MODELUL RADIOFONIC. CONCEPTUL DE INFLORESCENTA. RADIOUL CA UN ORGANISM VIU

MODELUL RADIOFONIC. CONCEPTUL DE INFLORESCENTA. RADIOUL CA UN ORGANISM VIU

CE ESTE RADIOUL?

Radioul este un mediu al sentimentului. Ascultatorul are asteptari precis conturate. In prezent el poate sa isi selecteze din mai multe posturi concurente pe acelea care ii dau sentimentul ca este bine servit.

Una dintre cele mai puternice tensiuni existente astazi in media nu este cea intre director si redactie ci intre producatorii de programe si cei care cerceteaza audienta.

Cosumatorul de informatie si divertisment, receptorul, nu opteaza doar pentru radio sau televiziune, ci foloseste un fel de cocteil media. Optiunea pentru un anume program de radio este ghidata instinctual. De exemplu Kiss FM -un post pt adolescenti; Europa FM un post pt adulti, Radio Romania un post pentru ...pensionari?

Repetam: Radioul este un mediu al sentimentului. (.Daca vreau sa ma simt adolescent ..ascult Kiss FM...)

STILURI DE COMUNICARE ORALA

Stilul neutru - se caracterizeaza prin absenta deliberata a oricarei forme de exprimare a starii sufletesti, pentru ca intre emitator si receptor nu se stabilesc alte relatii decit cele oficiale, de serviciu;

Stilul familiar - se caracterizeaza printr‑o mare libertate in alegerea mijloacelor de expresie, ca urmare a unor intense trairi afective; presupune o exprimare mai putin pretentioasa, mai apropiata, folosita in relatiile cu membrii familiei, prietenii, colegii;

Stilul oficial, solemn - sau protocolar, are ca trasatura specifica cautarea minutioasa a acelor formule, cuvinte sau moduri de adresare, menite a conferi enuntarii o nota evidenta de ceremonie, solicitata de imprejurari deosebite, in vederea exprimarii unor ginduri si sentimente grave, marete, profunde;

Stilul beletristic - specificitatea acestui stil consta in marea bogatie de sensuri la care apeleaza si pe care le foloseste; este stilul care incearca sa abordeze dictionarul unei limbi in exhaustivitatea sa;

Stilul stiintific - se caracterizeaza prin aceea ca in procesul comunicarii se apeleaza la formele de deductie si de inductie ale rationamentelor, ingnorindu‑se intr‑o oarecare masura, sensibilitatea si imaginatia;

Stilul administrativ - un stil functional, care are ca element definitoriu prezenta unor formule sintactice cliseu, cu ajutorul carora se efectueaza o comunicare specifica institutiilor;

Stilul jurnalistic- abordeaza o mare varietate tematica, fapt ce il apropie de stilul beletristic, dar il deosebeste de acesta faptul ca pune accentul pe informatie mai mult decit pe forma de prezentare, urmarind informarea auditoriului;

Stilul de comunicare manageriala - stilul in care mesajul managerului cauta sa aiba un impact puternic asupra auditoriului, urmarind sa activeze eficienta si eficacitatea acestuia, angajarea la rezolvarea de probleme, informarea, dirijarea spre anumite scopuri.

MODELUL BIOLOGIC AL RADIOULUI

V-as propune sa comparam un post de radio cu un organism.Un model de organism este floarea. Modelul florii poate fi aplicat oricarei institutii mediatice. (Vezi figura nr. 1)

1. CONCEPTUL DE INFLORESCENTA

Inflorescenta este, in cazul radioului, intreaga echipa care produce sunetul.(Vezi figura nr. 2)

Important este ca un post de radio sa se diferentieze de celelalte, adica, prin comparatie, sa produca un alt fel de inflorescenta. Lalelele nu seamana cu trandafirii, un post de divertisment nu trebuie sa semene cu unul axat pe informatie.

2. RADIOUL CA FIINTA (Balena)

Un alt model biologic al radioului este cel al balenei. Functiile fiecarui organ pot fi asimilate cu cele ale unui post de radio. (Vezi figura nr. 3 )

RADIOUL SI MEDIUL INCONJURATOR

Specificitatea canalului radio este data de mai multe elemente. Ele vor fi tratate pe larg putin mai tarziu. Deocamdata va prezentam tipul de conexiuni pe care le poate realiza in mediul ambiant, un post de radio. (Vezi figura nr. 4 )

Asa cum o planta incearca sa se adapteze mediului inconjurator, o balena sa se integreze in mediul sau avatic (ati auzit de balene esuate?), asa si radioul trebuie sa se adapteze continuu pietei.

Lupta pentru audienta se duce pentru fiecare ascultator in parte.

De aceea jurnalistul de radio , atunci cand lucreaza, trebuie sa isi imagineze un ascultator in fata ochilor, sis a stie ca se adreseaza urechilor acestuia.

Mesajul sau trebuie sa corespunda unor anumiti parametric.

PARAMETRII DE COMUNICARE RADIOFONICA

Comunicarea radiofonica nu este simpla. Ea este este plina de probleme si dificultati. In comunicarea de zi cu zi, intre indivizi, foarte des auzim fraze de tipul: "Nu am vrut sa spun asta" , "Inca nu sesizezi ceea ce vreau sa spun", "Se pare ca nu ai priceput despre ce este vorba". La radio asa ceva nu este posibil, daca vrei sa fii profesionist.

Obiectivele principale ale comunicarii radio si parametrii corespunzatori de comunicare radiofonica sunt:

Obiectivul 1. sa fim receptati

Parametrul1 transmisia semnalului sa fie clara (sa fim auziti)

Obiectivul 2 sa fim intelesi

Parametrul 2 mesajul nostru sa fie decodificat

Obiectivul 3 sa fim acceptati

Parametrul 3 mesajul sa nu fie respins

Obiectivul 4 sa provocam o reactie

Parametrul 4 trebuie ca mesajul sa aiba relevanta sociala, sa produca o schimbare de perceptie, de intrepretare, de atitudine sau de comportament

Daca nu am reusit sa atingem nici unul dintre aceste obiective, inseamna ca am dat gres.

A sti de ce si cum sa te exprimi, a sti sa pui o intrebare, a sti sa asculti, a sti sa formulezi, a sti sa nu te complici, a sti sa te transpui, intotdeauna, in locul interlocutorului, a sti (aproape) totul despre tine, constituie tot atatea detalii care apartin domeniului comunicarii radio.

ATELIER: PARAMETRII UNUI MESAJ RADIOFONIC. ALCATUIREA UNUI MESAJ

Exemplul istoricului din turn

Imaginati-va o situatie de comunicare complexa si identificati elementele unui proces de comunicare.

Construiti un mesaj. Dati exemplu de cel putin doua coduri diferite de cel in care a fost construit mesajul vostru.

Construiti un mesaj. Construiti apoi diferite mesaje ca raspuns la acesta care sa aiba caracteristicile unui feed-back:

a) Pozitiv

b) Negativ

c) De complicitate

d) De indignare

e) De supunere

f) De bucurie

g) De respingere

h) De resemnare

FIGURA NR. 1

FIGURA NR. 2

FIGURA NR. 3

FIGURA NR. 4