Relatiile publice si propaganda: delimitarea conceptelor

Relatiile publice si propaganda: delimitarea conceptelor

Relatiile Publice (RP) reprezinta un concept relativ nou pentru spatiul nostru. Desi in unele regiuni ale lumii (de exemplu, in SUA) demersul RP a fost aplicat pentru prima data, conform unor date, inca la sfirsitul secolului al XIX-lea, in spatiul nostru activitatea de relatii publice a inceput sa se raspindeasca si sa se dezvolte abia dupa anii '90 ai secolului trecut.

In perioada initiala, in tendinta de a absorbi totul ce este nou, RP au inceput sa fie utilizate in alte contexte decit cele clasice. Acest proces se datoreaza mai multor factori, atit obiectivi, cit si subiectivi: fundamentarea teoretica nesatisfacatoare, incapacitatea de a adapta acest concept la realitatile noastre, confundarea cu alte domenii de activitate inrudite.

Una dintre notiuni careia este circumscrisa mai des activitatea RP, dar de care se deosebeste fundamental, este propaganda. determinarii interconexiunilor, dar si diferentelor dintre ele serveste examinarea definitiilor existente.

Astfel, considerarea mai multor definitii ale relatiilor publice, propuse de diversi cercetatori, evidentiaza urmatoarele:

Relatiile Publice reprezinta arta si stiinta obtinerii armoniei prin intermediul relatiilor bazate pe adevar si informare deplina (Sam Blak, secretarul general al Asociatiei Internationale de Relatii Publice);

Relatiile Publiceconstau in stabilirea intelegerii si bunavointei intre o persoana, organizatie - cu alte grupururi de persoane, organizatii sau societatea in general, prin intermediul informarii si schimbului de informatie si analiza a opiniei publice (WEBSTER New International Dictionary);

Relatiile Publice reprezinta o functie a managementului, care stabileste si mentine comunicarea, intelegerea, bunavointa si colaborarea intre organizatie si societate (Rex Harlow);

Relatiile Publice sint niste eforturi sustinute si sistemice ale conducerii prin care organizatiile private si de stat incearca sa obtina intelegerea, simpatia si sprijinul acelor cercuri cu care au sau presupun ca vor avea legaturi (Biroul Guvernamental de Relatii Publice din Danemarca);

Relatiile Publice reprezinta efortul constient, planificat si sustinut de realizare si mentinere a intelegerii reciproce dintre o organizatie si oamenii cu care vine in contact (British Institute of Public Opinion);

Relatiile Publice reprezinta efortul constient si legitim de a ajunge la intelegerea, stabilirea si mentinerea increderii in rindurile publicului, pe baza unei cercetari sistemice (Deutche Public Relations Gesellschaft of the Federal Republic of Germany);

Relatiile Publice reprezinta efortul programat de influenta a opiniei publice prin realizari responsabile si acceptate social, pe baza unei comunicari reciproc satisfacatoare;

Relatiile Publice constau in arta si stiinta analizarii tendintelor, prevenirii urmarilor acestora, recomandarea solutiilor si initierea unor actiuni atit in favoarea organizatiei cit si a publicului.

Din ansamblul definitiilor expuse mai sus putem concluziona ca elementele fundamentale pe care se bazeaza relatiile publice sint increderea, simpatia, stima si bunavointa

La rindul sau, propaganda constituie o activitate care este mai mult destinata raspindirii unor cunostinte, a unor idei care prezinta si sustin o teorie, o conceptie, doctrina unui partid politic, cu scopul de a convinge si a cistiga adepti noi. Ea se clasifica in propaganda alba, cenusie, neagra, si reprezinta "in domeniul politic, un viol al maselor" [1].

Relatiile publice si propaganda se deosebesc principial una de alta in ceea ce priveste scopurile, obiectivele, metodele, rezultatele obtinute. Aceste doua activitati sint caracteristice unor profesii diferite, in dependenta de finalitatile pe care le urmaresc.

Deosebirile esentiale dintre aceste doua concepte sint prezentate in tabelul de mai jos:

Deosebirile dintre relatiile publice si propaganda

Relatiile publice se bazeaza pe niste valori, cum ar fi increderea, bunavointa, intelegerea si mentinerea acestora pe o perioda maxima de timp de catre organizatie cu mediul extern.

Propaganda, la rindul sau, urmareste maximizarea numarului adeptilor sai, pentru a asigura realizarea scopurilor strategice ale organizatiei (in marea lor majoritate - unitati de genul partidelor politice), obtinerea si mentinerea puterii.

In noile circumstante au inceput sa apara noi interpretari ale conceptului de relatii publice, fiindu-i imprimate diferite nuante, in dependenta de metodele folosite si scopurile propuse, - elemente, transferate orbeste de la propaganda, si adaptate mai putin reusit. Drept      rezultat, au aparut notiunile de "PR alb", "PR sur (cenusiu)", "PR negru", in mod analogic cu propaganda alba, cenusie, neagra. Or, este inacceptabila substituirea produsa, identificarea PR [2] cu propaganda, fiind distorsionata, in felul acesta, interpretarea clasica a conceptului de relatii publice. O astfel de convergenta comporta camuflarea adevaratelor scopuri ale actiunii, la notiunile de "PR alb", "PR sur", "PR negru" recurgindu-se pentru a justifica metodele de propaganda, utilizate in scopul obtinerii unor rezultate momentane si de scurta durata, ascunse sub denumirea de relatii publice.

Relatiile publice si propaganda se deosebesc fundamental prin scopuri, obiective, metode, rezultate, respectiv, aceste activitati trebuie delimitate la nivel conceptual, in conformitate cu semnificatia fiecareia.

Note si referinte:

[1] Serge Tchakhotine. Le viol des foules par la propagande politique. - Paris: Gallimand, 1952, p. 45.

[2] termen englez Public Relations, utilizat de specialistii in domeniu, care inseamna Relatii Publice.