre Johannes Gutenberg ( ), ceea ce contribuie la raspandirea larga a cunostintelor.

3.Schimbari religioase si politice In aceasta perioada incepe dezvoltarea unor state teritoriale, incepand cu statele orasenesti italiene si continuand in Germania, Franta si Spania. Acest proces este favorizat de o diplomatie moderna, care - in afara razboaielor - devine un important instrument politic.Clerul - in special cel inalt - isi schimba modul de viata, renuntand la preocuparile exclusive de cult si aspirand la o participare activa in politica. Papi, cardinali si episcopi nu se mai deosebesc in comportarea lor de negustori sau conducatori politici. Crestinismul ramane, totusi, elementul preponderent al culturii. Predicatori ca Bernhardin din Siena si teologi sau prelati ca Sant'Antonio din Florenta sunt ascultati si onorati de credinciosi. In acelasi timp, insa, invatatii umanisti se ocupa de problemele teologice si adapteaza cunostintele filologice si istorice noi la studiul si interpretarea scrierilor religioase. Viziunea umanistica asupra teologiei si scripturilor sfinte a dus, in cele din urma, la aparitia reformei protestante, initiata in Germania de catre Martin Luther ( - ) si raspandita, apoi, in intreaga lume catolica.

Romanismul a avut cateva trasaturi caracteristice printre care se numara si:     

Umanismul

Literatura

Arte plastice

Arhitectura

Muzica

1.Umanismul Baza spirituala a Renasterii a constituit-o umanismul. Interesul enorm pentru cultura antichitatii a dus la cautarea si descoperirea manuscriselor clasice: Dialogurile lui Platon, operele istorice ale lui Herodot si Thucydide, creatiile dramatice si poetice ale grecilor si romanilor. Invatati din Bizant, care, dupa caderea Constantinopolului sub turci ( ) s-au refugiat in Italia si predau acum in scoli din Florenta, Ferrara sau Milano, au adus cu ei cunostinta limbii grecesti clasice. Desi adesea apareau simple imitatii ale clasicilor, studiul literaturii, istoriei si filozofiei contribuia la instruirea libera a oamenilor, dandu-le o mai mare forta de discernamant. Multi ganditori ai Renasterii (Marsilio Ficino, Giovanni Pico della Mirandola) se orienteaza in directia neoplatoniciana in filosofie, in timp ce aristotelismul oficial incepe sa piarda din importanta. Reprezentanti importanti ai umanismului au fost si Erasmus din Rotterdam si Thomas Morus. Cultivarea armonioasa nu numai a spiritului, dar si a corpului, care in perioada medievala era total discreditata, a devenit in timpul Renasterii un scop educativ. Viziunea teocentrica a trecutului s-a transformat intr-una antropocentrica, omul a devenit centrul atentiei in studii stiintifice si creatii artistice.

2.Literatura Renasterea continua opera inceputa deja in sec. al XIV-lea prin 'La Divina Commedia', monumentala creatie a lui Dante Alighieri ( - ), sonetele si scrisorile lui Francesco Petrarca ( - ), nuvelele lui Giovanni Boccaccio ( - ) reunite in volumul 'Il Decamerone'. Se reiau vechile genuri literare din antichitate - epopeea, satira, epigrama, biografia - si se creeaza genuri noi, ca sonetul si nuvela (Novella). Reprezentanti ai literaturii italiene renascentiste sunt:

• Angelo Poliziano
• Niccol Machiavelli
• Ludovico Ariosto
• Baldassare Castiglione

3.Arte plastice: Dezvoltarea artei in Renasterea italiana are loc la inceputul secolului al XV-lea in Florenta. Filippo Brunelleschi ( - ), cel mai insemnat constructor al Renasterii, descopera perspectiva liniara - caracteristica artei din aceasta perioada - si realizeaza cupola Domului din Florenta ( ).

Lorenzo Ghiberti ( - ) devine cunoscut prin realizarea portilor de bronz ale Baptisteriului din fata Domului, numite, mai tarziu, de catre Michelangelo 'Portile Paradisului'. Donatello ( - ), prin stilul sau plastic, a influentat si pictura. Printre cele mai importante opere ale sale este statuia de bronz a lui David, prima sculptura care, ca in timpurile antichitatii, prezinta din nou corpul omenesc gol, fara vesminte. Alte sculpturi ale lui Donatello sunt monumentul ecvestru Gattamelata din Padova sau tribuna de marmora Cantoria pentru Domul din Florenta.

In pictura, Cimabue ( - ) si elevul sau Giotto di Bondone ( - ) - frescele din capela 'Scrovegni' din Padova si din capela 'Santa Croce' din Florenta -, pot fi considerati ca precursori.

Pictura se imparte la randul ei in 2 categorii:

1. Pictura in Renasterea timpurie Masaccio ( - ), cu motivele sale naturaliste si aplicarea perspectivei in desen, este socotit deschizatorul de drum in pictura din perioada timpurie a Renasterii. Ciclul de fresce in 'Cappella Brancacci' din biserica 'Santa Maria delle Carmine' din Florenta impresioneaza prin individualitatea si plasticitatea noului stil.

Si Paolo Uccello ( - ) - 'Battaglia di San Romano', 'Il Condottiere Giovanni Acuto' - este fascinat de potentialul perspectivei in pictura. Alti maestri din aceasta perioada sunt calugarul dominican Fra Angelico ( - ), Jacopo Bellini ( - ), Piero della Francesca ( - ), care a scris si lucrari teoretice in domeniul matematicii si perspectivei.

Pictorii din generatia urmatoare au contribuit la innoirea redarii in perspectiva a peisajelor, compunerea minutioasa a tablourilor, finetea redarii figurilor. Printre acestia se numara: Antonio Pollaiuolo ( - ), Andrea del Verrocchio ( - ), Domenico Ghirlandaio ( - ) - in Florenta; Andrea Mantegna ( - ) - in Padova; Giovanni Bellini ( - ) si Giorgione (ca. - ) - in Venetia. Acestia din urma au dat o orientare decisiva scolii venetiene, prin simtul nou al organizarii spatiale, al luminii si culorii, in contrast cu stilul florentin, in care predomina desenul. Un loc aparte il ocupa Sandro Botticelli ( - ), care a lucrat pentru familia Medici din Florenta si pentru Vatican. Dintre cele mai cunoscute opere ale sale sunt de mentionat 'Nasterea lui Venus' (La nascita di Vnere) ( ) si 'Primavara' ( ).

2.Pictura in perioada de apogeu a Renasterii: In anul 1500, Leonardo da Vinci ( - ) se intoarce la Florenta, venind de la Milano, unde pictase fresca 'Cina cea de Taina' pentru biserica Santa Maria delle Grazie. In acest timp, Michelangelo ( - ) lucreaza la statuia de marmura a lui 'David', care avea sa devina semnul distinctiv al orasului Florenta.

Centrul de greutate al artei se muta la Roma, la curtea papei Iuliu al II-lea, care incurajeaza realizarea unor proiecte ambitioase inauntrul si in afara Vaticanului. Domul 'Sfantul Petru' (San Pietro), este construit dupa planurile lui Donato Bramante ( - ), in 'Capela Sixtina' Michelangelo picteaza plafonul si fundalul ('Judecata de Apoi'). Rafael Sanzio ( - ) decoreaza camerele (Le Stanze di Raffaello) din palatul Vaticanului - printre alte motive, celebra 'Scoala din Atena', in care sunt figurati diversi filozofi ai antichitatii.

Tiziano Vecello ( - ) este cel mai insemnat reprezentant al Renasterii in Venetia. El picteaza si pentru Carol Quintul, care il numeste pictor oficial al curtii regale spaniole.

Un alt reprezentant de seama al picturii din aceasta perioada a fost Correggio ( - ), care a trait cea mai mare parte a vietii sale in Parma, unde a realizat principalele sale opere (de exemplu, frescele din biserica San Giovanni Evangelista).

4.Arhitectura: In arhitectura Renasterii se pot deosebi doua tendinte:

• O prima tendinta este caracterizata prin folosirea formelor de expresie ale antichitatii. Aceasta se realizeaza in jurul anului , in perioada de apogeu a Renasterii, prin constructiile clare si armonice ale lui Donato Bramante, si se raspandeste in tot restul Italiei. Se folosesc ca elemente de constructie coloanele, pilastrii, capitelurile, frontonul triunghiular, arcadele, preluate din tratatul de arhitectura al lui Vitruviu ('De architectura', sec. I i.Hr.), la care se adauga cupolele (Domul din Florenta, Bazilica Sfantul Petru din Roma). Fatadele sunt concepute tinandu-se seama de simetrie si ordine. Arhitectii sunt considerati artisti si apartin paturii cultivate a societatii.

A doua tendinta, proprie mai ales tarilor nordice, imbina elementele antice cu traditiile stilului medieval, in care predomina liniile verticale combinate cu ogivele gotice. Se adauga ornamente si arabescuri (in Spania). Maistrii de constructii sunt meseriasi. Exemple: in Franta, aripa de vest a palatului Luvru din Paris ( - ), realizata de Pierre Lescot; in Germania, castelul din Heidelberg si primaria din Augsburg,

5.Muzica Muzica din timpul Renasterii corespunde 'varstei de aur' a polifoniei. Genurile cele mai frecvente sunt 'messele', 'motettele', madrigalul si cantecele cu acompaniament instrumental. Din punct de vedere teoretic, importante sunt scrierile compozitorului flamand Johannes Tinctoris ( - ), in care prezinta si sustine tendintele innoitoare in muzica. Unul din cei mai importanti compozitori ai acestei epoci este Giovanni Pierluigi da Palestrina ( - ), care cu a sa 'Missa de Beata Virgine' ( ) marchaza trecerea spre baroc. Se stabilesc contacte intre muzicienii de diverse nationalitati, centrul de atractie fiind, si in acest domeniu, Italia. Astfel compozitorul spaniol Toms Luis De Victoria ( - ) este cel mai important reprezentant al scolli de muzica din Roma, in timp ce italianul Andrea Gabrieli ( - ) conduce 'Die Mnchner Hofkapelle'. Cu Giovanni Gabrieli ( - ) si Claudio Monteverdi ( - ) se dezvolta muzica monodica si se face trecerea catre genul muzicii de opera. Reprezentantii muzicii in renastere sunt

Johannes Tinctoris

Pierluigi da Palestrina

Tomas Luis De Victoria

Andrea Gabriei

DECLINUL RENASTERII

Ca orice miscare socio-culturala, si Renasterea, dupa o perioada de apogeu, cunoaste un declin, in care ideile innoitoare lipsesc iar epigonii realizeaza, in cel mai bun caz, lucrari de imitatie.

Declinul Renasterii a fost favorizat si accelerat de doua imprejurari:

• Decaderea politica si economica a Italiei, incepand deja in prima jumatate a secolului al XVI-lea, bantuita de razboaie nesfarsite, ce au culminat cu jefuirea Romei ('Sacco di Roma', ) de catre trupele de mercenari ale lui Carol Quintul Aceasta a dus la slabirea puterii si prestigiului papalitatii, la decaderea oraselor-state, ca Florenta si Milano. Descoperirea unui nou drum spre India, prin inconjurul Capului Bunei Sperante, slabeste substantial situatia economica a Venetiei si Genovei.

• Ca reactie la Reforma religioasa initiata in Germania de Martin Luther, Biserica Catolica instituie Contrareforma si tribunalele inchizitoriale, adevarata lovitura de gratie impotriva libertatii de gandire. In urma Conciliului din Trient ( - ), se alcatuieste o lista a cartilor interzise, considerate eretice in cazul ca vin in contradictie cu dogmele bisericesti ('Index librorum prohibitorum', ). Galilei este constrans sa-si abjure public convingerea asupra rotatiei pamantului in jurul soarelui, nu fara a sopti pentru sine 'eppur si muove&;;;quot;. Filosoful Giordano Bruno ( - ), combate teza aristoteliana, admisa oficial de Biserica, a unui univers inchis, reprezinta un umanism panteist si va fi ars pe rug ca eretic, in urma sentintei tribunalului inchizitorial. La Geneva, sub dominatia lui Jean Calvin, teologul si medicul spaniol Miguel Servet ( - ), pentru faptul de a fi pus sub semnul intrebarii dogma Sfintei Treimi, sfarseste in acelasi fel, condamnat pentru blasfemie, de data aceasta de un tribunal protestant.

Ideile Renasterii nu pot fi insa inabusite, ele sunt aparate de oameni curajosi ca Erasmus din Rotterdam, Francis Bacon sau Ren Descartes ( - ), filosoful olandez Baruch Spinoza ( - ), care isi propun ca obiectiv fundamental transmiterea unui mesaj eliberator si purtator de bucuria pe care o da cunoasterea iar secolul al XVIII-lea va relua spiritul Renasterii sub forma iluminismului francez.