Reticulul endoplasmatic

Reticulul endoplasmatic

La celulele vegetalelor superioare reticulul endoplasmatic (RE) a fost descoperit in 1957 de

catre BUVAT si PORTER apoi gasit si la drojdii, alge si mixomicete. De notat ca acesta lipseste la

procariote care nu au nici membrana nucleara.

Se prezinta ca un sistem de canalicule si buzunare uneori aplatizate si anastomozate intr-o retea. Aceste canalicule pot traversa si peretele scheletic de la o celula la alta, la nivelul plasmodesmelor, fiind numit si sistem circulator al celulei (Fig. 31).

Fig. 31: Reprezentarea spatiala a reticului endoplasmatic dupa BUVAT. V- vacuola provenita din dilatarea REN; Mp- perete scheletic; p- plasmodesma.

Reticulul endoplasmatic este mai rarefiat in celulele meristematice si mai dens in cele

diferentiate.

Pe sectiune longitudinala reticulul apare delimitat de doua membrane groase de 50 A cu structura tripartita iar spatiul cuprins intre ele se numeste enchilem si este mai putin dens decat hialoplasma. Continutul reticulului este in continuare cu spatiul perinuclear, membrana externa a nucleului se racordeaza in anumite zone cu reticulul.

Unele canalicule prezinta asociati la membrana lor externa numerosi ribozomi. Acest tip de reticul se numeste reticul endoplasmatic rugos (RER) (Fig. 32) si corespunde ergastoplasmei descoperita inca de la 1900 de catre GARNIER in celulele secretoare animale. Alte zone ale reticulului au peretii externi netezi, lipsiti de ribozomi. Acesta este numit reticul endoplasmatic neted sau REN (RES in limba engleza, smooth = neted) intre cele doua tipuri de reticul existand o continuitate.

In comparatie cu celulele secretoare animale, la celulele vegetale reticulul este mai putin

abundent, iar ribozomii sunt dispusi mai putin ordonat. S-a observat ca in zona externa a citoplasmei si in cea perinucleara reticulul are o structura granulara, iar in zona mediana are o structura neteda si vacuolara. Dupa BUVAT, in celulele mature, unele regiuni ale REN se dilata in saculi care stau la originea formarii vacuolelor (Fig. 33).

Ca origine, se considera ca RE deriva fie din membrana externa nucleara, fie din invaginarea plasmalemei. In celulele meristematice de ceapa si grau s-au putut observa, la nivelul fragmoplastului, traecte ale RE din care se vor forma plasmodesmele intre cele doua celule, acestea preced formarea peretelui celular.

Fig. 32: Cisterne paralele de reticul endoplasmatic rugos din citoplasma de par radicular de ridiche (scala 0,5 μm) x 47.000.

Fig. 33: Cisterna dilatata de reticul endoplasmatic cu continut de proteine (Pn) din citoplasma

perilor radiculari de ridiche.

Reticulul endoplasmatic indeplineste functii metabolice intervenind in metabolismul glucidelor, lipidelor si proteinelor ca si in procesele de detoxifiere. El mai indeplineste si functii de segregare si de transport intra si intercelular. Astfel proteinele sintetizate in ribozomii din RER trec foarte rapid in interiorul RE iar de aici in dictiozomi (Fig. 33). RE intervine si in sinteza acizilor grasi, fosfolipidelor si steroidelor. In celulele canalelor secretoare rezinifere de pin, reticulul endoplasmatic este foarte abundent ceea ce sugereaza rolul acestuia in sinteza si secretia terpenelor.