Mass-media in raport cu ierarhiile sociale

Mass-media in raport cu ierarhiile sociale

Exista o serie de teoreticieni care se incadreaza in curentul teoriei conspiratiei pentru care mass-media sunt concepute ca "mecanisme puternice automate de legatura, controlate direct de anumiti membri puternici ai unui grup, capabili sa conditioneze si sa persuadeze audientele inocente, ducandu-le spre un conformism pasiv si spre acceptarea schemelor lor" (Concepte fundamentale din stiintele comunicarii si studiile culturale, p. 338).

Unele analize ale productiei mass-media isi asuma idei      ce apartin acestei teorii, cum ar fi: relatiile de putere existente intre cetateni si institutiile statului, controlul exercitat de elite (establishment) asupra institutiilor statului, structurarea mass-media in functie de interesele establishment-ului.

Establishment: totalitatea factorilor de decizie si de influentare a unei societati (elite tehnice, politice, culturale, academice, artistice, etc).

O astfel de analiza realizeaza cercetatorul francez Marc Paillet (1974), care atenueaza o serie de exagerari ale teoriilor conspiratiei (ideea ca exista grupuri "conspirative" cu intentia de a manipula populatia si mass-media). Din aceasta perspectiva se constata ca: (a) exista mass-media care se adreseaza straturilor populare, acesta fiind cel mai complex subsistem mass-media (radio, tv., cotidiane, publicatii specializate de diverse tipuri); (b) exista de asemenea mass-media care tintesc clasele medii (acel "middle-class" bine reprezentat, despre care se vorbeste ca despre asul din maneca al unei dezvoltari economice sanatoase); (c) exista mass-media care intereseaza puterea sub toate formele.

|n cadrul celor trei componente ale mass-media nu exista coincidenta perfecta intre structura sociala si cea a mass-media. De exemplu, televiziunea este prin excelenta populara, exista insa si emisiuni care tintesc categoriile de mijloc sau establishment-ul societatii. Publicatiile specializate tematic, cum ar fi acelea care organizeaza informatii din domeniul gradinaritului intereseaza straturi sociale diverse.     

Publicatii care asigura supravietuirea elitelor

Aceasta teorie se bazeaza pe urmatoarele "postulate":

1. Pentru supravietuirea societatii este necesar ca mass-media sa "alimenteze" factorii de decizie cu informatii, pe principiul ca elitele trebuie sa stie cel mai bine ce se petrece (contextul). De aceea informarea acestora trebuie sa fie obiectiva si sa tina seama de faptul ca opozitia de astazi se va afla maine la putere. Contestarea este utila, ea servind re-evaluarii critice. Presa umoristica face parte din categoria de presa care tinteste establishment-ul.

Modul in care se face informarea elitelor trebuie sa permita reexaminarea critica a grilelor culturale, a sistemelor interpretative, critica fiind necesara la testarea soliditatii sistemului.

Prin informarea obiectiva, completa, critica a elitelor mass-media contribuie la o mai buna comunicare a membrilor acestora. Printre temele de interes se numara: evolutia infrastructurilor, cresterea popularitatii unor conducatori, peripetiile si avatarurile puterii politice, carnetul monden.

Ca o consecinta a modului in care sunt informate elitele se constata indepartarea claselor populare de la mesajele esentiale (analizele economice, financiare, bursiere, politice nu sunt de interes pentru marele public, in timp ce stirile senzationale sunt devorate de acesta).

2. Mass-media care se adreseaza elitelor activeaza doua functii importante: functia referentiala si functia critica. Functia referentiala privilegiaza faptele, in termenii obiectivitatii jurnalistice prin promovarea informatiei produse in agentiile de presa, a corespondentelor si a activitatii jurnalistice complementare (statistici, studii, anchete, interviuri). Functia critica este evidentiata prin confruntarea sistematica si organizata a punctelor de vedere diverse. Permanenta functiei critice in astfel de publicatii ii face pe multi receptori sa le considere ca fiind de stanga.

3. Limbajul promovat de astfel de publicatii este extrem de elaborat, neutru, cu grad inalt de conceptualizare, adresandu-se inspecial insusirilor cognitive ale receptorilor.

Printre publicatiile care fac parte din categoria restransa a mass-media care au drept tinte, elitele se numara cotidianele "Times", "Le Figaro", "Frankfurter Allgemeine Zeitung", "Corriere della Sera", saptamanalele de analiza "Le Nouvel Observateur", "L'Express", "Le Point", "Newsweek".

Chiar daca pun in discutie grilele culturale ale sistemului, aceste publicatii nu repudiaza ansamblul de valori pe care se bazeaza functionarea sistemului.

Publicatii care se adreseaza straturilor populare

Presa populara este un sistem complex care are un public definit prin opozitie cu establishment-ul si cunoaste mai multe subdiviziuni.

Presa de senzatie vizeaza insusirile psihologice ale publicului, adresandu-se pasiunilor, curiozitatilor, mecanismelor compensatorii, refularilor (sexuale, sociale, culturale) ale indivizilor.

Presa de senzatie e considerata una din formele moderne de valorizare a miturilor (eroul, frumoasa, bestia, etc). Evenimentul, punct central al activitatii in mass-media, e aproape indiferent in presa de senzatie; ceea ce conteaza este povestirea in care receptorii regasesc propriile lor nefericiri, in care isi proiecteaza bucuriile si necazurile. Protagonistii povestirilor din mass-media de senzatie sunt surprinsi in momente dramatice ale existentei loau mai degraba functia pe care o au personajele in fictiunea literara, decat aceea de personalitati reprezentative pentru spatiul public. Acest segment de presa "livreaza" marelui public mesaje culturale cu morala eminamente conservatoare, de tipul "binele invinge raul", "copiii isi respecta parintii care i-au crescut cu dragoste".     

Presa senzationalista cultiva faptul divers si povestile de larg interes uman, care emotioneaza si atrag un public foarte larg. |n general, presa de senzatie cunoaste tiraje mari (sensibil mai mari decat presa elitelor).

Cotidianele populare se caracterizeaza prin mesaje "cuminti" si conformiste; marele public nu este nici pregatit si nici interesat de mesaje "revolutionare" care ar putea sa-l puna in dificultate, cea mai mare fiind aceea de a reflecta la ordinea existenta si, eventual, de a decide schimbari in existenta sa.

Cotidianele populare afirma (de cele mai multe ori cu vehementa) atasamentul fata de actualitate. Relatarea evenimentului de actualitate ocupa un loc central, dar pentru a fi mai bine intelese semnificatiile evenimentului, lectura relatarii acestuia in cotidian trebuie articulata cu informatiile prezentate in audio-vizual. Din punct de vedere al graficii, cotidianul popular se caracterizeaza prin numar mare de ilustratii, cu rolul de a pune in valoare informatia; prin titluri, in general, incitative; prin utilizarea corpurilor mari de litera pentru editarea titlurilor; a contrastelor marcate si a culorii / culorilor. Cotidianele populare activeaza functia referentiala, spre deosebire de cele ale establishmentului care activeaza si functia critica. Asemenea presei de senzatie si cotidianele populare au tiraje foarte mari.

O subcategorie a presei populare o constituie acele publicatii care isi fixeaza ca tinta un public compozit care are nevoie de informatii "linistitoare", al carui "motto" il reprezinta urmatorul enunt: "viata cotidiana este destul de traumatizanta; nu mai este nevoie ca presa sa aduca tensiuni si stresuri suplimentare.

Presa din aceasta categorie are aceleasi procedee ale discursului, aceleasi intentii culturale, aceeasi conceptie, aceiasi actori ca si presa de senzatie. Diferenta consta doar in tema fundamentala a continutului care poate fi sintetizata sub forma enuntului: "Acesti oameni fericiti sunt ca noi". Subiectele predilecte ale acestui tip de presa sunt casatoriile, calatoriile de nunta, botezurile princiare, povestile de dragoste cu final fericit. Culorile utilizate sunt pastelate, ilustratiile ii surprind pe protagonistii povestilor zambind, femeile sunt incantatoare, peisajele si interioarele, stralucitoare. Revistele din aceasta categorie au tiraje mari si nu se adreseaza intotdeauna unui public larg, deoarece preturile sunt adesea "piperate". Principalul mijloc de expresie este povestirea care exploateaza plasticitatea limbajului cu scopul de a emotiona, de a atinge perceptia afectiva a receptorilor.

|n presa romaneasca actuala, presa populara este bine reprezentata, in timp ce presa "elitelor" este reprezentata doar pe anumite segmente (periodicele specializate), mai putin segmentul presei de informare si opinie.