Efectele comunicarii de masa

Efectele comunicarii de masa

Ioan Dragan a gasit cea mai completa definitie:

"Comunicatiile de masa sunt o forma a comunicarii sociale foarte diferita de comunicarea intre indivizi sau intre grupuri. Ele se caracterizeaza, in principal, prin caracterul lor "masiv", eterogenitatea lor si prin utilizarea de mijloace tehnice. Caracterul masiv al sistemelor de comunicare se manifesta in trei moduri. In primul rand, ele vehiculeaza informatia, cultura, divertismentul in cantitate masiva; in al doilea rand, mesajele lor se adreseaza unei mase, aceea a publicului. In fine, tehnicile de "fabricare", de "producere" a continutului comunicarii pot fi asimilate, intr-o anumita masura, tehnicilor productiei industriale de serie." Comunicatiile de masa sunt eterogene prin continut si prin public, mesajele lor fiind diferite prin calitate, forma, sistem de codaj, functie. Ele se adreseaza intregului public, din toate categoriile sociale, oricare ar fi nivelul cultural sau interesele sau felul de viata.

"Cel care comunica mesajul nu este in relatie directa cu cel care il primeste, ei fiind separati printr-un mijloc tehnic, sau mai precis, printr-un lant de mijloace tehnice"

"In procesul comunicarii de masa emitatorul nu este, de regula un individ ci o institutie sociala; mesajele circula cel mai adesea intr-un singur sens, comunicatorul fiind

in mod obisnuit cel care vorbeste; receptia si emisia sunt simultane sau separate doar printr-un interval mic".[3]

Comunicarea de masa a pus multe probleme, toate fiind discutate si tratate in mai multe discipline precum teoria informatiei, teoria comunicatiei, teoria comunicarii sociale, lingvistica si semiotica, psihologia, psihologia sociala, sociologia, politologia. In sociologia comunicarii de masa se incearca o sinteza a acestei discipline si o abordare integrata a factorilor numerosi ale comunicarii de masa.

Un factor marcant ar fi dezvoltarea si influenta in secolul XX a radioului, televiziunii, cinematografului, presei prin care publicul este informat (ascultatori, spectatori, telespectatori, cititori). In afara de presa care dateaza de la mijlocul secolului trecut, celelalte mass-media reprezinta o inovatie a secolului nostru, oferind informare si propaganda.

Expansiunea lor este impresionanta. Conform statisticilor UNESCO intre anii 1953-1964 populatia mondiala a crescut cu 26%, tirajul ziarelor a crescut cu 20%, numarul echipamentelor electronice de tip radio cu 60% iar al celor de tip televiziune cu 300 %.

S-a dezvoltat astfel cultura de masa, de neinlocuit in functionarea societatii contemporane. Prin cultura de masa se intelege ansamblul simbolurilor, cunostiintelor si valorilor care trebuie insusite de om pentru a se adapta vietii sociale.

Harold Lasswell a introdus in anii 1940 schema celor "cinci" factori ai comunicarii de masa si serveste ca baza pentru structura problematicii sociologiei comunicarii de masa. Schema lui are urmatoarea formulare: cine spune, ce spune, prin ce canal, cui spune si ce efect are? (1948). Se pare ca prin aceasta schema Lassweel ar fi indicat o posibila structurare a problematicii studiilor asupra comunicarii de masa.

Acestea sunt:

- analiza de control - studiul factorilor care initiaza si controleaza procesul de comunicare (redactii, grupuri de comunicatori, organizarea si rolul institutiilor)

- analiza de continut - a comunicarii din studiul mesajelor si orientarii acestora

- canalele comunicarii - presa, cinema radio, televiziune, video

- audienta si modul de receptare a mesajelor

- analiza efectelor si a eficacitatii media

Conform lui Lassweel aceasta schema ofera o modalitate de organizare si clasificare a studiilor empirice asupra acesteia.

Caracteristicile comunicarii de masa enuntate mai sus sunt datorate abordarii traditionale, proprie paradigmelor din anii 1950.

1. Primele paradigme concepeau comunicarea de masa ca un fel de circulatie lineara cu sens unic, a mesajului de la emitator catre receptor.

2. In anii 40 paradigmele vedeau sursa mesajelor ca fiind "initiatoarea si regulatorul unei relatii de dependenta a receptorului, acestea evidentiand legaturile si interactiunile din vechiul lant comunicational.

3. Cercetarile traditionale priveau fiecare element al comunicarii ca un simplu obiect fizic, pe cand cercetarile noi recunosc importanta determinanta a contextului comunicarii si cer sa se tina seama de aceasta.

4. primele cercetari luau mesajul "ca ater", ignorand aspectele "metacomunicationale si conotative ale mesajului, caracterul negociat, interpretat in mod interactiv al mesajului.

5. in cercetarea traditionala comunicarea parea sa fie definita printr-o functie sau tendinta preponderent persuasiva.

6. impactul comunicarii era circumscris la efecte psihologice directe asupra indivizilor izolati, neluand in calcul forta integratoare a contextului socio-cultural al comunicarii si a interactiunilor grupale ale destinatarilor. Noile paradigme vor arata impactul asupra efectelor comunicarii, a multiplelor retele de apartenenta si de comunicare ale destinatarilor si ulterior importul contextelor socio-culturale ale comunicarii.

Mass media este pana la urma un concept care a dezvoltat o mega industrie care ofera locuri de munca avand repercursiuni asupra altor industrii, ofera un spectacol al vietii publice la nivel national si international. Actualitatea devine un produs mediatic, toate domeniile fiind mediatizate: politica, cultura, moda, obiceiuri si stiluri de viata din ce in ce mai noi sau mai vechi, mai controversate sau nu.

Mass media devine cel mai puternic mijloc de control social, de orientare si inovare sociala, fiind aproape de neinlocuit in viata cotidiana. Este importanta pentru transmiterea valorilor societatii. Concluzia ar fi ca, mass media creeaza o noua forma de cultura, cultura mediatica. Nu acum mult timp lumea nici nu auzise de internet sau multimedia. Acum aceste lucuri fac parte din viata de zi cu zi a oamenilor.

STUDIU DE CAZ

Prezentarea cazului

Imaginea femeii si a barbatului intr-o publicatie destinata persoanelor de sex feminin - Marie Claire

Anexa 1

GRILA DE ANALIZA

STEREOTIPURILE DE GEN IN MARIE CLAIRE SI FHM

I.            DATE DE IDENTIFICARE

A. DATE REFERITOARE LA ARTICOL

F.    ATRIBUTE ASOCIATE PERSOANELOR DE SEX FEMININ

M. ATRIBUTE ASOCIATE PERSOANELOR DE SEX MASCULIN