Alte teorii despre media si societate

Alte teorii despre media si societate

Teoriile sociale despre media s-au dezvoltat in scopul de a formula si de a da un posibil raspuns la o serie de chestiuni importante ce privesc activitatea sistemelor de comunicare in societate. Teoriile difera intre ele nu numai pentru ca interpreteaza in mod diferit realitatile sociale, ci si pentru ca exista conflicte in ce priveste valorile si interesele intr-o societate sau alta. Problematica aceasta diversa poate fi restransa la trei chestiuni fundamentale:

1. exercitiul puterii in societate in care dimensiunea puterii se exprima prin dominanta versus pluralism

Pe de o parte, exista teoriile care vad in media un instrument in serviciul clasei dominante, a elitelor sau grupurilor care detin puterea in societate, iar pe de alta parte sunt cele care vad in media un raspuns la cerintele sociale venite din directii foarte diverse, fragmentate. Caracteristicile mass-media in viziunea dominantei sunt: centralizarea sistemului media; posibilitatea de a fi controlate de catre institutii de stat sau concerne economice; unidirectionalitate; standardizare. Din perspectiva pluralismului, caracteristicile media sunt: multitudinea surselor de informatie si diversitatea mesajelor; raspunsuri variate la asteptari variate.

2.integrarea sociala exprimata prin tendinte centrifugale sau centripete

Pe de o parte, avem de a face cu notiunile de schimbare, diversitate si fragmentare (tendinte centrifugale) iar pe de alta parte cu cele de ordine, control, unitate si coeziune (tendinte centripete). Adesea unele dintre aceste teorii au evidentiat, simultan, ambele tendinte imtr-un sistem media: mass-media comunica despre ceea ce este nou, la moda si avansat in ce priveste bunurile, ideile, tehnica si valorile sociale, dar in acelasi timp contribuie la apararea valorilor traditionale, sociale, familiale, religioase s.a.

1. schimbarea sociala : alternativa media sau societatea ca agent principal al schimbarii sociale

1. media ca agent al schimbarii - teoriile care stipuleaza aceasta considera ca media sunt o forta a schimbarii in societate, indiferent de tehnologia pe care o utilizeaza sau continutul pe care il promoveaza. Sunt mai ales teoriile aparute in anii 1960 - 1980, ale unor cercetatori ca Innis, McLuhan, Febre, Martin, Eisenstein si care atribuie tehnologiei mediatice un rol primrdial, ca agent al schimbarii.
2. societatea ca prim agent al schimbarii - asemenea teorii pun in lumina dependenta atat a media cat si a societatii fata de alte forte , indeosebi politicul si economicul. Din acesasta perspectiva, media sunt rezultatul unor schimbari istorice, spre exemplu o consecinta a politicii de liberalizare si industrializare, un raspuns la necesitatea de a servi alte instututii sociale. In general, aceste teorii pun accentul pe puterea mass-media de a se adresa unui public larg, ca si pe efectul comunicarii mediatice asupra institutiilor si organizatiilor sociale, in sensul ca acestea sunt nevoite sa se adapteze circumstantelor si presiunilor exercitate de media.

Iata cateva dintre aceste teorii sociale despre media:

Teoriile societatii de masa

Sunt teorii relevante azi doar in ce priveste "istoria" mass-media, apartinind unor autori ca Mills, Kornhauser, Bramson, Bell, Giner s.a., publicate in perioada 1950 - 1980. In general, acestea se refera la interdependenta institutiilor si organizatiilor care exercita puterea in societate, evidentiind rolul mass-media ca agenti ai autoritatii si puterii sociale. In aceasta viziune, continutul media serveste intereselor celor care detin puterea politica si economica, media neputand oferi o alternativa critica asupra realitatii, tendinta lor fiind de a se adapta cerintelor surselor de putere dar si cerintelor audientei /publicului. In consecinta, media sunt considerate cauza principala a existentei asa-numitei societati de masa iar ele ofera o imagine despre lume prin intemediul unor substitute sau pseodoevenimente, ceea ce duce la manipularea indivizilor. In general, aceasta perspectiva asupra societatii de masa este pesimista, este mai mult o diagnoza a unor puncte slabe ale epocii contemporane elaborarii lor. Ele invoca mai ales functiile de control si filtru ale media si evidentiaza influenta acestora exercitata de sus in jos.

Teorii politico-economice despre media

Cu reprezentanti precum Garnham, Murdock , Golding, Smythe, aceste teorii, elaborate in in perioada anilor 1970, pun accentul pe structura economica mai mult decat pe cea ideologica a media. Statueaza dependenta ideologiei de baza economica si cerceteaza indeosebi structurile proprietatii media si mecanismele pietei media. Din acest punct de vedere, media e considerataca o parte a sistemului economic, in ciuda stranselor sale relatii cu sistemul politic. Una dintre variantele acestei directii de cercetare, cea a lui Smythe, sugereaza ca media sunt cele care determina in primul rand tipul de public/ audienta, indeosebi un public al societatii de consum.

Teoriile critice ale Scolii de la Frankfurt

Teoriile unor reprezentanti ai acestei scoli, Adorno, Korkheimer, Marcuse, din anii 1960 si 1970, sunt considerate o abordare "culturalista" a problematicii media. Ele s-au concentrat asupra suprastructurii (din care face parte si industria media) de a submina procesul schimbarilor in Europa de vest dupa al doilea razboi mondial. Marcuse a numit "unidimensionala" societatea care a fost creata cu ajutorul "industriei culturale", din care fac parte si media, vazute ca un puternic mecanism al schimbarilor sociale.

Teoriile hegemonice despre media

Avand ca reprezentanti pe Gramsci, Althusser, Hall, in anii 1970- 1980, acestea se concentreaza mai putin pe determinatiile structurale si economice ale ideologiei claselor si mai mult pe ideologia in sine, formele ei de exprimare si mecanismele prin care aceasta supravietuieste si infloreste cu aparenta complicitate a "victimelor" ei, repectiv clasa muncitoare.

Teoriile socio-culturale

Reprezentantii acestora sunt cunoscuti ca "Scoala de la Birmingham" - Stuart Hall, Gurevich s.a. - iar abordarile lor valorizeaza pozitiv produsele "culturii de masa", incercand sa inteleaga semnificatiile si rolul culturii " populare" si locul ei in viata sociala a claselor marginalizate (tineretul, clasa muncitoare, minoritatile etnice etc.). In general, aceste teorii au incercat sa explice modul in care cultura de masa joaca un rol in procesul de integrare in societate si subordonare, in acelasi timp, a categoriilor sociale/grupurilor deviante fata devalorile sociale general acceptate.

Teoriile structural-functionaliste

Principalii reprezentanti sunt Merton si Wright iar abordarile acestora se inscriu in teoria generala sociologica ce explica activitatile institutionalizate, cum sunt si cele de media, in termenii unor "nevoi" ale societatii. Aplicate la institutiile si organizatiile media, presupusele "nevoi" au de a face cu concepte precum ordinea, integrarea, motivatia, adaptarea. Societatea este vazuta ca un sistem de legaturi intre subsisteme, intre care si cel reprezentat de industria mass-media, fiecare avand contributia sa la satisfacerea acestor "nevoi". Astfel, misunea media ar fi aceea de a oferi o imagine completa si obiectiva asupra segmentelor din societate cat si a acesteia in intregul ei. Din aceasta perspectiva, media actioneaza in beneficiul societatii, privita ca intreg, ceea ce presupune independenta lor fata de ideologic si politic. In ce priveste conceptul de "nevoie", pe care aceste teorii il vehiculeaza, este destul de ambiguu, putand fi inteles atat ca scop, cat si drept consecinta, cerere, asteptare. Aplicat la comunicarea media, se poate referi la chestiuni distincte : media informeaza publicul (scop), publicul se instruieste datorita media (consecinta), e de asteptat ca media sa informeze publicul (cerere/asteptare).