Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Scoli si curente in studiul culturii (2)

Arta cultura



+ Font mai mare | - Font mai mic



Scoli si curente in studiul culturii (2)

(Dupa Oxford Dictionary of Sociology, 2nd edition)

1. Scoala cultura si personalitate

Dezvoltare a studiului socializarii aparuta in special in anii '30 in Statele Unite. Teoria combina elementele de psihologie, antropologie si sociologie, dar implica in special aplicatiile principiilor psihanalitice la materialul "etnografic". Pornind de la teoria freudiana (vezi lucrarea lui Freud Civilization and its Discontents, 1930), ea a subliniat constructia culturala a personalitatii, focalizandu-se asupra dezvoltarii individului. Teoreticienii scolii subliniaza ca tipurile de personalitate ar fi create prin socializare, punand un accent deosebit pe practicile educative precum hranirea, intarcatul si antrenamentul de realizare a toaletei personale. Perspectiva este cel mai bine demonstrata in lucrarea antropologilor precum Gregory Bateson, Ruth Benedict, Geoffrey Gorer si Margaret Mead. Mead, in special, a fost asociata cu doctrina principala a Scolii: aceea ca diferite culturi (sau societati) produc diferite tipuri de personalitate drept rezultat al diferitelor practici de socializare. Descoperirile controversate ale ei - in special cele ca rolurile de sex sunt determinate mai degraba cultural decat biologic - au influentat o generatie de sociologi americani sa reexamineze premisele culturale asupra rolurilor barbatilor si femeilor in societate.



Numeroase alte studii ofera variatii pe aceasta tema. In The Psychological Frontiers of Society (1945), Abram Kardiner studiaza modul in care tipurile de personalitate sunt reprezentate in patternurile culturale. Kardiner si colegii au argumentat ca religia si politica sunt ecrane pe care se proiecteaza orientarea de personalitate de baza a societatii In "Antropology and the Abnormal" (Journal of General Psychology, 1934), Ruth Benedict examineaza devianta sociala, atragand atentia asupra faptului ca un tip de personalitate valorizat intr-o mai mare masura in cadrul unei societati poate fi considerat deviant in alta. Ea a argumentat ca fiecare societate are alta viziune despre comportamentele considerate anormale - si ca aceasta se schimba in timp.

Scoala Cultura si personalitate a avut o importanta deosebita prin studiile asupra caracterului din timpul razboiului, intreprinse intr-o incercare de a intelege caracterul (si prin aceasta strategiile) puterilor Axei, unul din rezultate fiind naratiunea clasica a lui Ruth Benedict asupra japonezilor The Chrysanthemum and the Sword (1946). Descrierea paralela a Statelor Unite, realizata de Mead, a aparut sub titlul And Keep Your Powder Dry (1942). Dupa 1950 s-a pus un mare accent pe folosirea statisticilor in demonstrarea conexiunilor dintre practicile de crestere a copiilor, personalitate si cultura. Astfel, in Child Training and Personality (1953), John Whiting si Irving Child au folosit un esantion intercultural de mare dimensiune pentru a scoate in evidenta presupusele legaturi intre experientele in frageda copilarie sistemele de tratament ale bolilor.

In perioada postbelica, Scoala a fost tot mai criticata pe motiv ca: ar fi exagerat congruenta intre tipurile de personalitate din cadrul aceleiasi societati; ar fi ignorat semnificatia relatiilor existente intre culturi; si, faptul cel mai grav, pentru ca ar fi reificat cultura in loc de a o vedea ca pe un construct social. De asemenea, conexiunile dintre practicile timpurii de crestere a copiilor si trasaturile de personalitate ulterioare ale adultului s-au dovedit a fi dificil de demonstrat. Studiile scolii Cultura si personalitate se bucura de o slaba popularitate in sociologia si antropologia contemporane, chiar si in Statele Unite, unde s-a influenta ei s-a restrans. Totusi, influenta Scolii n-a disparut in intregime.

Benedict, Ruth Fulton (1887-1948)

Studenta al lui Frantz Boas la Universitatea Columbia, Benedict a intreprins prima ei cercetare la inceputul anilor '20, dovedind un mare interes pentru studiile comparative. Ulterior a fost influentata de teoria psihologica, fiind strans asociata cu asa-numita Scoala Cultura si Personalitate din antropologia americana. Cele mai cunoscute lucrari ale sale sunt probabil Patterns of Culture (1934) si The Chrysantheum and the Sword (1946).

Mead, Margaret (1901-1978)

Antropolog cultural american, studenta a lui Rush Benedict. A argumentat ca patternurile personalitatii sunt determinate mai curand cultural decat biologic. Celebra ei lucrare Coming of Age in Samoa (1928) a fost contestata de sociobiologi. Ea se baza pe o cercetare de teren mai curand nefundamentata empiric, dar putea fi apreciata in termeni care nu discreditau disciplina cercetatoarei. Mead a initiat un studiu critic al genului, in Sex and Temperament in Three Primitive Societies (1935). Multele ei calatorii de cercetare prin Insulele Pacificului de Sud, Noua Guinee si Bali sunt descrise pe larg in autobiografia ei Blackberry Winter (1972).

A popularizat antropologia sociala partial prin contestarea etnocentrismului ca ideologie dominanta in Statele Unite. A fost marginalizata de cea ce a considerat ca fiind lumea masculina academica si a ramas atasata de Muzeul American de Istorie Naturala din New York, avansand de la asistent la director.

2. Antropologia simbolica

Clifford Geertz (n. 1926), antropologul cultural american si sustinator reputat al antropologiei simbolice, a afirmat ca comportamentul uman este in mod fundamental simbolic si, de aceea, incarcat de sens pentru actorii sociali. Sarcina prima a etnografului este de a intelege "retelele de semnificatie" pe care le-au impletit oamenii insisi. Astfel, pentru Geertz, antropologia (si prin implicatie sociologia) nu este o stiinta experimentala, care cauta legi universale, ci una interpretativa aflata in cautarea sensului. "Deep Play: Notes on the Balinese Cockfight" (in Daedalus, 1972)

Geertz introduce metoda descrierii dense. Aceasta      reprezinta o descriere la scara redusa, completa si luxurianta ale vietii sociale cu ajutorul observatiei, prin intermediul careia se pot face interpretari culturale si generalizari mai ample. Termenul se intalneste in scrierile filosofice ale lui Gilbert Ryle, fiind dezvoltat de Clifford Geertz in antropologie, mai ales in celebrul sau studiu despre luptele de cocosi balineze (vezi lucrarile sale The interpretation of Cultures, 1973 si local Knowledge, 1983).

'Conceptul exact de cultura pe care il adopt . este esential unul semiotic. Considerand, precum Max Weber, ca omul este un animal prins in retele de semnificatie pe care singur le-a tesut, consider cultura ca fiind exact acele retele, iar analiza ei fiind prin urmare nu o sziinta experimentala in cautarea unei legi, ci una interpretativa in cautarea unui inteles. Este explicatia pe care o caut eu. (The interpretation of Cultures pp. 4-5)'

Geertz compara metoda unui antropolog care analizeaza cultura cu cea a unui critic literar ce analizeaza un text: 'aranjand structurile de semnificatie      si determonind temeiul lor social si caracterul lor de import. . . . A face etnografie este a incerca sa citesti un (in sensul de a "construi o lectura" a unui) manuscris.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1830
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved