UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE JURNALISM SI STIINTELE COMUNICARII

INVATAMANT DESCHIS LA DISTANTA

DEONTOLOGIA MASS MEDIA

1. Aduceti cate trei exemple din presa romaneasca sau cea straina de calomnie si respectiv de ofensa adusa autoritatii (studentii pot oferi si exemple care au fost prezentate in bibliografie).

O fotografie face mai mult decat 1.000 de cuvinte - spune unul dintre aforismele jurnalisticii. De aceeasi parere trebuie sa fi fost si un complet de judecata din Bacau care a reusit performanta sa condamne un fotoreporter pentru ca a calomniat un doctor facandu-i poza.

Iuri Leteanu (foto) este acum cameraman pentru postul local de televiziune Euro TV si colaboreaza cu Antena 1. In urma cu cativa ani, prin 2001, el era fotoreporter pentru cotidianul Desteptarea din Bacau. A plecat intr-o zi cu o echipa de control formata din subprefectul Gabriel Vlase, reprezentanti ai Directiei de Sanatate Publica, de la Inspectoratul de Stat in Constructii. Locul descinderii: un spital dintr-o localitate urbana a judetului Bacau.

' Presa semnalase faptul ca un medic ii punea pe bolnavii din sectia sa sa munceasca pentru el' - spune Iuri. Medicul in cauza isi incropise, se pare, o mica afacere: in subsolul spitalului se realizau boltari din ciment. Printr-o gaura data in pardoseala de beton se baga balastru iar in beci munceau bolnavii.

Calomnie prin fotografie Comisia a constatat ca cele semnalate de presa se confirma. Ziarele au scris, insa toti ziaristii au fost dati in judecata de medicul respectiv pentru calomnie si insulta. Printre cei actionati in instanta se numara si fotoreporterul Iuri Leteanu. Motivul? In ziar a aparut fotografia medicului respectiv langa o alta fotografie cu boltarii.

' El si cu avocatul au insistat ca potrivit articolului 206 CP, calomnia se poate face prin orice mijloace, deci si prin fotografii' - spune Iuri Leteanu.

Treceau termene dupa termene, s-au schimbat mai multe complete de judecata pentru ca intr-o zi sa se dea sentinta: fotoreporterul este gasit vinovat de calomnie prin presa. Este condamnat la amenda penala plus plata unor daune morale in ciuda faptului ca forul superior al medicului (Directia de Sanatate Publica) confirmase tot ceea ce scrisese presa.

BADEA STANESCU vs. MARIUS DRAGHICI ("ADEVARUL")

In februarie 2000, jurnalistul Marius Draghici a semnat in "Adevarul" ancheta 'Inca o zona interzisa legii. Afaceristii romi din Costesti-Arges refuza de cinci ani sa plateasca peste un miliard impozite catre stat' ce a avut drept subiect un grup de SRL-uri din Costesti-Arges care se ocupa de cumpararea, vanzarea si topirea metalelor neferoase. In ancheta, Marius Draghici a afirmat despre asociatii grupului de SRL-uri ca 'refuza sa plateasca, din 1995, datorii constand in taxe si impozite in valoare de peste 1 miliard lei', informatia avand la baza verificarile efectuate de directorul adjunct al Garzii Financiare, Valeriu Minca. La scurta vreme, Badea Stanescu, unul dintre asociati, a depus la Judecatoria Costesti-Arges o plangere penala impotriva ziaristului Marius Draghici, pe care l-a acuzat de calomnie, pretinzand despagubiri in cuantum de 500 de milioane de lei. Omul de afaceri Badea Stanescu l-a acuzat de calomnie si pe directorul adjunct al GF Valeriu Minca.

PETRE BADEA vs. FELIX RACHE, SORIN OZON si "ACADEMIA CATAVENCU"

Petre Badea, om de afaceri, actionar principal la S.C. Aedificia Carpati S.A., i-a chemat in instanta pe jurnalistii Felix Rache si Sorin Ozon de la "Academia Catavencu", precum si revista "Academia Catavencu", considerand ca a fost prejudiciat material si moral in urma dezvaluirilor publicate in paginile amintitei publicatii. Petre Badea a cerut instantei, in baza art. 998, 999, 1000 Cod Civil, sa oblige cei doi ziaristi si revista "Academia Catavencu" la plata unor daune de 1 miliard de lei.

La primul termen de judecata, 6 ianuarie 2000, instanta i-a condamnat pe jurnalistii Felix Rache si Sorin Ozon, in solidar cu "Academia Catavencu", la plata a 100 de milioane de lei daune, plus cheltuieli de judecata. Citam din motivarea instantei: 'Paratii, desi legal citati, nu s-au prezentat in instanta pentru a-si face vreo aparare'. In fapt, instanta nu a tinut cont de lipsa de procedura vizavi de citarea "Academia Catavencu" si a celor doi ziaristi. Mai mult, inainte de primul termen de judecata, avocatul Doru Costea a depus la dosar o cerere prin care se solicita amanarea cauzei, pentru a se indeplini formalitatile necesare apararii. Instanta nu a tinut cont de aceasta cerere, despre care avocatul spune ca a si disparut de la dosar.

Inca de la prima infatisare (caz fara precedent in istoria post-decembrista a justitiei romane), desi ziaristii si publicatia la care lucreaza erau lipsiti de aparare, instanta, prin doamna magistrat C. Marinescu, presedinta Sectiei 5 Civila si de Contencios Administrativ din cadrul Tribunalului Municipiului Bucuresti, a pronuntat sentinta in favoarea reclamantului Petre Badea. Totodata, sentinta a fost data fara ca Petre Badea sa faca dovada in privinta consecintelor si a pagubelor efectiv declarate. Singurul mecanism utilizat pentru a se stabili dimensiunile prejudiciului este dezvaluit de Tribunal in urmatoarea fraza: 'numai citind articolul si se demonstreaza prejudiciul moral ce a fost adus reclamantului Petre Badea'. Instanta a dedus astfel ca imaginea publica a reclamantului a avut de suferit si a stabilit cuantumul daunelor la 100 de milioane de lei.

Instanta si-a fundamentat hotararea astfel: 'Orice persoana care citeste acest articol, lasand deoparte limbajul suburban, ramane cu convingerea ca reclamantul este corupt, ocupandu-se numai de afaceri ilegale, fara caracter'. Tribunalul a considerat ca 'paratii, prin articolul intitulat <<Petre Badea de la Aedificia Carpati este un soi de Frate Paunescu al regimului Constantinescu>>, au inteles sa-l prezinte pe reclamant ca pe o persoana necinstita, fara caracter, preocupata numai de propria inavutire'. Pana in prezent, nici o instanta din Romania nu a condamnat ziaristi si publicatii inca de la primul termen de judecata. In mod firesc, instanta trebuia sa acorde un nou termen, pentru ca ziaristii sa poata fi aparati.

Partea acuzata a declarat recurs, cauza urmand sa se rejudece la Tribunalul Municipiului Bucuresti.

2. Prezentati cel putin trei coduri deontologice mentionand organizatia care le-a realizat.

1. CODUL DEONTOLOGIC AL JURNALISTULUI

ELABORAT DE CONVENTIA ORGANIZATIILOR DE MEDIA

Jurnalistul este dator sa caute, sa respecte si sa comunice faptele - asa cum acestea pot fi cunoscute prin verificari rezonabile - in virtutea dreptului publicului de a fi informat.

2. CODUL PRINCIPIILOR DE ETICA PROFESIONALA (CODUL DEONTOLOGIC) al jurnalistului din Republica Moldova Jurnalistul constientizeaza ca informarea si comunicarea au un rol deosebit de important in formarea atitudinilor personale ale cetatenilor si in dezvoltarea societatii pe principii democratice si ca atare mas-media are o responsabilitate etica sporita fata de cetateni, iar profesiunea de jurnalist implica drepturi si obligatii, libertati si responsabilitati. Informatia este un drept fundamental, iar proprietarul acestui drept este cetateanul, care are si dreptul conex de a cere ca informatia sa fie transmisa cu acuratete si cu onestitate, iar in cazul opiniilor, fara ingerinta externa din partea autoritatilor publice sau a sectorului privat.

3. CODUL DEONTOLOGIC AL JURNALISTULUI - CLUBUL ROMAN DE PRESA Ziaristul nu are dreptul sa prezinte opiniile sale despre fapte. Stirea de presa trebuie sa fie exacta, obiectiva si sa nu contina pareri personale.