Aspecte comparative ale sistemelor de prepress digita

Aspecte comparative ale sistemelor de prepress digita

Rolul jucat de tehnologiile de tiparire in dezvoltarea socio- economica si culturala a omenirii a fost sesizat de carturarii vremii si de cei care au avut preocupari in domeniu, inca de la inceputurile aparitiei acestora. Pe la 1893 culegatorul de litere- tipograf GEORGE IONESCU spunea ca "Tipografia este ..mestesugul prin care comunicam ideile nostre obstei.. este factorul puternic cu ajutorul caruia cultura a patruns in toate straturile sociale, civilizatia moderna a inlocuit ignoranta in care zaceau popoarele vechi. Ingenioasele inventiuni, care aduc atata folos omenirii inca n-ar fi putut vedea lumina, daca stiinta care le-a nascut n-ar fi avut si puternicul concurs al tipografieiNumai cu ajutorul tiparului stiinta a putut atinge culmea la care se afla astazi, mergand tot inainte."

Tehnologia digitala a jucat rolul cheie in schimbarea infrastructurii industriei de la sfarsitul secolului 20. Introducerea de echipamente digitale in procesele de munca a modificat natura relatiilor de productie, in principal, prin deschiderea de noi oportunitati pentru relatiile dintre firme, crearea posibilitatilor de ocupare a fortei de munca intr-o gama noua de ramuri industriale, asigurarea posibilitatii de participare a utilizatorilor la procesul de productie.

Aparitia si utilizarea calculatoarelor a reprezentat cea mai revolutionara schimbare tehnologica in noua structura economica, a permis treptat industriei sa inlocuiasca infrastructura electromecanica cu cea computerizata.

Computerizarea si tehnologiile digitale au crescut potentialul economiei, au modificat posibilitatile si starea de ocupare a populatiei, au incurajat cetatenii la participare economica si politica.

Tipurile de tehnologii aparute in ultimele doua secole au introdus in economie modele organizationale destul de diferite. In ultima parte a secolului al XX- lea, digitizarea proceselor industriale si patrunderea tehnologiilor digitale in toate domeniile de activitate au restructurat economia transformand-o intr-o retea de servicii distribuite, apartinand diverselor industrii. Digitizarea a descentralizat procesele creand noi relatii intre firme si meserii sau profesii si, prin urmare, structura industriala s-a transformat intr-un sistem orizontal de firme si industrii independente, specializate. Firmele pot separa productia in componente si pot cumpara materii prime, materiale, subansamble sau servicii de la furnizori specializati. Acestia realizeaza produse sau servicii in domenii specifice, intr-un mod mult mai eficient. Spre deosebire de productia analogica in care produsul final depinde de realizarea secventiala a

tuturor operatiilor de pe flux, productia digitala permite operatiilor sa fie separate in module distincte care pot fi realizate in functie de necesitati si asamblate la nevoie.

Daca se compara perioada tehnologica anterioara cu era digitala, se constata faptul ca schimbarile tehnologice produse in industria tipografica si publicistica de la sfarsitul secolului al XIX- lea pana la sfarsitul secolului al XX-lea au jucat un rol major in restructurarea economiei.

Modelele organizationale impuse de evolutiile tehnologice si digitizarea proceselor industriale au produs schimbari semnificative in industria tipografica si publicistica, au sporit rolul acesteia in economie si societate. Accentul crescand care se pune pe circulatia informatiilor intre furnizori, producatori si consumatori a fost accelerat de posibilitatea distribuirii rapide a acestora, prin computerizare. Industria tiopgrafica si publicistica, ca distribuitor major catre public a informatiilor si tehnologiile de tiparire, are un rol strategic deoarece asigura transferul tehnologic si informational rapid, cerut de piata competitiva de astazi.

Pentru ca tehnologiile noi sunt prea scumpe, s-a simtit nevoia interventiei guvernelor in facilitarea introducerii schimbarilor tehnologice in industria publicistica si tipografica. Guvernele au incurajat asocieri intre stat si firmele din domeniul tipografic si publicistic in perioadele de schimbari tehnologice intense. Investitiile guvernamentale masive de dupa cel de-al doi-lea razboi mondial, dificultatile de productie a noilor utilaje tipografice si speranta de profituri mai mari au sporit eforturile de inovatie si au dus la dezvoltarea cercetarii in domeniul calculatoarelor, lucru care a stimulat aparitia si folosirea echipamentelor tipografice computerizate de azi. Odata cu perfectionarea procesului de productie, noile tehnologii devin mai ieftine si mai usor de utilizat, fiind accesibile chiar si companiilor mici, cu mai putine resurse.

Politicienii au ghidat schimbarile tehnologice prin politici guvernamentale adecvate care au intarit economia, au sustinut competitia pe piata lumii si au asigurat participarea masiva a cetatenilor la modernizarea industriei si societatii. Sesizand importanta utilizarii pe scara larga a tehnologiilor in economie si societate, guvernele statelor mai dezvoltate au finantat cercetara in domeniul tipografic si programe de educatie tehnica in vederea promovarii metodelor de reproducrere a materialelor tipografice, ajutand astfel nu numai la intarirea infrastructurilor tehnologice proprii ci si la raspandirea acestor tehnologii in randul statelor cu care acestea se afla in relatii de economice si culturale.

Evolutiile din domeniul tehnologiilor de imprimare au fost determinate nu numai de nevoia de progres si dezvoltare socio-economica, ci si de necesitatea omului de a reproduce

cat mai fidel frumusetile din jurul lui si de a exprima ceea ce simte cand este inconjurat de minunatiile create de natura. Din cele mai vechi timpuri omul a cautat sa reprezinte, mai intai prin cuvinte si apoi prin desen, elementele din natura inconjuratoare, in toata maiestria lor. A cautat sa imite mama natura in constructiile sale, incercand permanent sa ajunga la perfectiunea acesteia. Pentru ca obiectele construite de mana sa sa se imbine armonios cu cele din natura si sa-i creeze emotii la fel de puternice, omul a trebuit sa invete sa reproduca culorile pe care le distinge, cu ochiul liber, in mediul inconjurator. A incercat permanent sa descopere, si in cele din urma a reusit, cum este perceputa culoarea si cum poate fi ea reprodusa.

Industria tipografica si publicistica ne pune la dispozitie tiparituri mai expresive si mai eficiente din punctul de vedere al ideiilor care se vor transmise, folosind culorile. Calitatea si cantitatea materialelor color oferite clientilor, cresc exponential. Pentru a satisface cerintele crescande de tiparituri color pe piata, s-au introdus noi standarde de calitate si s-au produs echipamente de procesare si reproducere a culorilor din ce in ce mai performante, pe care specialittii in domeniu trebuie sa stie sa le foloseasca.

Culoarea este cel mai plastic, cel mai emotionant, cel mai cameleon-schimbator dintre toate elementele de design. Auzim frecvent afirmatii de tipul culoarea obiectelor cumparate se schimba afara sau acasa, culoarea de pe web- site nu e cea pe care a dorit-o clientul, reproducerea color nu seamana cu originalul, culoarea copertii unei carti nu este cea solicitata de editor etc. De aceea, se pune permanent intrebarea cum facem sa obtinem culoarea dorita pentru tipariturile realizate, cum facem sa reproducem o imagine color fara sa sesizam diferente de culoare intre original si copie? Si toate astea in conditii de eficienta maxima si pret de cost minim, deci putine probe de culoare, putine rebuturi si productivitate mare. Raspunsul la toate aceste intrebari a fost dat progresiv, in timp, de rezultatul eforturilor depuse permanent in aceasta directie de om, rezultat concretizat in tehnologiile moderne de astazi care pot reproduce imagini color complexe.

1.1 Notiuni privind procesul tipografic

In industria publicistica si tipografica, fluxul de productie care desemneaza toate procesele, operatiile, metodele si tehnicile utilizate pentru obtinerea produsului final, este format din trei fluxuri de lucru distincte:

. PrePress-ul, care cuprinde toate operatiile/tehnicile/metodele, forta de munca si echipamentele care fac parte din procesul de pregatire a tiparului<

. Press- ul, procesul de tiparire propriu-zis<

. PostPress-ul care cuprinde toate operatiile/tehnicile/metodele, forta de munca si echipamentele care fac parte din procesul de finisare si distribuire a produsului finit.

In evolutia procesului tipografic, cele trei fluxuri de productie initial nediferentiate, s-au separtat fiind realizate, de obicei, de firme de sine statatoare care au condus la aparitia mai multor segmente de industrie distincte: ateliere de prepress, birouri de servicii tipografice, tipografii si ateliere de finisare. De multe ori fluxurile se intrepatrund si sunt efectuate de aceeasi companie. Activitatea de creatie si design este inclusa, de regula, in fluxul de prepress.

Aparitia noilor tehnologii de pregatire a tiparului si de tiparit, mai scumpe decat cele existente, a condus initial la dezvoltarea unor companii mari, capabile sa achizitioneze aceste tehnologii si sa instruiasca personalul in utilizarea lor, cu scopul de a oferi clientilor o gama cat mai variata de lucrari de calitate ridicata complet-color sau nu, la momentul la care acestia doresc si la un pret de cost scazut.

Intreaga industrie tipografica se schimba, procesul de productie se descentralizeaza odata cu folosirea tehnologiilor digitale. Companiile trebuie sa supravietuiasca integrand servicii de comunicatii specializate in reteaua de servicii si sistemul de firme si industrii independente generate de introducerea tehnologiilor digitale in procesele industriale.

Introducerea tehnologiilor digitale in pocesele industrale a determinat, inevitabil aparitia unor ramuri industriale noi, pentru fiecare categorie de operatii care s-a desprins din secventa care, pana nu demult, forma fluxul de productie analogic. Hames Mauro de la Heidelberg considera ca, cele trei fluxuri de lucru separate (prepress, press si postpress) folosite de industria tipografica in ultimii ani, fiind realizate, de obicei, de firme specializate separate, au generat mai multe segmente de industrie si tipuri de servicii distincte: ateliere de grafica, ateliere de prepress, birouri de servicii tipografice, tipografii, ateliere de finisare si

puncte de distributie. Toate aceste firme specializate comunica intre ele si isi dau concursul in realizarea unui produs sau serviciu tipografic. Noile tehnologii permit ca activitatile de PrePress color, traditional efectuate de specialisti, sa se desfasoare si in birouri mici sau chiar acasa, explozia in comunicatii digitale via internet facand posibila transmiterea aproape instantanee a unui material pregatit pentru tipar oriunde in lume. Toate operatiile de pe fluxul de productie tipografic pot fi efectuate si de o singura companie care are puterea financiara de a achizitiona ultimele tenologii in domeniu si de a instrui personalul in utilizarea acestora.

La inceputul anilor 60, computerizarea a schimbat modul de pregatire si de tiparire a materialelor, modul in care designerul si furnizorul de asemenea materiale sunt implicati in tiparirea acestora. In aceasta decada, tehnologia digitala a oferit posibilitatea memorarii informatiilor in alte locuri decat cele de tiparire si trasnsmiterea acestora de la distanta, catre marile tipografii si birourile de servicii tipografice. In acest context, operatiile de prepress de tipul culegere text si procesare imagini, aranjare in pagina si montaj pentru crearea placii tipografice, pot fi efectuate de editori si designeri sau chiar de utilizatorii materialelor tiparite.

Aparitia calculatoarelor personale, patrunderea lor in multe medii de lucru, si dezvoltarea software-ului care integreaza text, fotografii si grafice, care realizeaza imaginea placii tipografice, au restructurat tehnologia de productie in domeniul prepress. Posibilitatile de utilizare a calculatoarelor personale chiar si acasa, au transferat o parte importanta a responsabilitatilor privind calitatea si corectitudinea unei lucrari catre autorii si designerii de materiale tipografice. Folosind calculatorul si software-ul specializat, acestia isi pot realiza singuri operatiile PrePress pana la impresionarea placii tipografice.

Atelierele de prepress si birourile de servicii tipografice trebuie sa fie competitive si eficiente, in conditiile in care operatiile de prepress tind sa fie incluse in compartimentele editoriale sau sunt efectuate de clienti, cand cererea de tiparituri in tiraje scurte si dedicate a crescut, cand pe piata sunt disponibile produse inlocuitoare celor tiparite si intr-un ritm alert de schimbari tehnologice. Retinerea lor de a investi in tehnologiile noi, prea scumpe pentru ei, si de a reorganiza productia, nu permite raspandirea acestora catre public, priveaza publicul de acces la aceste tehnologii si reduce competitivitatea industriei.

Piata mica si de competitivitate ridicata forteaza companiile din domeniul tipografic si publicistic sa selecteze tehnologia folosita in functie de pretul de cost si, in consecinta, fabricantii introduc pe piata, in principal, materiale si echipamente tipografice de uz general. Companiile mici, cu putine resurse, ofera o piata pentru tehnologiile de tiparire de nivel redus si raspund rapid la cereri, serviciile oferite de ei fiind deschise catre public. In schimb, tipografiile mari, care dispun de resursele financiare necesare, pot sa achizitioneze

tehnologiile noi pe care publicul nu- si poate permite sa le cumpere, incurajand astfel productia si consumul de tiparituri de calitate superioara, dar restrang utilizarea acestor tehnologii la nivelul unei singure companii. Intre aceste doua tipuri de firme tipografice, se afla birourile care, pentru a oferi servicii tipografice de calitate unui public cat mai larg, sunt deschise la inovatii tehnologice pentru a produce diferite tipuri de lucrari. Capacitatea acestor birouri de a investi in tehnologiile noi este redusa de competitia lor cu marile tipografii pentru productia de calitate superioara si pretul de cost scazut pe unitatea de produs oferit de companiile mici.

Cererea crescanda de produse tiparite de calitate superioara si nevoia companiilor de specialitate de a realiza profit, au stimulat cerceatarea in domeniul tipografic si au condus la aparitia de noi echipamente de prepress la preturi de cost accesibile chiar si companiilor mici.

Tehnologiile digitale au adus schimbari in fiecare din cele trei etape ale procesului de productie tipografic traditional care cuprinde trei categorii de operatii: design, prepress si finisaj.

In prima etapa, design, tehnologiile digitale au schimbat atat materialul care poate fi tiparit cat si modul in care acesta e directionat catre echipamentul de tipaire. Pe piata au aparut firme de grafica specializate care pregatesc produsul de tiparit in format digital, pe care il trimit catre birourile de tiparit sau tipografii, stocat pe suport magnetic sau prin internet. Au aparut ateliere de prepress dotate cu aparate foto digitale, scannere si imprimante performante, care ofera clientilor lor servicii de calitate folosind echipamente pe care acestia nu-si permit sa le cumpere. Odata cu aparitia pe piata a calculatoarelor personale, cu performante ridicate si pret de cost scazut, si a aplicatiilor Desktop Publishing, clientii isi pot pregati singuri materialul pentru tipar, dar apeleaza la serviciile unui atelier foto specializat pentru obtinerea unor imagini de calitate, apeleaza la serviciile unui birou de prepress, pentru scanari si tipariri pe echipamentele profesionale prea scumpe pentru ei, sau la serviciile unui birou de tiparire offset.

Prepress este etapa industriei offset de tiparit unde se produc cele mai semnificative schimbari asupra datelor. Deplasarea catre eliminarea filmului prin sistemele direct-to-plate reprezinta o schimbare rapida a rolului prepressului in ciclul de productie. Alte functii ale prepress cum sunt trapping si impozitia sunt facute digital, fie de designer, fie de specialistul in prepress digital. Posibilitatile de creare a unor fisiere complete, cu imagini si text, elimina functia de stripping manual in procesul de prepress. Categoriile de operatii care se efectueaza intr-un birou prepress pentru prese offset se modifica odata cu evolutiile tehnologice si

categoria de servicii ceruta pe piata. Se manifesta tendinta ca operatiile de design sa fie inglobate in serviciile de prepress sau sa fie mutate la client.

Schimbarile tehnologice in design si prepress au influientat procesul de tiparire offset. Cea mai semnificativa schimbare produsa de tehnologiile digitale in domeniul tiparirii offset e data de mutarea activitatilor de design si prepress digital de la birourile de servicii prepress la birourile de tiparire offset. Tehnologiile digitale au schimbat rolul biroului de tiparire transformandu-l in magazin de produse si servicii de tiparire, print shop, care ofera acum clientilor lor toata gama de servicii si produse tipografice. Pentru a oferi clientilor lor ce vor, cand vor, tipografii au integrat in configuratiile preselor traditionale echipamentele de tiparire digitala. Astfel, ei pot realiza atat tipariri folosind prese offset, avantajoase pentru tiraje foarte mari si documente rare, cat si tipariri la cerere, complet-color in tiraje foarte mici folosind presele digitale onset sau imprimantele cu laser.

O revista de specialitate descria principalele avantaje oferite de tiparirea electronica:

. realizeaza tiraje mici la cerere, ceea ce da tipografilor posibilitatea de a efectua comenzi mici pentru diversi clienti;

. partajand reteaua de calculatoare comuna cu clientii lor, tipografii pot executa lucrari de tiparire pentru un numar mare de birouri, parcuri industriale sau afaceri comunitare;

. utilizand tehnologia pentru tiraje mici, tipografii pot gasi cai noi de a oferi servicii inrudite clientilor lor si in acest fel isi pot crea un loc nou pe piata in continua schimbare.

Evolutiile in domeniul tipografic si publicistic au redus, treptat, diferentele dintre componentele fluxului de productie tipografic design - prepress - press - finisaj, au creat categorii diferite de operatii prin combinarea celor traditionale cu opertii noi si au condus la o retea de firme care comunica intre ele, via internet sau pe alte cai, cu scopul de a fi competitive si de a oferi populatiei produsele si serviciile de care are nevoie.

Tipografii pot intra usor intr-un sistem de management digital. Ideea potrivit careia tipografiile pot redirectiona sau reformata continutul materialelor de tiparit pentru o utilizare urmatoare, de exemplu pe web site sau intr-un pachet multimedia, este cunoscuta sub denumirea de re-purposability of content. Expertii in domeniu recomanda tipografilor sa ofere clientilor nu numai servicii de tiparire pe echipamentele de care dispun, ci si alte tipuri de servicii asemanatoare, inrudite. Aceasta mutare se face in aceeasi directie cu mutarile din economie, economia bazata pe productia de bunuri comuta catre o economie bazata pe servicii.

Colateral, au aparut firme specializate care ofera tuturor celor interesati servicii internet si suportul tehnic necesar, au aparut firme specializate in instruirea celor care folosesc aplicatiile software de procesare grafica a imaginilor. Au aparut ateliere de multiplicat in conditiile in care cererea de materiale tiparite a crescut exponential. Au aparut birouri de tehnoredactare computerizata. Au aparut firme specializate in web-design si editare documente in format electronic etc. Si toate acestea, pentru a oferi servicii de specialitate clientilor lor si pentru a comunica intre ele, se bazeaza pe aparatura digitala, se folosesc de avantajele tehnologiei digitale pentru a fi sau a deveni competitive pe piata, pentru a realiza profit.

Trecerea de la de la tehnologia analogica la cea digitala a restructurat procesul muncii. Procesul de munca analogic consta in realizarea unei succesiuni de operatii, de regula realizate intr-un singur loc, consta practic intr-un flux continuu care nu poate fi intrerupt fara diminuarea capacitatii de productie. Unitatile de productie traditionale se aseamana cu modelul analogic, in care oprirea unui segment din fluxul de productie conduce la oprirea intregului proces. Prin contrast, procesul de munca digital poate fi impartit in operatii independente, completate si recombinate dintr-un si intr-un intreg, distribuite in diverse sectoare industriale, imparte operatiile in segmente care pot fi executate independent unul de altul, in functie de necesitatile de productie si asamblate la nevoie. Distribuirea operatiilor in diverse sectoare industriale se aseamana cu un proces digital, care imparte operatiile in segmente conexe ce pot fi executate independent unul de altul.

Tehnologiile digitale au modificat posibilitatile si starea de ocupare a populatiei. De-a lungul tranzitiilor tehnologice din secolul al XX- lea s-a modificat nivelul de cunostiinte necesare pentru realizarea si utilizarea noilor echipamente, lucru care a produs modificari in structura ocupatiilor de pe piata fortei de munca. La trecerea dintre secole, ocupatiile profesionale si tehnice sunt reprezentate in mod tipic de birouri independente sau persoane individuale care conduc firme mici. In ultima parte a secolului al XX- lea, crestera birocratiei in interiorul corporatiilor a condus la o cerere mai mare de specialisti. Absorbirea acestora la nivelul marilor companii a permis o inalta specializare, a crescut cererea de specialisti cu inalta calificare, cum ar fi contabili, ingineri, juristi. Specialisti din diverse domenii de activitate au distribuit cunostiintele stiintifice in mediul de afaceri, iar tehnicienii si specialistii in domeniu procesarii imaginilor color au mijlocit rapid schimbarile tehnologice in secolul al XX- lea ( New World of Work, pp 17-18.). Principalele meserii care au facilitat introducerea cunostiintelor tehnice si utilizarea noilor inovatii in economie sunt reprezentate de tehnicienii si de specialistii in domeniu.

Birourile de tiparire comerciale joaca un rol important in propagarea schimbarilor tehnologice catre societate si in sustinerea accesului publicului la noile tehnologii deoarece, pentru a oferi o gama variata de servicii prepress si tipografice clientilor lor, incurajaza o forta de munca mai productiva si mai de calitate. Si la nivelul companiilor mari specializarea si nivelul de calificare al fortei de munca permit utilizarea noilor tehnologii si realizarea unor lucrari de calitate ridicata. Pentru angajati, locurile de munca in marile companii ofera stabilitate, beneficii asociate cu posibilitatea de a se muta dintr-un loc de munca in altul, fara sa-si piarda slujba ca urmare a schimbarilor tehnologice. Cu toate acestea, odata cu patrunderea tehnologiilor digitale in industria tipografica si publicistica, se observa o scadere a fortei de munca angajate in marile fabrici si o crestere a acesteia in firmele mici si mijlocii.

Pe durata perioadelor de schimbari tehnologice, societatea si forta de munca sunt mai putin constranse de ocupatiile traditionale si structura industriala. Industria tipografica si publicistica poate juca rolul crucial in eliberarea publicului de mentalitati, ca cetateni si angajati, in aceasta perioada de schimbari tehnologice. Guvernele si statele isi focalizeaza atentia in a sustine instruirea personalului, sporirea competitivitatii si asistarea firmelor pentru a asimila schimbarile tehnologice.

1.2 Tehnologii utilizate in

prepress-ul digital

PrePress- ul analogic

In evolutia tehnologica a sistemelor de PrePress se deosebesc mai multe etape.

Cioplirea literelor si desenelor direct pe placa tipografica, din lemn, piatra si mai apoi din metal, poate fi considerata ca fiind prima forma de PrePress si deci, stramosul PrePress-ului de azi. Culegerea (adunarea) manuala a literelor pentru realizarea tiparului reprezinta, practic, stramosul tehnoredactarii computerizate de astazi deoarece, asa cum spune culegatorul de litere- tipograf George Ionescu, in termeni tipografici a culege inseama a aduna literele formand cuvinte, randuri si pagini, care pot cuprinde si clisee ale unor ilustratii, culegatorii avand cunostinte suficiente de gramatica si de aranjare in pagina.

Intre anii 1870 - 1900 numeroase masini automate au inundat piata si a inceput utilizarea masinilor simple de calculat. Inventat in 1884, Linotype- ul a permis lucratorilor sa selecteze, sa toarne si sa spatieze literele in linii care puteau fi usor asamblate si pregatite pentru tipar. Mergenthaler a introdus pe piata masina sa doi ani mai tarziu si Linotype- ul a

reusit sa toarne literele de plumb, putand livra spatiere variabila intre cuvinte, si sa automatizeze compunerea textului. Tipografii au considerat design-ul lui Mergenthaler din 1890 atat de perfect, incat el a ramas aproape neschimbat in urmatorii 60 de ani. Progresele in domeniul stereotyping-ului au permis apoi crearea unor forme de litere care permiteau turnarea unor placi solide.

Aparitia Linotype-ului, primul pas in automatizarea activitatii de creare a tiparului, si raspandirea folosirii lui, a condus la reducerea numarului de lucratori care culegeau litere cu mana. In aceeasi perioada, automatizarea masinilor tipografice prin introducerea preselor tip rotativa a redus numarul de tipografi. In plus, progresele in domeniul stereotyping- ului (creerea de forme de litere din care se puteau turna placi solide) au condus si mai mult la scaderea numarului de culegatori. In Automation and Electronics Publishing (Washington:Spartan Books, 1965) Frank Cremonesi spunea ca, dupa o decada de automatizare intensiva in industria tipografica si in cea de hartie, noul secol a adus o cerere crescuta de materiale tiparite, care a avut ca efect angajarea unui numar dublu de persoane fata de numarul culegatorilor concediati. Noile masini au eliminat culegatorii manuali, dar au stimulat noi volume de lucru care au necesitat locuri de munca asociate.

Odata cu automatizarea typesetting-ului, s -a introdus si culegerea mecanica de text. Masina de scris de tip Remington cu tastatura sa Qwerty a castigat tehnologic piata, tastatura Qwerty fiind considerata stramosul tastaturilor de la calculatoarele de azi.

Mecanizarea procesului de tiparit si introducerea culegerii mecanice de text, odata cu aparitia masinii de scris, a redus costurile de productie si a crescut viteza de culegere a textului alimentand astfel consumul crescut de ziare, reviste si carti, de catre o populatie urbana mai cultivata. Cererea crescuta de materiale tiparite a determinat o cerere mai mare de servicii tipografice si de servicii auxiliare acestora, nelegate de culegerea de text decat prin numarul de locuri de munca desfiintate prin aparitia mecanizarii.

Potrivit studiului prezentat de Haven Hawley la Seminarul din toamna anului 1997 privind Modernizarea Industriala, intre anii 1900 si 1940 cel mai mare numar de locuri de munca au fost create in domeniul functionarilor de birou. Folosirea tastaturii Qwerty si a echipamentelor automatizate bazate pe tehnologia electronica care a produs caractere la rece, mai usor de manevrat decat formele grele de plumb cald, au transferat sarcinile de typesetting in exteriorul industriei de tiparire, apropiindu-le de munca de birou si facandu-le astfel accesibile si femeilor.

Masina de scris de tip Remington cu tastatura sa Qwerty, a deschis calea pentru angajarea femeilor ca operatori pentru folosirea masinilor simple de adunat, de calculat, de reproducere si de distribuire a informatiilor in interiorul companiilor.

Aparitia teletypesetterului a fost rezultatul efortului major de a modifica designul Lynotipe- ului. Teletypesetter- ul foloseste curentul electric pentru transmisia informatiilor de la tastatur Lynotipe-ului la o banda perforata. Banda perforata se insereaza intr-o masina de turnat separata, platemaker, care decodifica mecanic informatiile prin detectarea combinatiilor perforate si turna linia cu caracterele cerute, conform benzii. Typesettingul analogic a intensificat procesele de compozitie. Desi initial tastele puteau fi apasate si repetate, datele nu puteau fi revizuite fara dificultate. Schimbarile in text trebuiau facute in exterior, date la persoanele care au creat textul sa faca modificarile si apoi aduse la un operator pentru a fi reintroduse. Sarcinile de typesetting au fost mutate in exteriorul industriei de tiparire odata cu folosirea tehnologiei electronice care produce caractere la rece, mai usor de manevrat decat formele grele de plumb cald.

Echipamente de fotocompozitie care produc literele la rece si folosesc tastaturi QWERTY folosesc si ele tehnologia analogica electro-mecanica. Acest proces utilizeaza caractere "reci" sau hartie fotografica. Desi procedura chimica, fotocompozitia este mai compatibila cu lucrul de birou din cauza tastaturii sale QWERTY, a eliminarii caracterelor de plumb formate la cald si datorita noutatii tehnologiei sale. Echipamentele de fotocompozitie avansate au ajutat la stabilirea legaturilor intre prelucrarile editoriale de text si operatiile de prepress.

Transmisia analogica a informatiei intregi printr-o banda de hartie sau impulsuri electrice continue, practic prima forma de transmisie la distanta a informatiilor, a deschis calea catre transferul digital care reduce caracterele si informatiile la coduri usor de manipulat.

De la sfarsitul secolului al XIX- lea pana la mijlocul secolului al XX- lea, progresele tehnologice si noile cercetari in domeniul metalurgic au permis aparitia de materiale mai rezistente si mai usoare pentru realizarea utilajelor de tiparit si a placilor tipografice. Corodarea fotochimica a imaginilor in metal a creat posibilitatea de a incorpora fotografii in materialele tiparite, in locul schitelor gravate manual. Tipografiile au inceput sa realizeze placi folosind o procedura electrochimica pentru crearea de forme dintr-o alta forma asamblata manual, creand o placa solida care sa reziste la vitezele mai ridicate ale rotativelor.

Pana la inceputul anilor 1960 tiparirea litografica si noile materiale pentru placi au permis introducerea culorii in industria tipografica.

PrePress- ul digital

Dupa cel de- al doi- lea razboi mondial s-a dezvoltat cercetarea in domeniul calculatoarelor care au permis preluarea informatiei codificate si convertirea acesteia intr-un material pentru tiparit, lucru care a favorizat folosirea echipamentelor computerizate. Dificultatile de automatizare a productiei de typesettere si speranta de profituri mai mari prin folosirea echipamentelor electronice au condus eforturile de inovatie catre typesetterul computerizat. (New Era of Electronic Composition pag. 3,4).

Culegerea si tehnoredactarea computerizata au condus, pe de o parte la reducerea numarului de lucratori in domeniul culegerii de litere, iar pe de alta parte la cresterea gradului de implicare al utilizatorilor in procesul de productie, facand domeniul tipografic mai accesibil acestora. Astfel, calculatoarele personale si Desktop Publishing- ul au permis utilizatorilor de produse si servicii tipografice sa isi faca singuri culegerea si tehnoredactarea materialului apeland la serviciile unui birou de tiparire numai pentru tiparirea propriu- zisa. Prin urmare, desi concentrarea in domeniul publicatiilor si ziarelor, revistelor si cartilor s-a accelerat, marimea birourilor de tiparit comerciale a continuat sa scada.

Introducerea desktop publishingului inseamna o schimbare semnificativa a formatului in care materialul este adus la presa offset. Desktop publishing a sporit numarul celor care, cu putine cunostinte de design si tiparire, creaza fisiere cu imagini care arata bine pe ecranul calculatorului, dar nu sunt bune pentru tipar. The Digital Graphic Arts Technical Foundation arata ca 57% dintre fisierele digitale trimise pentru film sau placa tipografica contin probleme comune legate de fonturi lipsa, trapping incorect, definitii incorecte de culoare ( RGB in loc de CMYK) si grafice nelegate. Prin urmare, birourile de tiparire offset, offset printshop, trebuie sa aiba resurse de rezolvare a problemelor pentru a avea clienti. Agentii de vanzari, ca si angajatii prepress, trebuie sa cunoasca bine diferitele platforme de lucru, software-ul utilizat si problemele legate de acestea. Pana de curand, majoritatea tipografilor faceau numai anumite lucrari cu fisierele clientilor, eliminand astfel costurile de timp si munca. Procedurile standard pentru birourile de tiparire offset, care ofera servicii de digital prepress, constau in utilizarea de programe software care identifica problemele legate de fisierele digitale inainte de productia lucrarilor. Daca fisierul nu este gata pentru tiparire, este dat inapoi clientului pentru corectie sau este corectat contra cost. Un raport industrial sugereaza ca urmatorul pas in cresterea eficientei va fi mutarea operatiei de verificare a fisierului digital la client, care trebuie sa faca si corectiile necesare.

Analistii in domeniu considera anul 1984 ca fiind anul in care a aparut, in mod semnificativ, desktop publishing- ul. Cresterea numarului aplicatiilor software specializate

care permit utilizatorilor sa aranjeze textul si graficele impreuna intr-o singura pagina, disponibilitatea calculatoarelor de a rula de la cele mai simple programe de paginare si montaj pana la cele mai complicate, impreuna cu aparitia posibilitatilor de utilizare a acestora acasa sau la birou, au transformat procesul de tiparire. La acestea se adauga sporirea performantelor echipamentelor de realizare a filmului tipografic si a procesoarelor de placi.

Aparitia Desktop Publishing deschide era publicatiilor electronice, publicatii procesate pe calculator si pentru inceput, listate la imprimanta sau tiparite in tipografiile traditionale. La acest moment, lumea publicatiilor electronice si cea a tipografiilor traditionale greu se cunosteau, nu comunicau una cu alta.

Odata cu aparitia Desktop Publishing, linia de separare intre procesul de creatie si cel de prepress incepe sa dispara. Initial, designerul alege fonturile, face paginarea si seteaza culorile, dar cu timpul executa si operatiile traditionale care erau in sarcina tehnicianului prepress. Aparitia DTP in industria tipografica impune implicarea clientilor in procesul de tiparire, mult mai devreme, pentru a elimina problemele inainte ca proiectul sa ajunga la tipografie, reducand astfel costurile de prepress asociate. In ciuda faptului ca tipografii, publicistii si firmele de specialitate primesc fisiere digitale de la clienti de peste doua zeci de ani, majoritatea ajung la prepress cu probleme, ceea ce impiedica productia.

Desi computerizata, prima fotocompozitie ramane analogica din cauza proceselor mecanice folosite pentru controlarea echipamentului de iesire si a necesitatii ca o persoana sa asambleze sectiunile tipariturii intr-o pagina completa, gata pentru realizarea placii tipografice. Prin anii 1970, fotocompozitia a comutat complet de la tehnologia analogica la cea digitala. Computerizarea a schimbat atat modul de pregatire a materialelor pentru tiparit, cat si modul de realizare a tiparului. Compozitia digitala a permis transferul informatiilor la echipamentul de realizare a filmului tipografic pe suport magnetic, sub forma de fisier electronic. Intre anii 1960-1970, perfectionarea suportului de memorie digitala a permis stocarea unor fisiere foarte mari, usor de corectat sau reeditat pentru ca puteau fi transmise fara dificultate de la autorul sau designerul de materiale de tiparit la biroul de servicii de tiparire si invers.

Primele sisteme de PrePress moderne utilizau atat tehnologia analogica cat si pe cea digitala. Pentru efectuarea operatiilor de design, culegere de text si tehnoredactare se foloseau calculatoare din ce in ce mai performante in timp ce, pentru realizarea filmului si impresionarea placii tipografice tehnologia clasica, traditionala era de neinlocuit. Lucratorii prepress trebuie sa se instruiasca in folosirea noilor tehnologii si pentru a ocupa noile tipuri de locuri de munca create de acestea pentru a ramane in industria de tiparire. Aptitudinile

mecanice si cunostintele de calculatoare sunt cheia succesului. Acum industria este parte a computer age. Acum agentiile au nevoie de manageri care sa supravegheze productia prepress pe loc, nu numai sa faca propria corectie de culoare sau paginare, ei trebuie sa foloseasca retelele de calculatoare pentru a transfera date catre o varietate de locuri de tiparire.

Aparitia calculatoarelor, care marcheaza inceputul epocii digitale in economie si, in mod particular, in industria publicistica si tipografica, a fost perceputa ca cea mai vizibila parte a schimbarii din punctul de vedere al cunostiintelor necesare pentru utilizarea noilor tehnologii si a meseriilor, ocupatiilor sau profesiilor rezultate. Tendinta accelerata de inlocuire a infrastructurii electromecanice cu cea computerizata, de informatizare si computerizare a societatii, conduce la necesitatea acumularii reapide de cunostiinte legate de conversia informatiilor mecanice, electro-mecanice si chimice in informatii digitale si transmiterea acestora la distanta, de utilizarea si dezvoltarea noilor tehnologii.

Marile companii dispun de resursele necesare pntru instruirea personalului in utilizarea noilor tehnologii, dar companiile mici nu isi pot permite si, din acest motiv, renunta la utilizarea acestora reprezentand o frina in calea evolutiei tehnologice. Guvernele au sesizat importanta furnizarii de educatie tehnica in promovarea noilor tehnologii si au decis sa sprijine companiile mici si mijlocii prin finantarea de programe de instruire. In ultima decada a secolului al XX-lea un numar mare de scoli tehnice si institutii de invatamant superior, din toate statele lumii, au adoptat programe pentru pregatirea tehnicienilor si specialistilor care vor utiliza tehnologiile existente, precum si a acelora care vor dezvolta noile tehnologii. Instruirea populatiei in utilizarea calculatoarelor si folosirea acestora pentru accesul la informatii din cele mai diverse domenii de activitate a devenit un fenomen de masa. Conectarea la internet faciliteaza transferul informatiilor tehnologice catre public, contribuind astfel la ridicarea nivelului de pregatire tehnica a acestuia.

Locuitorii marilor orase citesc mai mult decat cei din mediul rural si echipamentele pentru calculare, inregistrare si multiplicare informatii au ocupat corporatiile si birourile de tiparire. Dupa aparitia informatiei electronice, societatea de azi continua sa ceara mai multe produse tiparite. Succesul industriei tipografice a fost dat de satisfacerea cererilor de produse multicolor in continua crestere, in special in tipariturile comerciale.

Activitatile care utilizeaza noile tehnologii necesita un nivel de calificare ridicat si prin urmare o plata ridicata. Pentru ca exista putini specialisti in domeniu, serviciile de tiparire comerciale, care includ typesettere si platemakere, sunt cele mai bine platite meserii in industria tipografica si publicistica. In acelasi timp un numar mare de lucratori, necalificati pentru utilizarea ultimelor tipuri de echipamente si a softwere-ului aferent, concureaza pentru

activitati pe echipamente invechite, reducand salariile pentru aceste operatii. Tehnologiile avansate sunt in avantajul lucratorilor cu calificare superioara, instruiti in utilizarea acestora. Cei care opereaza tehnologiile avansate castiga in mod uzual mai mult decat restul fortei de munca si decat alti lucratori calificati din domeniul tipografic si publicistic.

In perioada 1960-1990 cresterea productivitatii pe lucrator tipografic prin folosirea typesetterelor automatizate si a echipamentelor de fotocompozitie avansate care ajuta la stabilirea legaturilor intre prelucrarile editoriale de text si operatiile de prepress, a condus la scaderea necesarului de forta de munca ocupata in acest domeniu. Dar numai barbatii au parasit locurile de munca, femeile, obisnuite sa foloseasca masinile de scris, fiind usor instruite sa foloseasca masinile care produc litere la rece.

Principalii factori care au accelerat comutarea genului in tipografii au fost:

- cresterea numarului locurilor de munca pentru femei de pe piata fortei de munca;

- fotocompozitia care foloseste tastatatura QWERTY, familiara femeilor care au experienta in folosirea masinii de scris;

- delicatele echipamente electronice usor de manevrat de catre femei;

- mediul de birou fara caldura, gunoi si chimicale in zona de presa;

- difuzia tehnologiei typesetting in afara tipografiilor, ceea ce face ca tipografii de meserie sa piarda controlul asupra intregului proces tipografic permitind femeilor sa execute o serie de operatii in cadrul acestuia.

Masinile automatizate au lasat neatinse diferentele care existau intre ocupatia de tipograf si ocupatiile asociate acesteia. Tehnologiile electronica si digitala fac din typeseting o parte a unui proces mai amplu, permit sarcinilor de tiparire sa fie executate in mai multe puncte ale procesului de productie de un numar variat de oameni cu ocupatii si profesii diferite. Permit femeilor sa execute munca de tipograf. Inainte de aparitia tehnologiilor digitale, adunatorii de litere si tipografii au format un grup social aparte care se considera mai educat decat cei care aveau alte meserii. Sporirea educatiei si utilizarea masinilor pentru a inregistra si transmite informatiile au crescut cererea de produse tiparite la sfarsitul secolului 19 si inceputul secolul 20. Typesetterele de acum 100 de ani au fost abandonate odata cu debutul perioadei informatice.

In ciuda scaderii numarului locurilor de munca ca urmare a introducerii automatizarii, noile tehnologii typesetting au crescut productivitatea, au creat locuri de munca aditionale si au produs o imbunatatire a performantelor operatiunilor typesetting.

1.3 Noua generatie tehnologica

de echipamente prepress

Tehnologia Computer - to - Plate (CTP)

In ultima decada a secolului al XX- lea, creste cererea de tiparituri color complexe, de calitate ridicata, iar tehnologiile si tehnicile de reproducrere e afla intr-un proces radical si continuu de transformare. Cresterea semnificativa a numarului de tiraje mici complet- color se face chiar si in conditiile in care metodele de tiparire color digitale sunt mai scumpe decat cele traditionale, datorita investitiilor in noile echipamente.

Evolutiile tehnologice au condus initial la procesarea digitala a filmului tipografic si, treptat, la eliminarea completa a acestuia prin utilizarea tehnologiei Computer - To - Plate. Procesarea directa a placilor tipografice a redus timpul de productie si pierderile materiale de pe fluxul de fabricatie, a crescut calitatea, consistenta si complexitatea materialelor tiparite prin eliminarea surselor de eroare intermediare. Practic, sistemele CTP si presele digitale offset au produs o ruptura intre cele doua moduri de tiparire, traditional si digital. Exista prese offset mult mai automate decat a prezis Marshall in 1983. Astazi tipografii preselor hibride offset/digital au posibilitatea de a regla cantitatea de cerneala asistati de calculator, obtinand astfel rezultate mult mai precise decat prin probe manuale. Schimbarile automate de placi, noile tipuri de placi si sistemul de reglare automata, inseamna viteza mare, operatii curate si munca precisa. Operatorii noii presse Heidelberg Speedmaster cu sase culori lauda noile prese offset digitale si optiunea de autoreglare a acestora, care sporeste calitatea tipariturii si reduce timpul de lucru.

Parerile diferitilor furnizori cu privire la calitatea tehnologiilor CTP sunt contradictorii si de aceea, pentru ca utilizatorul sa poata aprecia singur, placile tipografice utilizate de sistemele CTP (tehnologie cu Ag sau termice) au fost testate comparativ, iar rezultatele au fost puse la dispozitia utilizatorilor au tras singuri urmatoarele concluzii:

. ambele tipuri de placi permit impresionare si imprimare de cele mai inalte performante, lucru confirmat de numarul mare de utilizatori;

. calitatile si capacitatile ambelor tehnologii sunt peste capacitatile preselor;

. afirmatiile unor furnizori potrivit carora placile termice ofera calitate mai inalta a imprimarii nu sunt justificate.

Alegerea intre tehnologiile CTP Silver Halide si termic se face, de regula, in functie de alti factori, decat cei de calitate care includ lungimea tirajului, productivitatea placilor, pretul de cumparare a unui sistem CTP, costul de exploatare a acestua etc. Fecare tip de tehnologie

CTP ofera avantaje care corespund necesitatilor anumitor utilizatori. Astfel, CTP care folosesc lumina vizibila au anumite avantaje, ca de exemplu viteza mare a impresionarii si durata mai lunga de viata a laserului. Tehnologia termica ofera avantajul "coacerii" placilor pentru tiraje foarte mari.

Cheia catre o implementare de succes a unui sistem CTP incepe cu obtinerea de sfaturi neinteresate asupra diverselor tehnologii disponibile.

Tehnologia Computer-To-Press sau Dgital Offset Printing (DOP)

Aparitia tehnologiei Computer - To - Press elimina complet impresionarea placilor tipografice intr-un departament separat, imaginea de imprimat fiind transmisa, direct, dintr-un echipament computerizat specializat, la masina de tiparit: presa offset, rotativa, imprimanta de mare viteza etc.

Noua tehnologie digitala de tiparire color face posibila realizarea de tiparituri de calitate ridicata, complet-color, in cantitati foarte mici, in conditii de rentabilitate. Deoarece documentul este trimis direct la echipamentul de tiparire, nu pe film sau placa, aceasta fiind creata chiar pe presa, costurile de productie si durata fiecarui tiraj sunt semnificativ scazute, deci conditiile de eficienta economica oferite sunt maxime. Presele digitale nu necesita schimbarea placilor, potrivitea zonelor de cerneala si alte reglaje cunoscute la tipografiile traditionale, prin urmare ciclul de productie poate fi extrem de redus. E posibil sa se termine o lucrare si sa se inceapa alta, fara oprirea presei, intrucat lucrarile in asteptare sunt memorate pe servere dedicate.

Un alt avantaj oferit de tiparul digital sunt probele de tipar, digital press proof, care se pot obtine in cateva minute sau chiar secunde, iar produsul final va arata exact ca proba digitala facuta. O noua directie de evolutie a tehnologiei digitale o reprezinta probele de tipar realizate la distanta, remote proofing, cand operatorul tipograf apasa pe buton la presa si, in cateva minute, o proba pleaca spre biroul clientului, prin e-mail. Wilf Maier de la Benwell Arkins sugereaza ca vor aparea si alte aplicatii creative ale tehnologiei digitale de tiparire la distanta, comunicarea intre tipografi si clienii lor realizandu-se prin internet.

Multi tipografi investesc in prese digitale, desi aceste noi masini nu vor elimina tiparirea offset traditionala in urmatorii cativa ani. Presele digitale sunt agreate la nivel industrial ca fiind calea catre viitor, catre noi categorii de lucrari de tiparire. Un articol on-line afirma ca nu numai Xerox, ci si Heidelberg, traditional un mare nume in productia de prese offset, se orienteaza in viitor catre productia de prese digitale. Presele digitale sunt mai scumpe / tiraj dar, pentru ca elimina filmul si procesarea placilor tipografice, se reduce timpul

de lucru. Ele sunt extrem de cost-eficiente pentru lucrari de tiparire complet -color in tiraje mici de mare calitate. Posibilitatea de productie a tirajelor mici complet- color se datoreaza dezvoltarii tehnologiei de tiparire digitala; inainte de aparitia preselor digitale, costul acestor tiraje era prohibitiv.

Intr-un articol scris pentru National DTP Trade Jurnal Richard Terra scria: " Noile tehnologii digitale de proofing si tiparire reprezinta culmea revolutiei in Desktop Publishing. Noile prese digitale care permit tiparirea color in conditii de calitate ridicata la un pret de cost scazut, cu un ciclu de productie de durata foarte scurta, ofera posibilitati nesperate designerilor, tipografilor si clientilor lor". El a scris o serie de articole despre ultimele tehnologii digitale pentru graphic design, prepress si color printing fiind imputernicit de DTP Jurnal sa prezinte, la timp, informatii tehnice precise specialistilor in domeniu pentru a-i ajuta sa inceapa folosirea avantajelor acestor inovatii in productia color.

Intr-o lume in care marja de profit scade continuu, in care competitia vine nu numai de la alte tipografii, dar si de la noile mijloace media, supravietuirea unei tipografii depinde de:

. viteza de lucru, care consta in comprimarea ciclului de productie, de la idee pana la livrarea produsului finit;

. calitatea produsului finit, care este determinata de furnizarea constanta a unei tiparituri de inalta calitate;

. cost de productie, care depinde de optimizarea operatiilor / tiraje mai mici de 500.

O tipografie bine organizata trebuie sa fie capabila sa produca lucrari cu tiraj mic, intr-un timp de productie scurt, la o inalta calitate a tipariturii si un pret redus.

DOP integreaza prelucrarea de imagini si imprimarea intr-o singura masina si face posibil sa se ajunga intr-un singur pas, de la fisierul de date la hartia tiparita. Conceptul este simplu: fisierele digitale sunt livrate direct catre presa, unde generarea imaginii are loc in paralel cu ciclul normal de pregatire a presei.

De cand Heidelberg a comercializat presa GTO-DI acum 10 ani, alti vanzatori de sisteme DOP s-au alaturat si mii de prese cu sistem de generare a imaginii pe presa au fost instalate in toata lumea. Vanzatorii de astfel de sisteme ofera o gama larga de optiuni date de:

. sistemul de generare a imaginii utilizat- majoritatea folosesc sistem termic, fara developare de placi;

. marimea presei - de la doua la opt pagini;

. numarul de grupuri de tiparire - de la patru la douasprezece.

. sistemul de umezire -sistem conventional de umezire sau fara umezire;

. manevrarea hartiei - toate ofertele, cu exceptia uneia, sunt masini plane.

CREO furnizeaza fabricantilor de prese capete laser pentru generarea imaginii, electronica de mare viteza, aplicatii software specializate si tehnici de integrare a fluxului de tiparire, necesare dezvoltarii de prese DOP. Prin lucrul impreuna cu fabricanti de prese, CREO a atins pe prese DOP performantele de calitate a imaginii solicitate de utilizatori, calitate care a facut din platesetterele CREO un standard in industrie. Din acest motiv, primii patru mari fabricanti de prese din lume, Heidelberg, MAN Roland, KBA si Komori, au adoptat tehnologia CREO pentru presele lor DOP.

La ora actuala, pe piata tipariturilor color in tiraje scurte, sunt disponibile trei optiuni tehnologice: DOP, Offset conventional cu CTP si sisteme cu jet de cerneala sau toner. Dintre acestea, optiuniea de preferat pentru tipografiile cu tiraje scurte este presa DOP care ofera urmatoarele avantaje:

. permite simplificarea si eficientizarea operarii;

. scurteaza timpul de obtinere a produsului finit pentru clienti;

. ofera o calitate superioara a tipariturii;

. furnizeaza un cost de pagina redus pentru tiparituri de buna calitate cu tiraj mic;

. minimizeaza impactul intreruperilor de productie;

. permite modificari de continut pana in ultimul moment;

. faciliteaza proofingul pe presa.

DOP simplifica semnificativ operarea, prin introducerea digitizarii in tipografie si extinderea revolutiei introduse de sistemele CTP. Generarea imaginii pe presa elimina pasii de manevrare manuala a placilor, reducand astfel posibilitatile de aparitie a erorilor, a zgarieturilor si a timpului pierdut. Eliminarea pasilor respectivi determina, in plus, reducerea timpului de productie. De exemplu, pentru a tipari 3000 de copii pe o presa cu sase culori, sunt necesare numai douazeci de minute, in timp ce folosirea unui platesetter conventional, necesita inca treizeci de mininute pentru pregatirea placilor si montarea lor pe presa. In cazul folosirii DOP, acest timp de pregatire poate fi eliminat aproape complet. PREGATIRE FISIER IMPRIMARE Cu DOP PREGATIRE FISIER PREGATIRE PLACA IMPRIMARE Fara DOP

Asa cum s-a dovedit in mod repetat, in multe domenii industriale, simplificarea operatiilor si reducerea ciclurilor imbunatatesc eficienta productiei. Fabricantii cu cicluri de productie reduse, in mod constant, elimina competitorii care nu pot atinge acelasi nivel de eficienta. Acesta este ocazia oferita de sistemele DOP tipografiilor.

DOP reduce ciclul de productie, lucru impus de nevoia producatorilor de a oferi rapid tiparituri, in conditiile in care schimbul de informatii se intensifica si diversele sisteme media interactioneaza cu tipografiile din ce in ce mai mult. Unul din avantajele cheie ale sistemului DOP este abilitatea de a reduce drastic timpul cerut unei tipografii sa raspunda clientului, timpul de la "fisier gata" pana la "lucrare livrata". Intr-o lume in care totul se intampla rapid, capacitatea de a oferi timpi de productie scurti este un avantaj fata de competitie.

Calitatea superioara a tipariturii si a fidelitatii acesteia face ca imaginile obtinute pe presele DOP sa egleze in calitate imaginile obtinute pe sistemele performante cu placi tipografice, tiparirea offset continuand sa fie un standard, in conditiile in care anumite masini care folosesc toner ating acum o buna calitate a imaginii. Poate ca mai important decat calitatea este flexibilitatea furnizata de tiparirea offset in ce priveste formatul, culoarea, hartia folosita si finisajul.

Cerintele clientilor sunt:

. tiparire pe hartii speciale, din orice fel de material, texturi si greutati;

. tiparire pe formate mari;

. folosire de cerneluri specializate;

. pete de culoare;

. tiparire in sase culori;

. finisaje speciale (lacuire, embosare etc.)

Toate aceste nevoi pot fi indeplinite usor prin tiparire offset, flexibilitatea care poate fi obtinuta prin tiparirea pe baza de toner fiind mult mai redusa.

O presa DOP bine proiectata poate furniza calitatea si flexibilitatea tiparii offset, avand un avantaj clar fata de sistemele bazate pe imprimarea cu toner.

Costul de productie redus pentru tiraje mici oferit de tehnologia DOP este obtinut prin eliminarea operatiilor necesitate de crearea placilor. Pentru o presa DOP bine proiectata, generarea imaginii are loc in paralel cu alti pasi esentiali de pregatire a presei, cum ar fi spalarea cauciucurilor si setarea cernelii. Practic, generarea imaginii pe presa nu necesita nici o manopera suplimentara. Acest lucru permite sistemelor DOP sa aiba un avantaj in privinta costului de operare pentru tiraje mici. Poate fi luata in considerare si economia rezultata din

productivitatea crescuta a tipografiei, precum si din reducerile determinate de folosirea placilor care nu necesita developare.

Reducerea impactului intreruperilor este determinata de tehnologia POD prin reducerea numarul de intreruperi dintr-un ciclu de productie si prin reluarea usoara a procesului dupa o intrerupere, ca urmare a eliminarii placilor din procesul de tiparire.

POD permite modificari de continut pana in ultimul moment datorita faptului ca generarea imaginii are loc direct pe presa. Atunci cand toata lumea este sub presiunea unor cicluri de productie scurte, clientii apreciaza tipografiile care se acomodeaza usor cu schimbarile de plan si schimbarile de continut de ultim moment. De exemplu, o tipografie poate sa ofere clientilor sai posibilitatea specificarii preturilor intr-un anunt publicitar, chiar in momentul dinaintea inceperii tiparirii. Offset- urile traditionale formeaza cozi de lucrari la platesetter si la presa. Formarea de coada de lucrari la presa asigura o incarcare maxima a acesteia, dar asta vine cu un pret - forteaza inchiderea editiei mai devreme si are consecinte de cost in termeni de manopera si materiale atunci cand clientul cere schimbari de ultim moment. Conversia cozii traditionale intr-o coada electronica salveaza bani si ajuta tipografiile sa fie mai flexibile si sa se adapteze mai bine intreruperilor generate de clienti.

Proofing- ul pe presa (probe de tipar) oferit de tehnologia DOP este mai bun si mai economic. Prooful poate fi tiparit rapid folosind hartia care va intra in productie, cerneala si presa care vor fi folosite pentru lucrarea finala. Practic, acest lucru elimina lucrul pe ghicite asigurand o precizie maxima a culorii. In plus, reducerea duratei ciclului de productie si a pasilor de productie face posibila intoarcerea usoara la etapa de prepress pentru implementarea schimbarilor de ultim moment. De exemplu, o presa poate sa faca o ajustare de culoare life sau un retus in timp ce clientul verifica produsul finit. Acest lucru elimina nevoia de abandon a incercarii si planificarea unei alte incercari in alta zi. Impactul pozitiv asupra clientului este considerabil.

Tehnologia de tiparire DOP prezinta avantaje de utilizare pentru diferite tipuri de companii care ofera servicii tipografice. Spre exemplu, face posibil ca tipografiile comerciale- tipografii la minut- sa raspunda mult mai rapid cerintelor clientilor lor, mentinand in acelasi timp calitatea si flexibilitatea tipariturii offset. Abilitatea de a produce tiraje scurte in mod economic si rapid poate, de asemenea, sa aduca beneficii tipografiilor dedicate, permitandu-le sa reduca costurile, sa creasca diversitatea si sa reduca timpii de livrare a materialelor pe care le tiparesc.

In tabelul urmator sunt prezentate, sintetic, principalele avantaje oferite de tehnologia DOP diferitelot ripuri de tipografii.