Principalele activitati ale organizatiilor media

Principalele activitati ale organizatiilor media

Selectia informatiilor (gatekeeping)

Cele mai multe studii referitoare la aceasta activitate media, de selectie a informatiei primite pe diverse canale si de la diverse surse, au avut in vedere problematica "stirilor", ca informatii cu cel mai mare grad de noutate sau proximitate temporala. In acest sens, s-a discutat si s-a scris mult despre cat de "obiective" trebuie sa fie criteriile selectarii informatiei si in ce masura ele pot avea un procent de subiectivitate, fara sa se poata da un raspuns clar sau o "reteta"in aceasta privinta.

Dupa parerea lui McQuail, principalii factori care determina activitatea de selectie/gategeeping sunt:

1.oamenii - este cunoscut faptul ca media acorda o mai mare importanta ca surse de informatie anumitor persoane sau institutii sau ca le dau o posibilitate sporita de acces la canalele media. Este vorba si despre faptul ca jurnalistii au de obicei sursele lor preferate de informatie si acestea sunt, de multe ori, personalitati din diverse domenii (politica, economie, finante etc.) sau purtatorii de cuvant ai unor institutii ale statului, precum guvernul, presedintia s.a. Din acest motiv, adeseori informatiile/stirile sunt ceea ce personalitatile cred despre anumite evenimente si nu evenimentele in sine, fapt care diminueaza obiectivitatea informatiei.De asemenea, importanta contactului personal al comunicatorilor media cu realitatea curenta, actualitatea, este evidentiata de orice manual practic de jurnalism si acest contact se realizeaza tot prin si cu ajutorul oamenilor, sursele oficiale sau neoficiale de informatie jurnalistica; totodata "oamenii" inseamna si protagonistii faptelor si evenimentelor pe care jurnalistii le selecteaza in vederea mediatizarii lor.

2.locul/localizarea - semnificatia locului/localizarii in procesul de colectare si selectie a stirilor a fost evidentiata inca de Walter Lippman (1922), care afirma ca "stirile sunt ceea ce forteaza normalul si pot fi observate cu precadere in acele locuri unde de obicei au loc evenimente", repectiv sectii de politie, tribunale, parlament, aeroporturi, spitale etc. Astazi, datorita posibilitatile tehnologice, exista retele de informatii care acopera practic tot globul, prin intermediul agentiilor de presa si al corespondentilor lor, iar cea mai mare parte a informatiei este furnizata jurnalistilor si organizatiilor media de catre fluxul continuu al agentiilor de presa. In ce priveste locurile unde se asteapta sa se petreaca evenimente, acestea sunt cele in care e concentrata puterea politica, militara ,economica etc., respectiv capitalele       precum Washington, Londra, Paris, Berlin, Moscova s.a. dar si locurile de conflict militar de pe glob, la un moment dat. Localizarea se refera si la ceea ce se numeste proximitate in spatiu, care face ca un public local sa fie mai interesat de faptele, evenimentele care se petrec in proximitatea mai apropiata, mai mult decat de ceea ce se intampla in parti indepartate ale globului. Interesul fata de proximitatea locala/nationala/internationala e si in functie de relevanta/importanta evenimentului in cauza.

3.timpul are o influenta enorma legat de selectia informatiei. Actualitatea inseamna atat noutate cat si relevanta si de aceea s-a acordat atata importanta, de-a lungul ultimelor decenii, modernizarii tehnologilor de comunicatie, tocmai pentru a putea depasi barierele timpului. Exista o serie de tipologii ale stirilor, in functie de factorul timp. Una dintre ele ii apartine lui Tuchman, care clasifica stirile astfel:

a.       stirile "tari" ("hard news") care se refera la evenimentele propriu-zise, acele fapte care intrunesc conditiile pentru a fi considerate neasteptate, iesite din comun, rare etc.

b.      stirile de interes permanent ("soft news") in cazul carora factorul timp nu este atat de important.

c.       spot - eveniment foarte nou, imediat

d.      stirile in desfasurare ("developing news")

e.       stirile care se continua ("continuing news")

2.Prelucrarea si prezentarea informatiilor - activitate care decurge firesc din prima pentru ca, in mod firesc, organizatiile media, respectiv jurnalistii prelucreaza si prezinta in mod selectiv realitatea politica, sociala, economica, sportiva, culturala etc. Dincolo de criteriile generale jurnalistice, care stau la baza selectiei informatiei, prezentarea acestora , s-a constatat, se face in conformitate cu criterii care tin de scopurile si interesele organizatiilor insele.

La aceasta situatie contribuie si factori, precum cei economici si tehnologici care exercita o anumita forma de presiune economica, ce impune utilizarea in mod optim si cu costuri minime a tehnologiei de comunicatie ; factori "culturali", care tin atat de cultura dominanta intr-o societate cat si de "cultura media", cu modelele, standardele, normele ei. O serie de formule si modalitati uniformizate si standardizate utilizate de catre media au fost numite de catre cercetatori ai fenomenului mediatic contemporan "formate media". Este vorba despre forme dominante de prelucrare mediatica, la care comunicatorii sunt mai mult sau mai putin constransi sa se conformeze. Modelul sau forma dominanta nu se refera numai la continut, cu diferitele tipuri ale acestuia, de la informatie la divertisment, ci si la idei si reprezentari ale realitatii, dintre care multe vehiculeaza stereotipuri si prejudecati.