Digestia

Aportul alim si hidric sunt reglate de centrii hipotalamici prin senz de foame/satietate si sete.

Energ necesara activ org e furniz de metabolizarea glucidelor, proteinelor si lipidelor impreuna subst "functionale"(vit, saruri, minerale etc).

Nutritia cupr. procese legate de aportul alimentar(alimentatia), descompunerea enzimatica a alim.in monomeri cu greutate moleculara mica, capabili sa patr.in mediul intern(digestia), procese de trecere a nutrimentelor din tractul digestive in sg si transp. in tesuturi (absorbtia). Digestia consta in succesiunea unor fen mecanice de mics a alim ingerate si a unor proc chim coplexe ce    au k rezult dezintegrarea alim in nutrimente. Alim digerate vor putea fi utiliz la nivel tisular in scop plastic, energ, functional. Digestia incepe in cavit bucala unde alim sufera primele transf mecanice si chim.

Dig. bucala:-proc mecan din kre => faramitz si amestec alim cu saliva, form bol aliment. Actz a-amilaza salivara (ptialina) hidrolizand amidonul fiert sau copt(glucidele).

Dig.gastrica: continua faramitz mecan a alim, bolul alim e amestecat cu sucul gastric, enzim actionand asupra prot si lipidelor. Actz a-amil inceteaza in stomac dat aciditatii f mari a suc gastric.

Dig.in intest subtz: (indispensabil) mai ales in prima jum dat actz suc pancreatic, bilei si suc intestinal f bogate in enzime. Ac asigura descomp. completa a alim si creaza posibilit k mucoasa intest sa fie penetrata si strabatuta de nutrimente.

Dig.in intest gros: completeaza prin flora saprofita de ferment si putref, proc enzimatice digestive >decarboxilarea si dezaminarea resturilor proteice nedigerate=> baze aminice f toxice (fenoli, putresceina, cadaverina).

Ap.Digestiv: tub digestiv (cavit bucala, faringe, esofag, stomac, int subtire [duoden, jejun, ileon] si gros [cec, colon, rect]) si gl anexe (salivare, ficat, pancreas).

Gl.Salivare: exocrine, varsa prod de secr la ext, prin canal pe supraf epit a bucofaringelui. Prez 2 tip de cel: seroase si mucoase/ si mixte

1)parotide> de tip seros, sit in lojele parot in vecin conduct auditiv ext; prod de secr fluid si transp, excretat prin canal Stenon ce se deschide in vestibulul bucal, in dreptul molar 2 super; rol in dilutie.

2)submandibulare>cel mixte, sit sub planseului bucal, in vecin ungh intern al mandib; saliva vascoasa cu rol in form gust; excr prin canal Wharton> de o parte si alta a fren ling (caruncula subling)

3)Subling> cel mixte, deasupra planseu bucal, liq incolor, vascoz variabila, opalescent, implicat in form bol aliment, prin canal Rivinius(5-6x2)

Secr in 24h>100-1500ml; densit 1003-1008; pH 6-7;

Compoz: apa99,4%, 0,6 reziduu uscat(K, fluor, iod, Cl, acid carbonic/ proteine(mucina), enzime(a-amil,lizozim, peroxidaxa, lactoferina), cel epitelial, glucide si lipide)

Rol: curatirea arcadelor, digestia glucidelor, act antibacteriana, fav masticatia, prot imp cariilor, form bol aliment, fav deglutitia, transm vir, se elim prod toxici(creatinina, ureea, Pb, Hg), form gustului, fact de crestere a nervilor.

Masticatia: proc voluntar, realiz ciclic, cu particip dintilor, musch mastic, buzelor, obrajilor, limbii, prin kre se realiz triturarea si insalivarea alim. Scop> funct analiz gustativ, usurarea proc de digestie, facilit deglutitiei, protej mucoasei orale,faring,esof de traumatisme; mandibula executa misc complexe asociate> cob-ridic ,lateralitate, propulsie-retropulsie, circumductie. Eficienta masticatiei depinde de tipul ocluziei (normala-psalidodonta), tipul/nr/integritatea    contactelor ocluzale, pozitionarea dintilor pe arcade, supraf de triturare(totalit contactelor), forta(6-30 kg/f, variind in fct de pozitia fata de artic temporo-mand, forta de contr a much, educatie).

Musc mastic: ridic ai mand (maseter, temporal,pterig intern), cob si diductori (pantec.ant digast ,milohio, geniohio, pterig ext), propulsori (pterig int, ext), retropulsori (tempor)

Intro alim in cavit bucala stimul recept mucoasei bucale si determ cob reflexa a mand. Ac, prin intinderea fusurilor neuro-musc ale musch ridic ai mand declans reflex    miotatic(trigeminal), urmat imediat de contractia musch ridic ai mand si inchiderea gurii si contactul prin presare a bol alim. Stimulii porniti de aici declans un nou reflex de cob a mand, si procesul va continua ciclic.

Dentitia: org efectiv al masticatiei. (incisivii-taiere, caninii-sfasiere, molarii,premolarii-triturare); Dentitia temp>20 dinti-fara premolari; Permanenta> 28-32; Dinti natali(fetali)> din mom nast.; D.neonatali> apar in prima luna

Eruptia si morfo dintilor e infl de hormonii tiroid(T3,T4), STH(h.de crest), PTH, h.sexuali.

Form dintilor: incepe in sapt 6 intrauterina.Etape>cresterea, calcifierea, eruptia, atritia

>lama dentara, mugure, cupa, clopot, coronar, form radacinii; eruptia dentara>preeruptiva(misc dintelui pana aj in pozitia de eruptie), eruptiva(pana cand aj in plan de ocluzie), posteruptiva(dintii executa dif misc pt adapt la crest maxil si la uzura)

Fact ce infl eruptia: ereditari, biologici(mama/sarcina), hormon, sex, clima, radioactivitate.

TEMP eruptie>6 luni(inc centr inf, sup), 12luni(inc later sup, inf), 18luni(molar 1 inf,sup), 24luni (can inf,sup), 30luni(mol2 inf, sup)

PERM eruptie>6ani (mol1 inf, sup) 7ani (inc centr inf, sup), 8ani (inc later sup, inf), 9ani(prem1 sup, can inf), 10ani (prem 2 sup, prem1 inf), 11ani (canin sup, prem2 inf), 12 ani (mol 2 inf, sup).

STR Dintilor: coroana/colet/rad

Coroana>smalt, dentina. Radacina>cement, dentina.

In inter> camera pulpara si canal radicular, in ele- pulpa dentara (vase sangv, limfatice, nervi, tes conj, fibre de reticulina, colagen).

Smaltul: str externa ce acop dentina, form din ameloblaste (amelogeneza); str acelulara din cristale de hidroxiapatita si subst interprismatica. La nivel supraf de ocluzie prismele sunt II intre ele si cu ax dintelui, spre colet se subtiaza si devin pe ax dintelui. 97% subst minerale, 1-4% apa, 0,3-0,8% subst org.

Cementul: str ext de la nivel rad, +peretele alveolei= parodontiu dur 45% s.miner, 50%apa, 5% s.org.

Dentina: interna(slab mineraliz, bine inervat si vesc) si externa (puternic mineral, slab inerv si vasc); da culoare dintelui;

60% s.miner, 30%apa, 10% s.org

Stomacul este un organ abdominal al tubului digestiv situat intre esofag si duoden. Este asezat in etajul superior al cavitatii abdominale, intre diafragm, ficat, colon transvers si peretele abdominal, ocupand loja gastrica. stomacul are forma de carlig: O portiune lunga, verticala+ o portiune scurta, orizontala, orient spre dreapta. Are 2 fete, 2 margini si doua extremitati: Fetele stomacului sunt una anterioara si una posterioara, Marginile> mica curbura si marea curbura, Extremitatile> Superioara = orificiul cardia, Inferioara = orificiul piloric prin care se continua cu duodenul. Structura stomacului cuprinde cele 4 tunici intalnite la tubul digestiv: Seroasa;Musculara, formata din fibre musculare netede dispuse in trei straturi; Submucoasa, care contine reteaua vasculo nervoasa; Mucoasa, care captusesete fata interna a organului are o grosime de aproximativ 2 mm.

Miscarile> Miscarile tonice, Miscarile peristaltice(de foame, de amestecare, de evacuare<dupa 2-4 ore>)

Intestin subtire> cel mai lung segment al tubului digestiv si organul cel mai important al procesului de digestie prin functia motorie si de absorbtie.>de la sfincterul piloric pana la valva ileocecala, unde se continua cu intestinul gros.

Duodenul: forma unei potcoave;

Jejuno-ileonul: portiunea mobila a intestinului subtire, 6-8 metri din care cauza este cutat, formand ansele intestinale.

Intestinul gros: ultimul segment al tubului digestiv. Se intinde de la nivelul valvului ileocecale pana la orificiul anal. Are mai multe segmente: Cecul cu apendicele cecal, Colonul ascendent merge aproape vertical pana sub fata inferioara a ficatului, Colonul transvers, Colonul descendent, Sigmoidul, Rectul este segmentul terminal al intestinului gros si tubului digestiv. Aici are loc absorbtia Na si elim K

Pancreasul: Este un organ retroperitoneal, Intre duoden si splina; cap, gat, corp, coada, asez orizontal. Este o glanda cu secretie mixta: exo (glanda acinoasa, ai carui produsi de secretie sunt enzimele digestive/suc pancreatic (tripsina, amilaza, lipaza)) si endocrina (insulele Langerhans inconjurate de o retea capilara sinusoidala, in care se varsa produsul de secretie :insulina, gastrina, glucagonul, cu rol in metabolismul glucidic). Aparatul excretor al pancreasului este reprezentat de 2 canale> Canalul pancreatic principal Wirsung, care strabate glanda de la coada la cap. Se uneste cu canalul coledoc formand ampula Vater, care se deschide in duoden; Canalul pancreatic accesor Santorini, care se deschide tot in duoden.

Sucul pancreatic, este un lichid incolor, densit 1008-1012, pH 7-9, in 24h -1000-1500ml, cu reactie alcalina, care contine trei fermenti: tripsina (continua digestia substantelor proteice), amilaza (transforma amidonul in maltoza si care va fi tranformata, la randul ei, de maltaza in glucoza) si lipaza (intervine in prezenta bilei in saponificarea grasimilor, scindand grasimile in glicerina si acizi grasi).

Ficatul: cea mai mare gl anexa a tub digestiv, sit in cavit abd super de diafragm in loja hepatica, 1500-1700gr, 4 lobi si 9 segm, vasculariz dubla (nutritiva >art hepatica si funct>vena porta. ). Unit struct e lobulul kre e alcat din acini; 2 categ de cel: hepatocite si cel sinusoidale. Mare capacit de regenerare.

Functii: *secretia si excretia bilei (form ei are loc in hepatocit; activeaza lipazele, emulsioneaza grasimile, transp acizii grasi din mijl lumen intestinal, absoarbe acizii grasi si vin liposolubile ADEK, neutraliz acid chimului din stomac, impiedica coagularea mucusului din intestinal; contine saruri biliare, acizi, pigmenti, colesterol, fosfolipide), *homeostazia glucidelor(e depozit de glicogen, sintetiz glucide din prot, lipide sau acid lactic), *sinteza proteinelor, *metabolism lipidic, *cataboliz alcoolului, *catab horm steroizi, *generarea ureei, *sintetiz a 11 fact ai coagularii

Vezica biliara: Secretia biliara a ficatului este continua, dar evacuarea ei in intestin este ritmata de perioadele digestive.In perioadele interdigestive, bila este depozitata in vezica biliara, unde se concentreaza de 20 de ori, prin absorbtia apei si a sarurilor anorganice. Este situata pe fata inferioara a ficatului; fund, corp, gat, organ cavitar.

Digestia gastrica: alimentele sunt depozitate in stomac un timp indelungat pentru a fi amestecate cu sucul gastric si tranformate intr-o forma acceptabila pentru intestin = chimul gastric. Prin miscarile active peretilor stomacului, chimul este evacuat activ in duoden.

Transformarile pe care alimentele le sufera in stomac, sunt rezultatul: Actiunii enzimelor din sucul gastric; Miscarilor stomacului (tonice, peristaltice(de foame, de amestecare, de evacuare). Sucul gastric este secretat in cantitate mare in perioadele digestive si e absent sau foarte scazut in perioadele interdigestive din cursul zilei sau noptii. Sucul gastric este un lichid clar, incolor sau usor opalescent cu puternica reactie acida (pH = 1,5). Este format in cea mai mare parte de HCl. HCl este secretat de celulele parietale sau oxintice ale glandelor gastrice. Sucul contine si enzime: Pepsina (cea mai importanta enzima a sucului gastric), renina, Lipaza gastrica, Lizozimul, Mucina, Factorul antianemic (favorizeaza absorbtia vitaminei B₁₂)

Digestia intestinala: reprez. Ultima etapa a digestiei si se desf sub act bilei, suc pancreatic si a celui intestinal. Portiunea super a intest subtire are rol digestiv si putin in absorbtie si portiunea infer viceversa.

Explorarea secretiei pancreas dozarea enzimelor pancr in sg si urina> amilazemia- 7-32UW, creste in pancreatite cronice, cancer de pancreas, inflamatia pancreas prod de infl unor org vecine(colecistita acuta, ulcer gastric). Amilazuria 7-64 UW creste in aceleasi afectiuni.

Recoltarea suc pancreatic> tubaj dublu gastric si duodenal, se determ vol, debit max (100m Eq/l), compoz chimica.

Test tolerantei la amidon> se determ glicemia a jeun, se ingera apoi 100gr amidon in 450 ml apa, se determ glicemia din 30 in 30 min timp de 3ore. Daca pancr secreta amilaza, glucid e digerat => hiperglicemie.

Explor secr pancr cu izotopi radioactivi: cu trioleina marcata radioactiv.

Bila> e prod de secr al ficat, se acumul si concentr in vezicula biliara, se elim prin canal coledoc si participa la digestia intest. In 24h> 700-1200ml.

I.Captarea-sinteza de catre hepatocit a subst din componenta bilei. II.Form bilei si transp ei catre polul biliar al hepatocit. III.Excretia bilei in canaliculul biliar.

Bila hepatica:Liq clar, galben-auriu, pH 8-8,6

Bila veziculara(colecist): tulbure, verde brun, pH 7-7,6

Compozitie: s.anorg(Na, K, Ca, bicarb, fosfati), s.org(saruri biliare<glicocolat, taurocolat de Na sau K> pigmenti biliari <biliverdina, bilirubina> colesterol, lecitina, acizi grasi, mucina)

Explor secr si excr biliare:

Tubaj duodenal, bilirubina totala directa/indirecta in sg, colesterol total si esterificat, rap colest total/ esterificat, dozarea fosfatazei alcaline in sg, eco hepatica, scintigrafia hepatica.

Explor renala:

1.ex urinei>proba jet de mijloc, ex macroscopic -galben transparent, densitate 1005-1020, pH 5,4-8; ex microscopic- hematii <10/camp vizual, leucocite <5/camp, cel epiteliale, cilindri(pietre, nisip), cel neoplazice, ex chimic, ex bacteriologic (urocultura) + antibiograma.

2.recolt probe sg: creatinina (<1mg %) ureea (20-40 mg%) acid uric (2,5-5 mg%).

3.proba celor 3 pahare> p1 -hemoragie uretra, p3-in rinichi sau vezica urinara, p1,2,3 -hemoragie masiva.

4.proba de dilutie: eval funct rinichilor in funct de capacit dilutie si concentr a urinei in cond de hidratare dif.

Dilutia>pacientul sta culcat, ingera 1,5l apa in 30 min, se recolt urina din 30 in 30 min pt 4h => vol total 1300 ml/poate depasi cantit bauta, densit <1004.

Concentr> pacient e cantarit, pt 24h primeste 500ml apa si regim alimentar sec, urineaza din 4 in 4h => vol 300-800ml, densit in cel putin un esantion a la limita super sau peste, scade in greutate <500gr

Musch inimii

1.tonicitatea- calit in kre un muschi nu e nici contractat nici relaxat; da forma inimii(usor ovala), rasp prompt la stimul

2.automatismul- prin anumite str specializate de la nivelul ei genereaza stimuli ce o excita si apoi o contracta.-> sist excito-conductor/cel P

3.Excitabilitatea- cel miocard se afla in stare de repaos, posed un potential de membrana (de repaos) caract prin sarcini + in afara si - in inter.(fibra mioc -90mV; tes excito-cond embrionar    -50mV). Orice stimul de intensit prag sau supraliminara va determ la nivel inimii aceeasi contr miocard (mereu maxima)>> L.tot sau nimic

4.Ritmicitatea- se contracta la intervale regulate, frecv e impusa de stimuli elab de cel P ale sist exito-cond.>> NS 60-80BPM, NAV 40-60, f.Hiss 30-40.

5.Conductibilitatea -capacit unui stimul (elab de NS) de a se propaga prin inima; se face in str concentrice, din aproape in aproape, clasic.

6.Contractivitatea- contractibilitatea sarcomerului; Inima asculta de 2 legi> tot sau nimic si Frank Starling -> forta de contr a fibrei e mai mare cu cat e mai alungita (2,2 m