DEMERSURI DIDACTICE SPECIFICE EDUCATIEI MUZICALE RITMICE IN ETAPA NOTATIEI

Demersuri didactice specifice educatiei muzicale ritmice in etapa notatiei

Ridicarea calitatii, valorii si eficientei activitatii cadrului didactic in dificila sa misiune de formare a capacitatilor muzicale ritmice este conditionata de optiunea sa catre o anumita strategie didactica care sa combine adecvat cele mai eficiente metode si mijloace didactice muzicale. Demersurile didactice abordate in transmiterea continuturilor specifice domeniului ritmic se cer racordate permanent la obiectivele si continuturile programei de educatie muzicala, la particularitatile de varsta ale elevilor, la nivelul lor de dezvoltare muzicala.

In consens cu noile orientari metodice ce pun accent pe activizarea gandirii elevilor in procesul invatarii-predarii si in scopul insusirii constiente de catre elevi a ritmului muzical, al formarii capacitatilor muzicale ritmice de a opera cu el in mod activ si independent in activitatile de cant, auditie si creatie, se impune abordarea unor strategii didactice activ-participative, formative - centrate pe transformarea elevului in coparticipant al propriei instruiri si educatii, strategii ce stimuleaza activitatea intelectuala a elevului obligandu-l sa gandeasca si sa reflecteze in cursul invatarii, ce pun elevii in contact direct cu arta muzicala si nu in ultimul rand, strategii ce potenteaza capacitatile creative ale elevilor.

Practica la catedra mi-a confirmat faptul, ca fundamental in predarea oricarei probleme ritmice ramane descoperirea si aplicarea ei intr-un exemplu muzical. Consider ca o invatare activa, constienta si creativa a ritmului muzical, se poate realiza numai daca se respecta urmatoarele cerinte de ordin metodic:

Continuturile ritmice sa fie insusite progresiv, in stransa legatura cu cele insusite anterior;

Cunostintele teoretice sa fie trasmise prin contactul direct cu creatia muzicala;

Elevii sa fie solicitati sa participe activ la interpretarea unui fragment muzical in care noul element ritmic este prezent in contextul unor elemente cunoscute pentru a fi usor identificat si ulterior analizat;

Antrenati intr-un proces de analiza a materialului muzical prezentat, elevii sa fie pusi in situatia de a descoperi noul element ritmic si de a-i identifica principalele sale caracteristici;

In scopul fixarii notiunii, cadrul didactic sa ofere explicatiile teoretice aferente. Interventia cadrului didactic in expunerea continuturilor trebuie sa fie scurta, concisa, cu prezentarea continutului teoretic in ceea ce are mai esential, fara sa se transforme in teoretizare. Se impune permanent alternarea momentelor de expunere cu momente de demonstratie directa ( cu vocea sau instrumental ) sau indirecta prin intermediul auditiei muzicale, a elementelor ritmice ce se constituie ca subiect al lectiei;

Fiindca muzica are un caracter practic prin excelenta, notiunile teoretice se cer aplicate si valorificate prin intermediul exercitiilor ritmice, a cantecului, auditiei si jocurilor didactice muzicale. Creatiile muzicale abordate trebuie sa raspunda criteriilor de accesibilitate, concordanta cu subiectul teoretic, valoarea estetica si educativa, neuitand nici un moment ca finalitatea disciplinei educatie muzicala este de a dezvolta simtul estetic al elevilor;

Intr-o urmatoare etapa, continuturile sa fie valorificate de catre elevi prin intermediul unor exercitii de creatie muzicala ritmica sau ritmico-melodica.

Demersul didactic trebuie insa particularizat la obiectivele si continuturile ce urmeaza a fi transmise in cadrul lectiei si de aceea in fata cadrului didactic se ridica permanent problema identificarii celor mai adecvate abordari metodologice care sa conduca la optimizarea activitatii de predare - invatare a continuturilor prevazute prin programa scolara pentru ciclul primar si gimnazial. As dori sa prezint in continuare cateva solutii metodice posibile de abordat in etapa notatiei muzicale.

Daca etapa prenotatiei se axeaza mai ales pe latura senzorial-motorie, etapa notatiei pune accent pe activitatea gandirii copiilor, determinandu-i sa-si insuseasca in mod constient limbajul muzical ritmic exersat anterior, in mod intuitiv, pe cale orala.

Etapa notatiei constituie un nou moment al dezvoltarii muzicale a elevilor si inseamna de fapt reluarea la alt nivel a tuturor elementelor muzicale insusite in etapa oral-intuitiva. Intre cele doua etape trebuie sa existe o stransa legatura si continuitate.

Insusirea semnelor de notatiei poate sa inceapa doar dupa ce elevul a luat contact in mod intuitiv si practic, prin audiere si intonare, cu elementele ritmice ce urmeaza a fi abordate acum prin intermediul notatiei. Deosebit de important din punct de vedere metodic este intelegerea faptului ca notatia exprima numai vizual durata sunetelor muzicale si ca este necesar ca in auzul elevilor sa existe, in prealabil, imaginile sonore ale duratelor, in momentul cand se trece la reprezentarea grafica a acestora, prin intermediul notelor muzicale. Prin urmare, in abordarea notatiei nu trebuie sa pornim de la note la sunete, ci invers, de la sunete la note, pentru ca elevul sa fie constient ca notele sunt semnele sunetelor cantate, intocmai cum literele sunt semnele sunetelor vorbite.

Procesul de constientizare a fenomenului ritmic, respectiv, operarea constienta cu elementele limbajului muzical ritmic, nu implica insa numai insusirea scris-cititului ritmic muzical. Acesta constituie doar un mijloc de abordare a lucrarilor muzicale pe baza notatiei, respectiv prin solfegiere. Elevii trebuie sa fie implicati si acum in activitati concrete de cant si de audiere a muzicii, intrucat, ritmul ca element de limbaj muzical isi dovedeste forta sa expresiva si de comunicare doar atunci cand face corp comun cu melodia, armonia, polifonia si intra in relatii cu toate celelalte elemente ce in sinteza lor alcatuiesc muzica.

Metodologia de abordare a creatiilor muzicale prin intermediul notatiei implica parcurgerea unui anumit logaritm, pasi, etape, pe care elevul le parcurge sub indrumarea permanenta a cadrului didactic, algoritm ce asigura realizarea unei solfegieri constiente si independente. In vederea realizarii unei interpretari corecte din punct de vedere ritmic, elevii vor fi solicitati mai intai sa realizeze o analiza a solfegiului ( valori de note, pauze, semne de prelungire a duratelor, formule ritmice, masura, etc.) Se poate trece apoi la citirea ritmica a acestuia cu silaba ta si marcarea timpului usor in banca. Citirea ritmica se va realiza apoi concomitent cu denumirea notelor si marcarea timpului. Dupa ce elevii vor exersa gesturile de tactare specifice masurii in care e scris cantecul, se poate trece la citirea ritmica a solfegiului cu denumirea notelor si tactare de masura. Algoritmul se continua cu pasii specifici descifrarii melodice a acestuia, ca in final sa se realizeze o asamblare a celor doua componente prin interpretarea ritmico-melodica a solfegiului propus.

Dupa cum se constata din analiza obiectivelor si a continuturilor, in aceasta etapa se produce un important salt calitativ. Scopul acum este de dezvoltare a simtului ritmic ca manifestare a muzicalitatii, depasind deci stricta legatura cu miscarea si surprinzand sunetele in relatiile lor de durata, cu posibilitatea recunoasterii si reprezentarii lor grafice. Elevul va actiona acum reactivand un material muzical insusit anterior, pentru a descoperi si constientiza prin intermediul acestuia, noi elemente ritmice ca : durate, pauze, masuri, semne de prelungire a duratelor, formule ritmice, etc.

DURATELE SUNETELOR MUZICALE

Incepand cu clasa a III-a continuturile domeniului ritmic se amplifica treptat, durata sunetelor muzicale fiind abordata acum si prin intermediul semnelor de notatie muzicala. Daca in etapa precedenta elevii si-au insusit corect deprinderile ritmice de intonare a duratelor concomitent cu marcarea timpului si deprinderea de a identifica durata sunetelor prin raportare la timp, trecerea la insusirea denumirii valorilor de note si a semnelor de notatie corespunzatoare se va face cu usurinta, parcurgand urmatoarele etape:

intonarea de catre invatator a unui fragment muzical extras dintr-un cantec, fragment ce se desfasoara ritmic prin succesiuni de durate de un timp, jumatate de timp sau doi timpi in functie de durata vizata;

reproducerea fragmentului de catre elevi cu ritmizare - marcarea timpului;

prezentarea pe tabla a versurilor despartite in silabe;

scandarea acestora cu marcarea timpului;

identificarea duratelor corespunzatoare silabelor, prin raportare la timp;

notarea duratelor cu ajutorul reprezentarilor grafice insusite anterior;

citirea ritmica a succesiunii de durate cu silaba ta si marcarea timpului;

comunicarea noutatii: transmiterea denumirilor corespunzatoare duratelor de un timp, jumatate de timp si doi timpi - patrime, optime, doime;

prezentarea semnelor de notatie corespunzatoare. Exemplificarea semnului grafic se va realiza mai intai pe elementele componente (ovalul gol, plin, linie verticala la dreapta ovalului trasata de sus in jos). In cazul duratei de jumatate de timp se va exemplifica atat notatia duratei cat si a grupului de doua doimi care se executa pe un timp. Cadrul didactic va trebui sa accentueze faptul ca valorile de note legate cate doua reprezinta nu una, ci doua durate de jumatate de timp. Se impune de asemenea sa se exemplifice si notarea duratelor cu linia trasa in jos, la stanga ovalului. Semnele de notatie se vor plasa apoi pe liniile si spatiile portativului, precizandu-se ca de la linia a treia in sus notele se scriu numai cu linia trasata in jos si in stanga notei, exceptie facand nota plasata pe linia a III-a, care se poate reprezenta in ambele variante ;

Elevii vor realiza exercitii de reprezentare grafica a duratelor pe liniile si spatiile portativului. Trecerea la utilizarea semnelor de notatie se va realiza cu usurinta daca in etapa prenotatiei elevii au exersat deprinderea de reprezentare grafica a duratelor prin linii verticale si daca s-au familiarizat cu elementele de caligrafie muzicala ( margeluse, bastonase);

realizarea de exercitii de citire ritmica ce combina duratele invatate;

realizarea de dictari ritmice;

interpretari de cantece pe solfegiu si cu text;

identificarea elementelor ritmice in cantece, jocuri si auditie;

activitati de creatie ritmica.

Incepand cu clasa a IV-a, programa scolara prevede si transmiterea semnelor de prelungire a duratelor muzicale: legato-ului de durata si punctul de prelungire. Important este ca inaintea insusirii semnelor de notatie, elevii sa perceapa sonor efectul acestora si anume, prelungirea unor sunete muzicale.

Predarea legato-ului de durata si a punctului de prelungire se poate realiza concomitent cu transmiterea duratei de 3 timpi. Institutorul va prezenta elevilor, prin demonstratie directa, un exemplu muzical in care sa combine sunete cu durate de 1 timp, 2 timpi si 3 timpi. Dupa ce elevii reproduc demonstratia cadrului didactic, vor fi solicitati sa identifice duratele sunetelor conform algoritmului cu care au fost obisnuiti. Raportand la timp, ei vor sesiza aparitia unei noi durate, corespunzatoare unei silabe ce dureaza 3 timpi.

Cadrul didactic va solicita elevii sa identifice ce valori de note s-ar putea asocia pentru ca acestea sa dureze in total 3 timpi. Dupa ce elevii vor plasa in dreptul silabei o doime si o patrime, se va solicita elevilor sa identifice semnul ce permite contopirea acestora intr-o singura durata. Se vor reactiva in acest moment notiuni insusite anterior in etapa prenotatiei, cand durata de 2 timpi se reprezenta prin doua linii verticale unite prin semnul de legato. Elevii vor descoperi prima modalitate de notatie a duratei de 3 timpi prin unirea unei doimi cu o patrime. Se poate transmite in acest moment notiunea teoretica, accentuandu-se aspectul ca legato-ul de durata leaga sunete de aceeati inaltime, pentru a nu fi confundat cu legato de expresie care leaga sunete de inaltimi diferite.

In acest moment cadrul didactic poate sa transmita notiunea de punct de prelungire ca pe o modalitate de reprezentare grafica a acestei durate. Prin conversatie dirijata elevii vor desprinde singuri caracteristicile punctului ritmic de a prelungi duratele sunetelor cu inca jumatate din valoarea lor.Institutorul va demonstra prin scris notarea duratei cu punct atunci cand se realizeaza pe un spatiu sau pe o linie a portativului. Elevii vor exersa semnele de notatie muzicala dupa care vor fi solicitati sa citeasca ritmic exercitii in care durata de 3 timpi apare notata atat cu ajutorul legato-ului de durata cat si cu punct. Aprofundarea cunostintelor teoretice se va face prin intermediul cantecelor din manual, ce vor fi parcurse pe solfegiu si pe text.

DURATA PAUZELOR MUZICALE

Obiectivele operationale urmarite in transmiterea acestora la clasele a III-a si a IV-a sunt:

Ø     sa intuiasca aparitia pauzei in cant;

Ø     sa perceapa pauzele ca momente de tacere in muzica;

Ø     sa identifice aparitia pauzelor intr-un exemplu dat;

Ø     sa identifice durata pauzelor prin raportarea acestora la timp;

Ø     sa reprezinte grafic corect pauzele invatate;

Ø     sa citeasca ritmic exercitii ce combina duratele si pauzele invatate;

Ø     sa recunoasca pauzele in timpul dictarii (dictat ritmic);

Ø     sa respecte pauza in cant;

Ø     sa marcheze pauzele din cantec.

Se poate parcurge urmatorul traseu metodic:

* Se prezinta elevilor prin demonstratie directa un exemplu cu text (recitativ sau fragment muzical), ce se desfasoara printr-o succesiune de durate egale (patrimi, optimi, doimi). Demonstratia va fi insotita de marcarea timpilor muzicali.

* Elevii vor fi solicitati sa reproduca exemplul concomitent cu ritmizarea acestuia, sa identifice duratele, sa le noteze la tabla si in caiete plasand dedesubtul lor si silabele corespunzatoare.

* Cadrul didactic va prezenta apoi un al doilea exemplu muzical, derivat din primul, in care unele durate se inlocuiesc cu pauze.

* Copii vor reproduce fragmentul, dupa care vor fi solicitati sa identifice duratele care lipsesc. Prin compararea celor doua exemple, elevii vor descoperi momente de tacere, isi vor reaminti ca acestea in muzica se numesc pauze, ultima sarcina a acestora fiind raportarea       la timp si precizarea duratei corespunzatoare.

* Institutorul va putea in acest moment sa transmita notiunea teoretica si sa demonstreze reprezentarea ei grafica.

Este necesar sa se realizeze exercitii de notatie a pauzelor pe portativ, exercitii de citire ritmica in care se combina valorile de note si pauzele invatate, iar pentru consolidarea notiunii, exercitii de identificare a pauzelor in cantece, auditii, dictate ritmice si bineinteles valorificarea notiunii teoretice prin interpretarea unor cantece ce contin pauze.

Atentia cadrului didactic trebuie sa se indrepte spre respectarea pauzelor ce apar in cantec. Intr-o prima faza ele pot fi marcate prin batai din palme. Daca elevii nu ajung la o interpretare corecta din punct de vedere ritmic si fara marcarea pauzelor, deprinderea nu este formata.

Pauza de jumatate de timp ridica probleme mai dificile, fiind mai greu de sesizat, mai ales atunci cand apare pe a doua jumatate a timpului. Algoritmul predarii va fi asemanator cu cel de la pauza de 1 timp si de 2 timpi cu precizarea ca este indicat ca al doilea exemplu prezentat sa contina pauze pe prima jumatate a timpului. In aceasta situatie se identifica mai usor, cu toate ca este mai greu de marcat si intonat. Este absolut necesar sa se ofere exemple si cu plasarea pauzelor pe a doua jumatate a timpului, in acest caz fiind necesara comparatia cu durata de 1 timp. Elevii vor sesiza diferenta de durata prin intonarea alternativa a duratei de patrime si a formulei optime - pauza de optime.

MASURILE

Elementele de metrica muzicala se transmit conform programei, incepand cu clasa a III-a. Obiectivele acestui capitol pentru ciclul primar sunt:

* sa scandeze grupuri de cuvinte concomitent cu marcarea timpilor;

* sa identifice silabele accentuate;

* sa precizeze, raportand la timpi, aparitia periodica a timpului accentuat;

* sa grupeze duratele in functie de timpul accentuat;

* sa identifice numarul de timpi ai fiecarei masuri;

* sa noteze corect masurile;

* sa tacteze masurile de 2/4 si 3/4;

* sa citeasca corect exercitii ritmice concomitent cu tactarea masurii;

* sa incadreze in masura un exercitiu ritmic dat;

* sa completeze masurile incomplete ale unui exercitiu ritmic;

* sa identifice in urma auditiei masurile invatate;

* sa creeze exercitii ritmice in masurile de 2/4 si 3/4;

* sa solfegieze concomitent cu tactarea masurii;

* sa marcheze timpii accentuati din cantec (batai din palme, in      

tamburina, mers ritmic, etc).

Cea mai abordata metoda de initiere in domeniul metricii muzicale recomanda abordarea unor grupuri de cuvinte ce se scandeaza - limba romana fiind o limba sintonica cu silabe de dimensiuni egale permite asocierea acestora cu timpul muzical. Timpul poate fi marcat prin modalitati diferite: lovituri in banca, marcare cu ajutorul instrumentelor de percutie sau jucarii muzicale, prin mers cu pasi egali, prin pasi de dans sincronizati pe succesiunea timpilor egali, prin tactare - fiecare miscare indiferent de directie marcheaza timpul. Perceperea accentelor periodice ce apar in cuvintele bisilabice, trisilabice, permite incadrarea acestora in grupuri ce debuteaza cu 1 timp accentuat.

Dupa ce elevii vor citi recitativele concomitent cu marcarea timpului, vor identifica care sunt silabele accentuate, plasand la fiecare durata corespondenta un accent. Se va relua citirea ritmica concomitent cu marcarea timpului accentuat pe tamburina. Elevii vor fi solicitati sa identifice, raportand, la timpi, aparitia timpului accentuat si ulterior sa desparta grupurile de durate prin bare de masura trasate in fata fiecarui timp accentuat. Dupa ce se analizeaza componenta fiecarei grupari sub raportul timpilor si a timpului accentuat se da definitia masurii si se indica notarea acesteia: sub forma unui raport cifric, cifra de sus indicand numarul timpilor, iar cea de jos indicand timpul, respectiv patrimea.

Institutorul va demonstra modul de tactare, iar elevii vor realiza exercitii de tactare a masurii cu ambele maini si apoi numai cu o mana. In cazul masurii de 3/4 cadrul didactic va exemplifica gestualitatea tactarii, fie numai cu bratul stang, fie cu bratul drept <<in oglinda>>.

Ca un punct de sprijin pentru tactarea masurilor, cadrul didactic poate realiza pentru elevi, scheme vizuale ale gesturilor - la tabla, pe planse.

In vederea consolidarii notiunilor insusite se vor efectua exercitii de citire ritmica in masurile invatate, care sa combine valorile de note si pauze sau exercitii de incadrare in masura, de completare a unor masuri, de recunoastere (tip dictat), de identificare a masurilor in urma auditiei, de creatie a unor exercitii ritmice in masurile invatate.

Exercitiile ritmice de citire, recunoastere, identificare si implicarea elevilor in interpretare de cantece si audiere de creatii muzicale ce valorifica aceste elemente ritmice vor duce la consolidarea si aprofundarea notiunilor teoretice transmise.

CREATIVITATEA RITMICA IN ETAPA NOTATIEI MUZICALE

In ciclul primar, activitatile de creatie muzicala ritmica se pot concretiza in ritmizarea variata a unor cantece invatate, in identificarea de catre elevi a unor formule de acompaniament ritmic ce se pot combina in mod variat, mai ales atunci cand clasa este impartita pe mai multe grupe. Exercitiile de creatie muzicala se pot realiza si prin identificarea unor noi modalitati de combinare a duratelor si pauzelor invatate,fie dintr-un cantec, fie in cadrul unor exercitii ritmice date, in care elevii combina durate, pauze, formule ritmice date de catre institutor. Este bine ca elevii sa fie implicati si in activitatea de evaluare a acestor creatii.

Procedeele si metodele prezentate nu se constituie ca niste modele obligatoriu de urmat in activitatea de formare a capacitatilor ritmice a elevilor, ci doar un evantai de optiuni la care cadrul diactic poate apela atunci cand isi stabileste strategia didactica de abordare a unui anumit continut al domeniului ritmic.

Bibliografie :

P. Delion. - Metodica educatiei muzicale, Editura Hyperion,

Chisinau, 1993.

Munteanu, G. -Metodica predarii educatiei muzicale in gimnaziu si

liceu Ed. Sigmas Primex, Bucuresti 1999.