ALEXANDRU AVERESCU, PARTIDUL POPORULUI SI PRESA DIN JUDETELE BUZAU SI RAMNICU SARAT

ALEXANDRU AVERESCU, PARTIDUL POPORULUI SI PRESA DIN JUDETELE BUZAU SI RAMNICU SARAT

Sectia Buzau a Partidului Poporului.

La 1 apr. 1918, la Iasi, la initiativa unui grup de politicieni desprinsi din Partidul conservator si a unui cerc de ofiteri superiori in frunte cu generalul Alexandru Averescu, a luat nastere o noua formatiune politica - "Liga poporului" - care, la Congresul de la Sibiu, din 15/16 apr. 1920, s-a transformat in "Partidul Poporului". Inca de la inceput, noul partid a avut o puternica aderenta in randul electoratului, mai ales ca avea la baza "prestigiul militar si personalitatea generalului Averescu" si "impulsivitatea si brutalitatea cinica a d-lui Argetoianu", dar si o platforma program ce fagaduia instaurarea unui "regim nou" de "cinste si dreptate sociala", de intrare in legalitate si de tragere la raspundere si pedepsirea celor vinovati de "dezastrul" in care se gasea tara, imediat dupa incheierea primei conflagratii mondiale.

In anul 1918, Constantin Al. Garoflid, economist, agricultor si agronom, mare proprietar, fost deputat si senator, ministru, se apropie de Alexandru Averescu si se inscrie in Partidul Poporului, infiintand la Buzau o sectie judeteana.

In februarie 1919, apare publicatia Drapelul, "Organ al Ligei Poporului, sectia Buzau", devine "Organ al Partidului Poporului sectia" (cu an II, nr. 20). Au aparut 32 de numere, cu pauza: febr. 1919-23 mart. 1921 si 24 oct. 1921-1924. Comitetul de redactie era format din personalitati de varf ale partidului, unii dintre acestia fiind alesi in Senat si Camera Deputatilor: C. N. Chiritescu, F. Senter, G. M. Teodorovici, C. Tomulescu, P. P. Oprisoreanu, prof. Petre Zaharescul etc.

In mart. 1919, ziarul anunta componenta Comitetului Sectiunii Buzau a Ligii Poporului si a Comitetului de conducere al acestei organizatii pentru ca tot in aceeasi luna sa publice Programul politic ce prevedea vot universal, egal, direct si secret pentru toti cetatenii de la 21 de ani, libertatea (autonomia) comunelor si judetelor. Aceeasi publicatie scrie, in apr. 1919, ca "Petre Zaharescul a fost numit prefect". In aceasta situatie, Comitetul sectiunii Ligii Poporului era compus din: Arteme Moldoveanu, Petre Constantin Tomulescu, Constantin Negoescu si col. Alexandru Jecu. Sub titlul "Grandioasele intruniri ale Partidului Poporului", Drapelul anunta intrunirile Organizatiei Judetene a Partidului Poporului din Pogoanele, Mihailesti, Vintila Voda, Buzau, Mizil, Buzau, Patarlagele si Parscov, precum si candidatii acestui partid la Camera Deputatilor - Arteme Moldoveanu, col. Gogu Iliescu, Petru Popescu-Oprisoreanu, Anton A. Bardescu, Matei Postelnicescu, Cazan Culin - si Senat - Constantin Negoescu, Constantin Tomulescu si col. Alexandru Jecu; semnul electoral: un drapel. Publicatia isi va inceta aparitiile in 22 februarie 1922.

Trei luni mai tarziu, la 14 mai 1922, la Buzau va apare o alta publicatie, Steaua, "Organ al Partidului Poporului, sectia Buzau","sub conducerea unui comitet" (3 nr.). Pe frontispiciul publicatiei era inscrisa deviza: "Munca, cinste, legalitate", girant-responsabil fiind Arteme Moldoveanu. Gazeta, desi a aparut doar pana la 3 dec. 1922, s-a dovedid foarte incisiva, atacand, in peisajul politic al epocii, atat pe liberali cat si pe taranisti, pentru atitudinea antidemocratica pe care au dovedit-o in timpul alegerilor.

In acelasi an, la 1 iulie, apare publicatia Steaua poporului, "Organul Partidului Poporului de sub presedintia generalului ["Maresalului", cu an VIII, nr. 6] Averescu - sectia Buzau", avand ca girant-responsabil pe Nicolae Radulescu. (din 1925, Alecu Roman). Cea mai longeviva gazeta a Partidului poporului, va edita la an VII, nr. 5, suplimentul Buletinul economic al ziarului Steaua Poporului, Sectia Buzau.

In primul numar, abunda articolele politice de organizare a sectiei Buzau: "Reorganizarea Partidului Poporului", "Vizita d-lui g-ral Coanda", "O miscare pretioasa" si atacuri puternice antiliberale. Toate articolele sunt in nota dominanta a presei averescane. Isi inceteaza aparitia cu an IX, nr. 1/ 24 mai 1931, cand insereaza un apel catre alegatori, printre candidati aflandu-se Gogu Iliescu, Petre Zaharescul, Spiridon Georgescu etc.

Dupa plecarea lui C. Argetoianu din partid, a avut loc si la Buzau o ruptura in cadrul organizatiei, comitetul judetean al formatiunii politice excluzand doi membri de frunte, Arteme Moldoveanu si Cazan Culin, adeptii disidentului. Desi fusese ales presedinte. si se ocupase personal de organizarea sectiei Buzau a partidului, C. Al. Garoflid va fi inlocuit din functie, in 1923, in locul acestuia fiind ales o alta personalitate politica si militara, generalul Constantin Coanda. Acesta constata cu bucurie ca, in Buzau, "Partidul poporului poseda una din cele mai tari organizatii".

La alegerile parlamentare din mai 1926, la Buzau, Partidul Poporului obtinea 6 mandate in Camera Deputatilor (31.873 voturi din 38.949), dar dupa caderea guvernului condus de Averescu (iunie 1927), acesta intra in declin. Desele dezertari din partid, printre care cea a lui Petre Zaharescul (10 dec. 1925), il obliga C. Al. Garoflid sa preia sefia sectiei Buzau, alaturi de Gogu Iliescu. De altfel, ziarul "Indrumarea", din ian. 1928, anunta, sub titlul "Averescanii se reorganizeaza", ca presedintele Organizatiei Judetene a partidului Poporului, Constantin Garoflid, fost ministru al Agriculturii, a numit un consiliu judetean format din C. Bascovici, Gogu Iliescu si Matei Postelnicescu, membri fiind: av. Al. Macedonescu, Musat Bivolaru, farmacistul Ferdinand Sentner, dr. Spiridon Georgescu, av. Nelu Stefanescu si pr. Gh. Marinescu.

Cele doua guvernari ale averescanilor (mart. 1920 - dec. 1921, respectiv, mart. 1926 - iun. 1927), manipulate de liberali in favoarea lor, conduc la un declin puternic al partidului. In aceste conditii, la 10 mart. 1929, Constantin Garoflid paraseste Partidul Poporului si intemeiaza Liga Agrara, desi la congresul de la Buzau, din 15 ian. 1928, fusese desemnat presedintele organizatiei. In locul sau este ales presedinte C. Bascovici, fost senator, care incearca sa ia masuri ferme pentru revitalizarea activitatii partidului, convocand, la 25 dec. 1929, Consiliul judetean, la Clubul Partidului Poporului.

In 1932, averescanii buzoieni obtin rezultate destul de bune la alegerile parlamentare, desi s-au situat in urma taranistilor, liberalilor si agrarienilor, insa acestea au fost si ultimele zvacniri, partidul fiind deja pe un traiect descendent.

.si Sectia Ramnicu Sarat

Aflat la Iasi, Constantin C. Braiesku, avocat, politician si ziarist, fiul col. C. Braiesku, fost aghiotant al lui Al. I. Cuza, adera din primul moment la "Liga Poporului" si, odata stabilit la Ramnicu Sarat, infiinteaza, in acelasi an 1918, sectiunea Partidului Poporului, care se va dovedi una din cele mai puternice din tara. C. C. Braiesku, la varsta de 28 de ani fusese ales deputat, iar pe parcursul carierei sale politice a ocupat functiile de secretar si vicepresedinte al Camerei Deputatilor, decan al baroului ramnicean. Printre cele mai importante lucruri infaptuite de acesta amintim: demersurile facute pentru stabilirea la Ramnicu Sarat a resedintei Regimentului 9 infanterie, din Divizia 6, Corpul III Armata, infiintarea Camerei de comert, a liceelor de baieti si de fete, a unei scoli de meserii, iar in anul 1927, in calitate de vicepresedinte al Camerei Deputatilor, a respins proiectul de lege privind desfiintarea judetului Rm. Sarat.[9]

La 9 dec. 1918, se editeaza publicatia Glasul poporului, "Organ al Ligei poporului din R. Sarat, de sub Presedintia Generalului Averescu", avand ca directori pe Gh. Grigoriu-Sihlea si Gh. Christodorescu (nr. 1-3). Inca din primul numar, in gazeta se insereaza un "Apel catre alegatorii din judet",unde se argumenteaza: "Am decis scoaterea acestui ziar de propaganda a principiilor ce insufletesc pe marele general si democrat [Al. Averescu] care sta in fruntea inaltatoarei miscari".[10]

Anul urmator, in nr. 9, 7/20 aprilie, in paginile gazetei este publicat un amplu reportaj despre "Vizita d-lui General Averescu la Ramnicu Sarat". Desi Al. Averescu a refuzat sa participe la alegerile organizate in noiembrie 1919, la Ramnicu Sarat, candidatii P. Poporului s-au inscris pe lista de independenti obtinand o victorie zdrobitoare, cu 4 mandate in Senat si doua in Camera Deputatilor, urmat de P.N.L., cu un singur mandat. Istoria se va repeta si la alegerile din februarie 1920, ceea ce demonstreaza ca electoratul avea increderea in fondatorul partidului, maresalul Averescu. Dupa ce la 6 aprilie 1924, publicatia avea sa-si inceteze aparitiile, anul urmator, la 2 mai, va iesi o noua serie a Glasului poporului, "Organ al Partidului poporului de sub presedintia d-lui General ["Maresal", cu an V, nr. 7] Averescu - organizatia judetului Ramnicu Sarat". Iata cum explica redactia reaparitia organului de presa: "Dupa o suspendare destul de lunga", iese pentru ca opinia publica "sa fie lamurita si informata in mod cinstit si exact cu privire la situatiunea politica generala si locala", si la evenimentele "ce se vor desfasura in scurta vreme" (nr. 1). Si de data aceasta, cel mai incisiv redactor este tot Constantin C. Braiesku, gazeta intrand in dese si ample polemici cu simpatizantii ramniceni a lui N. Iorga ("D. Iorga la R. Sarat"). In paginile gazetei se mai publica rubrici precum, "Situatiunea politica locala", "Cronica externa", "Sageti si suliti" etc. De asemenea, se insereaza "Discursul d-lui deputat [al P.P.] Const. C. Braiesku la validarea alegerilor de la R. Sarat". Publicatia isi va inceta aparitiile la 24 mai 1931.

Pentru revigorarea partidului, in sept. 1930, este convocat congresul judetean al Partidului Poporului din Ramnicu Sarat, dar problemele cu care se va confrunta formatiunea politica si jocurile de culise ale liderilor marilor partide vor conduce, incet dar sigur, la dezagregarea sa. Ca dovada, la 7 aprilie 1932, apare un singur numar din publicatia Constitutia, "Ziar oficial al organizatiei Partidului poporului din R. Sarat de sub presedintia d-lui maresal Averescu", "sub conducerea unui comitet". Degringolada pare sa fi pus stapanire pe organizatia ramniceana, mai ales ca, la 10 aprilie 1932, Octavian Goga se desparte de maresalul Averescu si infiinteaza Partidul National Agrar. Intreaga organizatie ramniceana a Partidului Poporului, in frunte cu C. C. Braiesku, i se alatura, iar la 17 aprilie se editeaza o noua gazeta ce va adanci si mai mult deruta in randul averescanilor. Publicatia, cu titlul Glasul poporului, aducea aminte de celelalte doua serii aparute, dar subtitlul - "Organ al Partidului national-agrar de sub presedintia d-lui Octavian Goga, organizatia R. S." - lamurea indubitabil al cui era. Nu insa si articolul program, care anunta: "Partidul poporului si-a ales un nou sef, in locul d-lui Maresal Averescu (sic!), [pe] marele poet al neamului, stralucitul luptator politic Octavian Goga, [.] act istoric sortit sa aiba o influenta hotaratoare asupra intregei noastre viete politice". Evident, era o diversiune politica pentru ai atrage in noua formatiune politica si pe averescanii indecisi.

Spre sfarsitul anului 1931, este tiparit Anuarul Partidului Poporului, organizatiunea judetului Ramnicu-Sarat pe anul 1931, de altfel, ultima publicatie a respectivei formatiuni politice, in care erau inserate listele cu membrii Comitetului judetean si ai Sectoarelor.     

De mentionat faptul ca, unul din ziaristi buzoieni care a lucrat, inca din 1918, pentru presa averescana a fost Alexandru A. Bardescu, director al ziarului Indreptarea (14 aprilie 1918 - 6 octombrie 1938), organ central de presa al Partidului Poporului.

Comunicare prezentata la Simpozionul

"MaresalulAlexandru Averescu, un om pentru istorie -

150 de ani de la nastere",

Fundatia "Maresal Alexandru Averescu", Buzau, 9 martie 2009

Lucrarea a fost publicata in revista Strajer in calea furtunilor, nr. 6, din 9 martie 2009, Buzau