Structurarea informatiei

Structurarea informatiei

"In momentul in care ajunge in mainile cititorului, ziarul reprezinta rezultatul unui intreg proces de selectie prin care s-a precizat numarul, marimea, locul si importanta articolelor publicate. In aceasta privinta nu exista reguli, ci doar conventii", scria Walter Lipmann in 1922 in Public Opinion, p.354. (Sonia Cristina Stan, p.41.

Specialistii din presa dispun de toate mijloacele necesare pentru a minimaliza importata unei informatii sau, dimpotriva, pentru a o scoate in evidenta. Sonia Cristina Stan identifica urmatoarele mijloace:

Localizarea si lungimea unui articol. Felul in care este organizata si ierarhizata informatia intr-un ziar influenteaza in mod definitoriu perceptia cititorului despre importanta acelei informatii.

Pagina in care apare articolul. E un lucru demonstrat psihologic ca informatiile plasate pe prima si ultima pagina, plus informatiile plasate in primele pagini, sunt citite primele. Cei care aleg sa le plaseze aici le valorizeaza deja ca fiind importante. De asemenea, conteaza plasarea informatiei intr-o pagina para sau impara (de stanga sau de dreapta, in jargon jurnalistic), stiut fiind ca informatiile plasate in paginile impare se citesc mai greu. Acest lucru este de mult invatat si de catre cei care cumpara spatiu publicitar in ziare, un spatiu de exact aceeasi arie avand pret diferentiat pe o pagina para fata de una impara.

Pozitia in pagina. Daca un material este situat in partea superioara a paginii (mai ales in partea dreapta) este primul lucru care se citeste. Acest spatiu de aur se numeste "centru optic" si sustine vizual toata pagina. Invers, daca un material este plasat "langa cotor" (spre interior, acolo unde se indoaie ziarul) se va citi cel mai greu/.

Lungimea unui articol. Amploarea unei stiri pe o pagina in comparatie cu celelalte sau chiar numarul de pagini care se aloca unui eveniment arata ca ziarul respectiv a considerat acel eveniment ca fiind important, mai important decat altele, sau foarte important.

Sectiunea in care apare. Specializarea in care apare un articol (Social, Economic, Cultural, Sportiv) se face in special pentru ordonarea informatiei si facilitarea intelegerii. Ea determina caracterul si interpretarea pe care o facem unui material. Aceasta impartire depinde totusi de criterii subiective. Plasarea unei stiri care tine de o sectiune la o alta influenteaza capital interpretarea pe care o dam acesteia. De exemplu, plasarea la sectiunea "Eveniment" a unui material in care se spunea ca cea mai ieftina piscina costa 4500 de euro (Evenimentul zilei) este catusi de putin deplasata. Deci nu se ieftineste painea, nu se ajusteaza pensiile, nu se castiga vreun merit international, ci, iata, o piscina costa 4500 de euro.

Cadrul general in care este prezentat articolul. Felul in care un articol se insereaza langa altele (care au si ele titlurile si fotografiile lor) influenteaza de asemenea interpretarea sa. Vecinatatea celorlalte materiale genereaza uneori efecte neasteptate: hilare, ironice sau contrare scopului initial. Ca sa nu mai vorbim cand aceste intamplari sunt voit intamplatoare. Spre exemplu, plasarea unei "mari realizari a guvernului", o masura impotriva coruptiei sa presupunem, in vecinatatea unui material in care un magistrat tocmai a fost dovedit luand mita poate sa spuna multe.

Fotografii si alte materiale grafice. Selectarea fotografiilor in presa scrisa precum si a explicatiilor care le insotesc pot afecta semnificativ atitudinea publicului fata de continutul din imagini. O modalitate de denigrare      fara cuvinte o constituie alaturarea unei fotografii scandaloase de imaginea unei persoane careia nu i se face "presa buna" in momentul respectiv. Simpla vecinatate poate induce in perceptia cititorului o echivalenta valorica deosebit de remanenta in fondul aperceptiv si cu impact asupra aparitiilor publice viitoare, ale persoanei respective. Fotografiile cu care se ilustreaza textele de presa au functia de a verifica vizual informatia din text si de a o face credibila redand-o cat mai realist. Aceste fotografii pot distrage atentia doar printr-un amanunt sau pot merge pana la a contrazice ceea ce spune textul pe care-l ilustreaza.

Limbajul. Maniera in care este redactat un articol ascunde adesea, sub aparenta de neutralitate si obiectivitate, aprecieri ale jurnalistului sau ale institutiei media pentru care lucreaza. Utilizarea, dupa caz, a unui ton triumfalist, peiorativ sau ironic poate influenta perceperea unui eveniment ca fiind pozitiv sau negativ.

Cazul clasic de manipulare este acela in care protagonistii unor infractiuni sunt imigrantii, iar repetarea excesiva a statutului delincventului duce la asocierea oricarui imigrant cu delictele. Chiar daca in articol nu se stabileste clar o relatie directa intre ideea de a fi imigrant si delincventa, de exemplu, ea se genereaza prin asocierea excesiva a acestor termeni si favorizeaza in timp frica, xenofobia sau rasismul.

Se considera din ce in ce mai mult ca ceea ce nu trece prin structurile mediatice nu mai are decat o influenta neglijabila asupra evolutiei societatii. Aceasta observatie genereaza tentatia manipularii structurilor mediatice de catre politicieni si specialisti conform unor tabele de valori care sa le serveasca interesele. Ca principale tehnici de manipulare prin presa Robert Cisimo identifica urmatoarele (Buzarnescu, Stefan, 1995, pp. 61-62):

Selectarea stirilor. Aceasta este apreciata ca cea mai eficienta cale de insertie a influentei in spatiul informational, deoarece criteriile de selectare apartin deja celor care detin o anumita influenta in structura sociala. Este evident ca acestia vor selecta numai informatiile care nu le lezeaza interesele.

Orientarea stirilor, contine un mare potential de influentare si se realizeaza de obicei prin omiterea unor componente ale mesajului initial, publicul avand acces doar la unele segmente ale circuitului informational. In acest sens, redactarea stirilor trebuie sa tina cont de faptul ca realitatii prozaice publicul ii prefera o imagine mai tonica. In consecinta, stiind ca nu trebuie sa se opuna publicului, cei care le redacteaza au o proiectie distractiva, continand formulari deosebit de familiare chiar pentru fapte deosebit de grave, accesibilitatea acestora fiind asigurata. De asemenea, au obligatia de a controla stilistic continutul in sensul asteptarilor publicului larg.

Influenta prin plasarea stirilor vizeaza dimensiunea axiologica a continutului in functie de pagina pe care este culeasa stirea, sau de locul atribuit acesteia intr-o emisiune. Astfel, plasarea unui fapt oarecare pe prima pagina il poate proiecta in sfera evenimentului, in timp ce un eveniment autentic dar defavorabil puternicilor zilei, prin distribuirea pe ultimele pagini, contribuie la aruncarea lui in anonimat, opinia publica urmand acest curent.

Titluri si subtitluri. Influenta prin titluri se bazeaza pe faptul ca sinteza din titlul articolului constituie o evaluare a intregului articol in structura de ansamblu a publicatiei. Caracterele cu care sunt culese titlurile indica si importanta lor pentru editori, importanta care se transfera, astfel, publicului. Titlurile pun in valoare un aspect esential care trebuie sa reiasa din citirea materialului. Putini cititori ajung sa citeasca in amanunt un articol de presa, lectura se face de obicei "in diagonala", adica se citesc in primul rand titlurile, subtitlurile si abia la urma articolul in sine, daca se mai ajunge acolo. Astfel, de multe ori titlul nu corespunde continutului real al articolului si chiar falsifica faptele pe care acesta le relateaza. Din aceasta alaturare periculoasa reies multe dintre efectele manipularii, ideea pe care si-o face un cititor dintr-o lectura superficiala fiind deformata.

Alegerea evenimentelor care vertebreaza un flux comunicational au mare putere de influentare, intrucat abordarea intregii activitati a unui lider in contextul statutului de prestigiu a ramurii de activitate in care s-a afirmat contribuie la discreditatea lui intr-o maniera aparent respectuoasa, dar eficienta.

Editorialul. Prin orientarea inerenta editorialistului, aceasta forma de articol poate contribui nu numai la afirmarea unei personalitati, ci si la transformarea ei in lider de opinie al publicului care impartaseste punctul de vedere al editorialistului respectiv. Intr-o lume grabita, editorul rezuma in ochii cititorului scara de valori necesara orientarii in succesiunea evenimentelor deosebit de schimbatoare. Efectul acestei situatii il constituie cultivarea comoditatii cititorului, care incepe sa vehiculeze idei si opinii care nu-i apartin.

Producerea si difuzarea informatiilor tendentioase ocupa un loc aparte in manipulare. Informatia tendentioasa a fost multa vreme identificata fie cu eroarea, fie cu minciuna. Studii recente (Volkoff) au clarificat faptul ca eroarea se defineste numai ca o neadecvare in raport cu realitatea, in timp ce minciuna este o neadecvare fata de adevar. Cum obiectivul il constituie manipularea, dezinformatorul foloseste chiar si calomnia sau minciuna atunci cand acestea se dovedesc a-i slujii interesele.