ARPEGIULARII

Arpegiul proiectArii

Obiectivele urmarite odata cu utilizarea acestui instrument se inscriu in categoria celor de rezolvare a problemelor, situatiilor (mecanismele abstracte, de intelegere), de luare a deciziilor (mecanismele abstracte, de intelegere) si de evaluare. Modelul de instruire/invatare aplicat in cazul utilizarii acestui instrument a fost modelul dezvoltarii priceperilor cognitive.

Consideram ca dintre cele mai importante elemente, care trebuie concepute si evidentiate in proiectarea instruirii de tip constructivist sunt activitatile pentru sustinerea invatarii (scaffolding), activitatile care stimuleaza interactiunea si care sprijina invatarea. Din punct de vedere metodologic, fata de instruirea clasica, apare o schimbare de accent de la predare la invatare, de la proiectarile profesorului la cele ale studentilor, de la expunere la descoperire si experiente de invatare interactiva (Le Maigne, 1994, apud Noveanu, 1999, p.31). In acest sens, consideram necesar ca studentii sa constientizeze/sa reflecteze asupra proiectarii instruirii. Setul de proiecte al profesorului poate fi completat cu jurnalul instruirii, asa cum studentii sau elevii pot avea jurnale ale invatarii.

In proiectarea instruirii de tip constructivist, unii autori (Feimen-Nemser si Beasley, apud Richardson, 1997) considera necesara co-planificarea (participarea profesorului, dar si a studentilor). Aceasta ar avea urmatoarele componente, enumerate in ordinea timpului alocat: planificarea activitatilor de invatare (42%), explorarea contextului (38%), antrenarea in instruire (16%), clarificarea rolurilor (4%). In raport cu aceste componente, consideram ca o eventuala punere in practica a ideii de co-planificare ar putea fi utila studentilor care se pregatesc sa devina profesori, tocmai pentru clarificarea noilor roluri ale profesorului in clasa de elevi.

Sinteza proiectarii ca "arpegiu" sau orchestrare i-a ajutat pe studenti sa inteleaga principalele categorii ale elementelor armonizate, precum si ordinea (progresiva) de abordare a acestora si a actiunilor necesare, cu o raportare a starii finale la cea initiala. Prin intermediul proiectarilor si scenariilor, studentii aplica o parte din cunostintele teoretice; algoritmul proiectarii a avut in aceasta situatie valoarea unui ghid de actiune pentru studenti. Proiectarea probei de evaluare a fost realizata mai usor pentru ca reprezenta o situatie concreta; rezolvarea sarcinii s-a bazat pe cea anterioara (proiectarea capitolului) si se putea raporta la experientele anterioare ale studentilor. In cadrul reflectiilor au fost exprimate si alte variante/posibilitati de proiectare, studentii realizand corect selectiile si combinatiile necesare inchegarii tipului de proiect propus. Instrumentul evidentiaza flexibilitatea conceperii proiectarii in mai multe variante, dar studentii au cerut totusi indrumari, pe fondul tendintei de a actiona conformist atunci cand isi formeaza priceperi si deprinderi noi, iar aceasta este una din dificultatile de ordin metodologic pe care le va intalni un profesor constructivist.

Sarcina, la anul II, ca lucrare aplicativa (1) a fost: Utilizand cunostintele despre proiectare, programa scolara la disciplina de specialitate si manualul corespunzator, construiti proiectul unei unitati de instruire, proiect in care sa armonizati obiectivele, resursele, metodologia si evaluarea".

Proiectarea unitatii de instruire

Disciplina:........Clasa:.......Propunator:......

Unitatea de instruire:.....Numar de ore alocat (aproximativ)..

Documentare realizata......................

Tot la anul II, o alta lucrare aplicativa (2) a avut ca sarcina o simplificare si o concretizare a aplicatiei anterioare: Utilizand programa scolara, proiectati o proba de evaluare la sfarsitul unei unitati de invatare (capitol) la alegere, la disciplina de specialitate".

Proiectarea probei de evaluare

Disciplina:..Unitatea de invatare: ...Clasa:..........

Obiective de referinta: ...Metoda de evaluare: ...Timp: .....

Figura 105. Arpegiul proiectarii