Rolul mass-media in societate

Rolul mass-media in societate

O trecere in revista a teoriilor sociale despre comunicarea mediatizata, modul in care pot fi grupate, puse in relatie unele cu altele este un demers dificil, mai ales din cauza complexitatii activitatilor media, a diversitatii punctelor de vedere posibile, precum si din cauza inconsistentei si inadecvarii multora dintre teoriile existente. Prin urmare, este imposibil de acceptat o singura teorie care sa explice ce se intampla in comunicarea mediatizata si sa prevada cu exactitate efectele acesteia.

Intr-un demers teoretic de sistematizare a unor asemenea teorii, Denis McQuail porneste de la doua supozitii principale:

1. Institutiile si organizatiile media sunt angajate in producerea, reproducerea si distribuirea cunoasterii , in cel mai larg sens al cuvantului, respectiv informatii, semne si simboluri care sunt importante pentru oameni. Aceasta cunoastere, mediata, ajuta oamenilor sa dea sens experientelor lor sociale, contribuie la intelegerea trecutului precum si la cea a evenimentelor actualitatii. Mass-media sunt una dintre institutiile cunoasterii, alaturi de cele "traditionale": familia, scoala, religia, stiinta, arta etc. Fata de acestea, mass-media ca institutii ale cunoasterii difera prin faptul ca ofera cunostinte de toate genurile, opereaza in sfera publica, sunt in principiu accesibile tuturor membrilor societatii, preiau unele dintre atributiile institutiilor traditionale ale cunoasterii, sunt capabile sa dea coerenta elementelor disparate ale cunoasterii.
2. Mass-media au un rol de mediere intre realitatea sociala obiectiva si experienta personala a fiecaruia dintre noi. Media inermediaza si mediaza in mai multe sensuri : stabilesc legaturi intre indivizi, intre indivizi si institutii/organizatii, intre organizatii etc. Relativ putine lucruri pot fi cunoscute din propria experienta, astfel incat prin intermediul mass-media se stabilesc numeroase contacte nu numai intre entitati sociale diferite ci si intre societate, in ansamblul ei si realitatea sociala, in sensul larg al cuvantului.

Din punctul de vedere, al ipostazei mass - media ca mediator intre indivizi si realitate, autorul citat considera ca se poate vorbi de functii alternative, pe care le enunta dintr-o perspectiva metaforica:

1. mass-media sunt o fereastra care ajuta la largirea vizuinilor asupra realitatii, la intelegerea a ceea ce se intampla cu ei in viata sociala
2. mass-media sunt un interpret care explica si da sens, coerenta unor fapte, evenimente, manifestari fragmentare, incomplete
3. mass-media sunt o baza pe care oamenii isi fundamenteaza informatii si opinii
4. mass-media sunt o legatura interactiva care ii uneste pe receptori prin diferitele tipuri de feed-back
5. mass-media sunt un reper care macheaza drumul oamenilor catre cunoastere, in sens larg
6. mass- media sunt un filtru care seleteaza experientele, atragand atentia asupra unora dintre ele si punand in umbra pe altele
7. mass-media sunt o oglinda ce reflecta imaginea societatii, evidentiind de obicei ceea ce oamenii doresc sa cunoasca din propria lor societate
8. mass-media sunt o bariera care poate ascunde adevarul, din diverse motive, cum ar fi scopurile propagandistice sau pentru mentinerea puterii politice sau de alta natura

Astfel, mass-media (institutii si organizatii) se situeaza , simbolic, in centrul unei "diagrame" a medierii, cum o numeste McQuail, intermediind intre realitatea sociala si public/audienta. Asupra sistemului mass-media, in orice societate, se exercita o serie de presiuni de putere, de ordin economic, politic, social etc. "Institutiile media", in acceptia corecta a sintagmei, se refera la "principii, reguli, legi, conventii , instrumente de control si reglementare intr-o societate data" si se disting, de "organizatiile media" , care sunt , in acceptia data conceptului sociologic de organizatie, acele grupuri de indivizi care au activitati comune de media , fie management media, fie producere, selectie si distribuire a continuturilor mediatice.