Mass-media mileniului III. Online journalism

"Cand poti publica pentru ochii intregii lumi din dormitorul tau, stii ca ceva s-a schimbat!"

Evolutia tehnologica si comunicarea de masa.

Secolul XX a fost martorul unei adevarate revolutii a mijloacelor de comunicare in masa. Mileniul III, supranumit inca inainte de a deveni prezent mileniul comunicarii, pune omul modern in fata unor noi provocari. Canalele traditionale de comunicare sunt excedate, volumul tot mai mare de informatii a impus aparitia unor noi vectori purtatori ai mesajelor. Omul modern, confruntat cu o acuta criza de timp, nu poate asimila informatiile transmise prin mijloacele de comunicare clasice:

Presa scrisa

Radio

Televiziune

Cinematograf

Aceasta problema a fost rezolvata prin adoptarea de noi tehnologii si utilizarea acestora in procesul de comunicare. Aparitia internetului reprezinta, probabil, cea mai spectaculoasa etapa a dezvoltarii mass-media. Caracterizat de simultaneitate si cvasi-ubicuitate (mesajul poate fi receptat simultan cu transmiterea lui, practic oriunde in lume), jurnalismul on-line a schimbat regulile jocului, caracteristicile noului canal media fiind accesul la informatia globala, abundenta stirilor (din toate domeniile si din toate colturile lumii), interactivitate si facilitati audio-vizuale. 

In ciuda potentialului urias pe care il prezinta (sa notam doar cresterea semnificativa a audientei in randurile celor dezinteresati de presa "clasica"), jurnalismul on-line a fost, si este, receptat ca o adevarata amenintare la adresa valorilor si standardelor traditionale ale jurnalismului.

Noul mass-medium reprezinta, de fapt, un altfel de jurnalism, constatare sustinuta de elementele definitorii ale jurnalismului on-line: stirile imbraca o alta forma decat cea "traditionala", aparitia noilor tehnologii multimedia impunand alte rigori in ceea ce priveste redactarea si, mai ales, editarea.

Jurnalismul on-line presupune o abordare diferita a tehnicilor de culegere a informatiilor si documentare. Schemele clasice de organizare si structura redactiilor sufera, de asemenea, transformari spectaculoase.

Relatiile intre redactii si in interiorul acestora, ca si relatiile intre jurnalisti si marele public sunt asezate, la randul lor, pe alte baze. Principalul atu al jurnalismului on-line il constituie mobilitatea, adaptabilitatea. O stire publicata intr-un ziar "clasic" este actualizata abia a doua zi, pe cand stirile publicate on-line sunt actualizate permanent. Reversul medaliei il reprezinta scaderea (dramatica, in unele cazuri) a calitatii informatiei. Oricine are un calculator conectat la internet poate deveni un editor de ziar on-line. Ori, exigentele profesiei de jurnalist sunt aceleasi, indiferent de canalul media folosit.

Jurnalismul on-line dateaza de la inceputul anilor '90; in 2001 erau inregistrate aproximativ 14.000 de titluri. Evolutia cantitativa, desi spectaculoasa, este departe de a dezvalui adevaratele proportii ale fenomenului. Daca la inceputurile sale jurnalismul on-line era inca tributar manierei clasice de prezentare a stirilor si articolelor (texte asezate astfel incat sa se potriveasca in "pagina" reprezentata de ecranul monitorului), publicatiile de pe internet moderne exploateaza din plin tehnologia multimedia, rezultatele fiind cu adevarat spectaculoase.

Specificul jurnalismului on-line

Axioma internetului: Daca ceva exista in lumea reala, atunci pe Internet vei gasi si 100 de site-uri despre acest subiect.

Corolar: Daca ceva nu exista, atunci vei gasi 1000 de site-uri despre asta." 

Desi in ceea ce priveste definitia jurnalismul on-line exista numeroase opinii, in cele mai multe cazuri divergente, putem accepta ca este o a "patra forma" de jurnalism.

Cunostintele dobandite intr-o institutie de presa traditionala (presa scrisa, televiziune sau radio) sunt necesare dar nu si suficiente pentru a fi un jurnalist de succes in presa on-line. Folosirea caracteristicilor specifice internetului (aplicatiile multimedia, interactivitatea si hipertextul) impune exigente suplimentare in exercitarea profesiei. Ca si in cazul presei traditionale, teoreticienii au stabilit o serie de reguli ce trebuie respectate pentru realizarea unei publicatii on-line reusita.

Elementele esentiale ale unei publicatii online sunt:

Originalitatea materialelor continute,

Calitatea fotografiilor (din punct de vedere tehnic, dar si din perspectiva artistica)

Existenta arhivelor, care permit accesul la informatii si date prezentate anterior

posibilitati de participare a utilizatorilor (interactivitate),

stratificarea continutului,

navigare facila,

forum de discutii,

convergenta mediilor,

Jurnalismul on-line are cateva trasaturi specifice, care il deosebesc de presa traditionala:

Caracterul imediat - exprima posibilitatea de a transmite informatia simultan cu desfasurarea evenimentului sau imediat dupa producerea lui. Desi radioul si televiziunea au, la randul lor, aceasta capacitate, cele doua mijloace media nu pot difuza o informatie decat intrerupand programul care se difuzeaza in acel moment. O publicatie on-line are posibilitatea de a actualiza informatiile simultan si minut cu minut, ori de cate ori este nevoie, pentru a oferi cele mai noi stiri. In plus, internetul nu "sufera" de lipsa de spatiu.

Posibilitatile multiple de punere in pagina. Publicatiile on-line nu sunt confruntate cu limitari de spatiu (asa cum se intampla cu presa scrisa) si nici nu au probleme cu timpul de antena (radioul si televiziunea). O astfel de publicatie poate avea cateva sute de pagini, care pot fi citite si independent, existand practic o infinitate de variante de aranjare a materialelor si fotografiilor .

Folosirea elementelor multimedia. Publicatiile on-line pot oferi simultan: text, imagine, animatie, grafice sau componente audio si video.

Platforme flexibile de distributie. Internetul permite difuzarea simultana a informatiei catre mai multe suporturi. Ea poate fi publicata pe un site, trimisa prin e-mail, expediata catre un telefon mobil sau inclusa intr-o baza electronica de date, unde poate fi consultata de orice utilizator de calculator.

Arhive. Consultarea bazei de date (arhive) electronice este mult mai simpla decat consultarea unei arhive'de ziar. Accesul la articole publicate anterior este facil si nu obliga utilizatorul sa paraseasca pagina publicatiei pe care o citeste. De asemenea, posibilitatea de cautare a unor informatii in functie de subiect sau cuvinte cheie, transforma consultarea arhivelor electronice in modalitatea de informare documentare preferata de din ce in ce mai multi utilizatori de calculatoare conectate la internet.

Constructia si receptarea nonlineara a continutului. Spre deosebire de radio sau televiziune, care prezinta informatiile in linie (ex: stirile sunt urmate de interventia prezentatorului, care la randul ei este urmata de un alt material - ascultatorul nu poate alege ce doreste sa auda, ci trebuie sa astepte prezentarea informatiei pe care o doreste), publicatiile on-line au la baza un model nonlinear de prezentare a informatiei. Utilizatorul are posibilitatea de alege ceea ce il intereseaza, dintre materialele publicatiei. 

Constructia continutului pe Internet. Utilizatorul (cititorul unei publicatii on-line) trebuie sa aiba posibilitatea de a descifra informatia indiferent de punctul de intrare in articol.

Interactivitatea. Utilizatorul are posibilitatea de a interveni in actul conceperii si elaborarii unei publicatii on-line. El are posibilitatea de a face comentarii pe marginea articolelor, poate contacta autorul, poate contacta alti utilizatori (cititori) sau poate folosi facilitati specifice mediului electronic (forumurile sau listele de discutii etc.). 

Legaturile electronice (link-urile) Reprezinta un element important in dezvoltarea internetului, conferindu-i utilizatorului posibilitatea de a accesa succesiv mai multe surse (site-uri) in legatura cu un anumit subiect. Practic, publicatiile on-line au patru modalitati de a folosi legaturile (link-urile):

in cadrul aceluiasi material

dintr-un material in alt material sau in alt element (imagine, secvente audio sau video) din acelasi site.

dintr-un material intr-un alt site cu care s-a efectuat un schimb de link-uri. Astfel, posibilitatea ca utilizatorul sa se reintoarca in scurt timp in site-ul de unde a plecat e mare.

dintr-un material intr-un alt site. 

 Documentarea si scriitura in presa on-line

 Desi presa on-line are trasaturi caracteristice care o delimiteaza net de presa traditionala, exista si punte de convergenta, unul dintre aceste puncte, in care se intalnesc metodele clasice cu cele moderne, electronice de informare in masa, fiind documentarea. Documentarea pe Internet nu este o caracteristica exclusiva acestui gen de presa. Documentarea asistata de calculator (in terminologia anglo-saxona Computer Assisted Reporting - CAR) este folosita pe scara larga de catre jurnalisti. Procesul de concepere si elaborare al unei publicatii on-line trebuie sa respecte patru principii de baza: 

Urmeaza regulile jurnalismului traditional:

concizie

obiectivitate

acuratete

Impartirea articolului in blocuri de informatie prin taierea si rescriere. Indiferent de complexitatea articolelor utilizatorul nu va fi obligat sa parcurga tot textul pentru a gasi ce cauta. Ca si in scriitura "clasica", propozitiile trebuie sa fie dinamice iar paragrafele scurte, stilul direct si lipsit de pretiozitate. Impartire articolului in blocuri de informatie permite integrarea elementelor multimedia si faciliteaza implicarea directa a utilizatorului (interactivitate). Cand se "taie si se rescrie" un text trebuie avut in vedere consumul nonlinear al informatiei.

Exploateaza avantajele mediului on-line: rapiditate, interactivitate, multimedia, lipsa restrictiilor de spatiu, link-urile. Odata ce stilul, formatul si prezentarea grafica ale publicatiei au fost stabilite, posibilitatile sunt practic nelimitate (decat doar de capacitatea de stocare a server-ului). A publica o singura pagina sau o suta de pagini tine de decizia redactionala, neexistand impedimente sau dificultati suplimentare din punct de vedere tehnic. In plus, textul unui material poate fi "imbogatit" permanent prin adaugarea de noi amanunte, informatii sau elemente multimedia. 

Folosirea celei mai potrivite tehnologii este un principiu care aminteste de politica editoriala in presa traditionala: jurnalistul foloseste in realizarea publicatiei on-line doar elemente accesibile celor vizati de materialele publicate (EX: daca publicul-tinta este format preponderent din home users,[3] care acceseaza internetul prin intermediul liniilor telefonice, se va evita folosirea unor elemente multimedia ce necesita conexiuni de mare viteza.