REPORTAJUL RADIO

REPORTAJUL RADIO

Definitie

Este un raport asupra unor realitati, situatii, evenimente de interes general sau ocazional.

Ideea reportajului

-Povestile celor din jur

-Ziarele, posturile de radio sau Tv, prin subiectele tratate dintr-un punct de vedere care poate fi extins

-experientele proprii ale reporterului

-Subiecte solicitate de redactie

Documentarea

Este activitatea care determina realizarea unui reportaj de valoare. Reporterul trebuie sa obtina informatii despre:

-Eveniment

-Protagonisti

-Cadrul in care se desfasoara evenimentul

-Contextul evenimentului (background).

Modalitatile si sursele de documentare

-a) Observatia directa: Faptele pe care reporterul le observa direct sunt cele mai credibile.

-b) Intervievarea. Se iau interviuri urmatoarelor persoane:

-Martorii oculari

-Organizatorii evenimentului

-Autoritatile

-Protagonistii

-Jurnalistii aflati la fata locului care pot oferi si ei informatii

-Specialistii

-Reporterul (devenit el insusi o sursa)

-c) Cercetarea documentelor oficiale

In aceasta categorie intra urmatoarele documente:

-documentele si actele oficiale

-materialele emise de compartimentele de comunicare (mape de presa, comunicate)

-presa

-Internetul

Reporterul trebuie sa:

-se documenteze cat mai mult cu putinta

-sa evite intoxicatiile

-sa verifice din doua surse informatiile

-sa fie atent la informatiile neoficiale

-sa nu neglijeze documentarea zilnica.

Alegerea unghiului de abordare

Se face in functie de :

-noutatea informatiei

-datele de care dispune reporterul

-publicul tinta al reportajului.

Realizarea inregistrarilor

Un reporter trebuie sa tina cont intotdeauna de:

-daca aparatura de intregistrare functioneaza

-sa nu ajunga cu intarziere la eveniment

-sa nu opreasca inregistrarea nici o clipa, poate pierde declaratii extrem de importante

-in paralel cu inregistrarea, reporterul trebuie sa isi ia si notite.

Constructia reportajului

Avem in vedere:

a)      Alcatuirea planului reportajului - se structureaza materialul in functie de mesajele pe care dorim sa le transmitem. Planul ordoneaza ideile, distribuie unitar si curent informatiile, include si ordoneaza toate punctele de vedere,

b)      Selectarea si fonotecarea inregistrarilor - se aleg fragmentele (sincroanele) cele mai potrivite pentru unghiul de abordare pe care l-am stabilit. Se aleg fragmentele care transmit cele mai multe informatii in cele mai putine cuvinte.

Avem inserturi:

-scurte, chiar si de 3 secunde. De regula au intre 15-20 secunde

-lungi - poate ajunge si la 7-10 minute

c) Scrierea textului

Redactarea stirilor pentru emisiunile de radio are cateva caracteristici importante care difera de cele ale presei.

.O trasatura importanta a stilului de redactare pentru radio si televiziune este accentul pe caracterul imediat al materialelor. Informatiile din buletinele de stiri trebuie sa fie la minut. De asemenea, trebuie scrise de parca ar fi la minut. In timp ce in presa se prefera timpul trecut al verbelor, in emisiunile de radio si televiziune se prefera timpul prezent.

.O alta caracteristica importanta - redactarea textelor pentru radio si televiziune necesita un stil de conversatie. Chiar si cel mai clar si mai simplu text de ziar pare pretentios atunci cand este citit cu voce tare.

.Materialul scris pentru radio si televiziune trebuie sa sune ca un articol de ziar, deoarece prezentatorii il citesc cu voce tare. Aceste texte trebuie scrise pentru ureche, nu pentru ochi. Stilul de a scrie poate deci sa fie mai degajat decat acela din presa.

.Exprimarea concisa, caracteristica stilului pentru audiovizual, este una din calitatile de baza. Lucrand contra cronometru, jurnalistul din Radio nu-si poate permite sa iroseasca cuvintele. Trebuie sa se straduiasca permanent sa simplifice si sa condenseze.

Exista o serie de modalitati de a realiza acest lucru:

a) Eliminati toate adjectivele si adverbele care nu sunt absolut necesare. Bazati-va pe substantive si verbe, cele mai puternice cuvinte din limba.

b) Evitati utilizarea diatezei pasive.

c)Folositi propozitii scurte, simple. Jurnalistii din radio nu au nevoie de o diversitate de lungimi si de tipuri de propozitii de care se folosesc ziaristii din presa pentru ca materialele lor sa fie cat mai interesante. Ei sunt mai eficienti cand isi mitraliaza publicul cu informatii rapide, exprimate simplu si scurt.

Clasificarea reportajelor de radio

I) Dupa modalitatea de realizare:

a)      In direct - de regula nu are inserturi de voturi, de cele mai multe ori nu are un script, presupune o mare capacitate de adaptare a reporterului la orice situatie, atmosfera are un rol foarte important

b)      Inregistrat - trebuie foarte multa atentie la inregistrare, conteaza capacitatea de sinteza si de ordonare a informatiilor, au un script, permit reporterului sa elimine eventualele greseli.

II) Dupa tematica:

a)      politic

b)      social

c)      cultural

d)      economic

e)      sportiv

f)        de investigatie

g)      de razboi

h)      de divertisment

III) Dupa mesajul transmis:

a)      informativ

b)      afectiv

c)      de personalitate

d)      de atmosfera

e)      de analiza.[1]