Comunicarea din perspectiva economica

Comunicarea din perspectiva economica

In primele trei cursuri am vorbit despre comunicare din perspectiva lui Shannon si Weaver. Acum va propun sa vedem comunicarea din perspectiva cererii si a ofertei.

Cercetatorul olandez Van Kaam considera ca partenerii procesului de comunicare-emitatorul si receptorul-sunt prezenti in egala masura pe piata comunicarii. Aici se intalnesc cererea si oferta si se stabilesc necesitatile si posibilitatile de schimb.

Ceea ce complica putin definirea conceptului de piata a comunicarii este faptul ca piata comunicarii are doua componente: piata informatiei si piata interesului (cel care decide in final ce informatie "consuma" este totusi publicul; printr-o apasare de buton, publicul poate trece oricand de pe un canal pe celalalt).

Piata informatiei cuprinde cererea de informatie din partea publicului si oferta de informatie a emitatorilor. Pe aceasta piata banul ste un instrument de schimb (de exemplu: banii cu care achitati ziarul cand il cumparati, abonamentul la o anume companie de cablu, etc).

Piata interesului inregistreaza o inversiune de roluri: emitatorul este cel care solicita interesul publicului, iar publicul acorda sau nu atentie mesajelor. Interesul, timpul disponibil reprezinta instrumentul de schimb.

Piata interesului merita un amendament: emitatorul poate trece de exigentele si grilele de evaluare ale canalelor de comunicare daca mesajul sau respecta practicile mass-media sau daca cumpara pur si simplu spatiu editorial si de emisie.

Piata informatiei si piata interesului se supun legii cererii si a ofertei.

Intre pretul de piata si marimea consumului exista o relatie invers proportionala: scadrerea pretului duce la cresterea consumului de informatie, iar cresterea pretului duce la scaderea consumului de informatie.

Sa luam doua exemple de pe piata romaneasca:

1. Canalul HBO s-a lansat pe piata romaneasca cu un pret mult mai mare decat posibilitatile consumatorilor (publicului). Din acesta cauza canalul HBO este inca putin raspandit in Romania.

2. Internet. Internet-ul este inca insuficient dezvoltat in Romania din cauza accesului relativ scump pentru nivelul de trai.

Distributia rolurilor de emitator si receptor pe piata comunicarii

ROLUL DE EMITATOR ROLUL DE RECEPTOR

cel care cere produse mediatice (informatie)

cel care ofera produse medi- atice(informatie)

PIATA INFORMATIEI

Administrarea informatiei

In calitatea de specialist in relatii publice pe care unii dintre dumneavoastra o veti avea la sfarsitul acestei facultati, veti fi pusi in situatia de a administra baze de date si veti fi obligati sa aratati care sunt informatiile necesare unui proces de decizie.

Finalitatea ofertei informationale depinde de tipul organizatiei care prelucreaza informatia.

Un partid politic are nevoie de informatii din domeniile social si economic pentru a-si fundamenta deciziile.

O organizatie neguvernamentala din domeniul protectiei mediului are nevoie de alt tip de informatie ca sa orienteze activitatea ONG-ului.

Subsistemele organizatiei

Organizatiile comerciale sau non-profit reprezinta tot atatea sisteme de prelucrare a informatiei.

O organizatie primeste informatiile, le sorteaza si le directioneaza catre diversi centri ierarhici si functionali.

Exemple: daca veti lucra intr-un departament de relatii publice al unei institutii guvernamentale, in mod sigur veti elabora o revista a presei, zilnic, pe care o veti prezenta factorilor de decizie. Periodic veti face analize de imagine, pe care le veti prezenta conducerii institutiei.

Cercetatorul american Blumenthal propune o schema privind raporturile dintre diferite compartimente de informatie.

MEDIUL SOCIAL

	INTRARE -materii prime -energie		SISTEMUL DE TRANSFORMARE -activitati de productie		SISTEMUL INFORMA- TIONAL		SIST. DE MANAGE- MENT		IESIRE -bunuri -servicii

Activitatile unei organizatii sunt impartite de obicei in trei categorii:

1. Activitatea de productie ("transformarea" materiilor prime sau a energiei in bunuri sau servicii).

2. Activitatea de conducere ("management") la care se supune intregul proces de productie.

3. Activitatea de informare, prin care managerul este alimentat cu date din interiorul si exteriorul organizatiei.

In sistemul de management intalnim trei tipuri de activitati manageriale:

-planificrea

-organizarea

-administrarea

Planificarea presupune stabilirea scopurilor (obiectivelor) si etapele de realizare a acestor scopuri.

O alta forma de abordare a planificarii este urmatoarea:

-prima etapa a planificarii este culegerea de informatii ("intelligence"),

-a doua etapa este conceperea modelului de actiune ("design"),

-a treia etapa este optiunea de ordin strategic ("choice").

Va propun o schema posibila a activitatilor manageriale.

PLANIFICARE REPLANIFICARE

PLAN DE ACTIUNE NORME

ORGANIZARE INFORMATIE ADMINISTRARE

CORECTIVA

SARCINI

EXECUTIE INFORMATIE

DE CONTROL

Remarcati in aceasta schema mecanismul de feed-back. Acesta are trei componente esentiale:

-o directie

A -o finalitate

-o norma

B Abaterea de la norma.

C Activitatea de corectie sau contraactiunea

Acest tip de feed-back se refera la supravegherea continua a unui sistem oarecare.

Exemple: a) lichidul de racire in motorul termic.

b) revista presei si reactiile unei institutii la diverse atacuri

din presa.

Sa ne uitam acum la schema privind activitatea manageriala si informatia necesara.

Tipul de

informatie