Conceptul publicatiei si "carta" redactionala

Conceptul      publicatiei si "carta" redactionala

Stiind conceptele-cheie ale managementului institutiilor de presa, procedurile profesionale amintite deja, intrebarea care ne framanta este cum producem, efectiv, o publicatie. Cum functioneaza fiecare departament in parte, cum actioneaza fiecare angajat, in ce context, cu ce obiectiv si cum se ajunge in final la foaia / publicatia tiparita intr-un anume stil, cu un anume continut?

In cadrul managementului institutiei de presa, organizarea "productiei" intr-o redactie se refera, in mod specific, la managementul editorial si la managementul bazelor de date. Ca o caracteristica comuna a celor doua forme de management este faptul ca fiecare dintre ele are drept obiectiv final

Trebuie spus ca in procesele caracteristice managementului editorial, un rol important il poate avea existenta unui coordonator al intregii activitati editoriale in relatie cu activitatea departamentului de marketing. Atributiile acestuia sunt: monitorizarea raportului cantitativ intre spatiul editorial si publicitate, urmarirea predarii la timp a paginilor editoriale si de publicitate, stabilirea unui "ghid" privind regulile de "productie" a materialelor publicitare (pagina, locul in pagina, compozitie lingvistica si tipografica specifica), precum si un ghid complet al sectiunilor editoriale. Rezultatul acestor planificari, care au o linie generala, dar se modifica zilnic in functie de agenda setting si de oportunitatile de reclama se comunica cotidian, tuturor departamentelor, ca prioritate a politicii ziarului.

Pentru eficienta intregii activitati intr-o institutie de presa este necesara infiintarea si dezvoltarea unui compartiment care sa gestioneze informatiile necesare functionarii si dezvoltarii institutionale. Acest departament functioneaza cu angajati care au cunostinte temeinice de informatica (atat software, cat si hardware) si care au (eventual) cunostinte de difuzarea presei si de publicitate. Managementul bazelor de date stocheaza si controleaza, in principal, informatii de marketing, informatii despre abonati, clientii de mica si mare publicitate. Toate aceste date se actualizeaza zilnic, ele fiind utile, in special, departamentului de marketing, dar si departamentelor editoriale, ai caror angajati isi imbogatasc perceptia asupra ziarului cunoscand date despre profilul cititorilor, imaginea publicatiei si pozitia ei pe piata. Existenta departamentului de management al bazelor de date reprezinta o modalitate de apropiere intre departamentele de marketing, publicitate si difuzare.

La baza productiei unei publicatii se afla procesul de concepere, proces care are rolul de a stabili conceptul publicatiei. Conceptul se constituie ca suma a ierarhiilor grafice, tipgrafice, editoriale si de reclama conform unui slogan care concentreaza obiectivele prioritare ale contractului existent intre instanta mediatica si receptor. Conceptul este o abstractiune cu potential simbolic, de exemplu: "Linistea dumneavoastra este in mainile noastre", "Contati pe noi, deoarece pentru noi, adevarul conteaza", "Va ajutam sa va descurcati in hatisul treburilor cotidiene", "Suntem alaturi de cel de langa noi", "Nimeni nu este mai presus de lege". Conceptul este un vehicul de imagine a publicatiei si un "ghid", o "cheie" pentru descifrarea prioritatilor informationale, evidentiata prin modalitati grafice si tipografice specifice.

Alegerea conceptului unei publicatii este de domeniul managementului de varf si este rezultatul evaluarii resurselor existente in relatie cu starea pietei presei, cu publicul tintit si cu pozitia pe care isi propune managementul sa o ocupe. Un rol important in stabilirea politicilor editoriale il are si discutia despre tipul de lectura pe care dorim sa o privilegiem prin strategiile editoriale promovate.

Se spune ca, in general, lectura presei este una selectiva, selectiva din punctul de vedere al continuturilor (citim un text si nu altul), dar si din punctul de vedere al nivelurilor de lectura. Astfel, multi cititori recepteaza informatia aflata la nivelul I (titlurile) sau la nivelul I si II (titlu si sapou) sau integral, nivelul I, II, III (titlu, sapou, text). De asemenea, din text cititorii se pot multumi cu lectura lead-ului sau cu lectura lead-ului si a finalului textului. Toate acestea trebuie luate in in considerare atunci cand se elaboreaza politica editoriala, deoarece trebuie stabilita marja de selectie care i se ofera cititorului prin modul de tratare si prin "ambalajul" informatiei. Exista posibilitatea sa limitam din start optiunile cititorului propunandu-i tipul de selectie pe care s-o opereze. Prin strategiile editoriale si prin punerea in pagina, o publicatie precum Libertatea dirijeaza lectura cititorului pe nivelul I, rar pe nivelul II de lectura.

Lectura ziarului a mai fost caracterizata ca fiind continua, discontinua si globala (Louis Guery, Le secretariat de redaction, de la maquette a la mise en page). Si acest lucru trebuie avut in vedere pentru stabilirea unor proportii intre lectura continua si lectura discontinua sau globala in interiorul unei pagini de ziar, stiut fiind ca textele supuse lecturii continue se recepteaza mai greu. De aceea, se are in vedere ca in paginile in care exista text / texte lungi sa se plaseze texte supuse lecturii discontinue (grupaje de stiri scurte, mici anunturi, horoscop, starea vremii, etc) sau globale (reclame, desene, ilustratii) pentru a oferi zone de odihna ochiului in pagina.

Stabilirea conceptului nu ar avea decat o valoare ludica sau pur estetica, daca el nu ar servi construirii strategiei redactionale in ansamblu, concretizata prin carta editoriala si carta grafica. Astfel, dupa analiza conceptului, a sloganului ales se identifica sistemul de optiuni in plan editorial care il va ilustra in mod specific, in asa fel incat sa se poata identifica pe piata de celelalte publicatii. Procesele de alegere a conceptului si a stabilirii cartei editoriale si grafice sunt activitati de gestiune si de tratare a informatiei prin metode specifice, pentru a obtine obiective precise constituie actvitati proprii managementului editorial.