Forme de inducere in eroare

Forme de inducere in eroare

Inducerea in eroare nu este intotdeauna constienta, insa nu sunt dubii ca exista numeroase campanii de dezinformare. Acestea raspund unor interese economice si politice ale mass-media, ale grupurilor financiare ce le sustin sau chiar ale puterii (nationale ori internationale). Care sunt aceste interese nu e chiar greu de aflat. Urmand parcursul stirilor, Sonia Cristina Stan spune ca lucrurile pe care trebuie sa le privim cu atentie sunt:

Agentiile internationale de presa. Dintre stirile pe care le primeste o mare agentie, doar o infima parte (in jur de 10%) iau calea fluxului, restul sunt respinse. Asadar, ceea ce ajunge la noi este doar o mica parte din ceea ce se intampla zilnic in lume. Ar fi necesar prin urmare sa cunoastem criteriile de selectie si sa intuim intersele care le ghideaza.

Grupurile financiare internationale care sustin aceste agentii de presa si care urmeaza interesele guvernelor carora le apartin, ascunzand elementele negative ale sistemului.

Corporatiile, intreprinderile care sustin indirect, prin publicitate diverse institutii de presa. Uneori chiar statul plateste publicitatea presei (din bani publici), sustinand astfel o institutie media care-i urmeaza interesele.

Linia editoriala (mai pe scurt ideologia institutiei) careia jurnalistii i se supun si care influenteaza orientarea informatiei.

Caracteristicile jurnalistului (valori, prejudecati, specializare, cultura).

Criticile media! Adesea, ceea ce pare un articol critic nu este decat o mutare controlata pentru a pastra aparenta independentei si a pluralitatii, dand astfel credibilitate media. Acestea apar de regula in materialele de opinie (ceea ce le relativizeaza importanta) si contrasteaza cu restul informatiilor ce sustin diferitele interese.

Cauzele si originile manipularii prin presa au facut si vor mai face obiect de studiu pentru multi specialisti. Noi ne vom ocupa in continuare de forma in care se pune aceasta in practica in presa, pentru a vedea metodele unei lecturi critice, si a ne obisnui sa vedem dincolo de fatada.