COMPOZITIA CHIMICA A PLANTELOR

COMPOZITIA CHIMICA A PLANTELOR

Cunoasterea compozitie chimice a plantelor precum si dinamica acumularii elementelor nutritive in organele acestora prezinta un interes teoretic si practic deosebit. in acest context cunostintele respective servesc delimitarii unor principii ale dirijarii nutritiei minerale si fertilizarii in scopuri cantitativ si calitativ productive, iar, efectiv, in practica agrochi-mica a fertilizarii, dupa aceste date, se stabileste cu exactitate necesarul de consum nutritiv si fertilizant al plantelor in principalii nutrienti ca si aprecie-rea realizarii la unitatea de suprafata a unor substante organice care asigura calitatea productiei vegetale (proteine, aminoacizi, zaharuri solubile, amidon, lipide etc.).

Plantele superioare, cu exceptia hemiparazitelor, sunt organisme ce isi asigura hrana din mediul de viata. Acestea contin apa si substanta uscata.

Apa are roluri multiple, ca solvent, mediu de reactie, participa la sinteza substantelor organice, mentine presiunea osmotica, regleaza concentratia ionilor de hidrogen si hidroxil, este cel mai important transportor de substante nutritive si sintetizate din organismul vegetal si asigura starea coloidala a unor componente din materia vie. Dupa conceptia bio-structurala despre natura si structura materiei vii (Macovschi, se apreciaza ca apa exista in tesuturi sub trei forme principale: ca apa libera sau solutie intracelulara din citoplasma si vacuola ce are rol de solvent al substantelor si ionilor, mediu de reactie, forma cu mare mobilitate, apa legata, de constitutie sau integrata in materia bio-structurata care nu este mobila ci se integreaza in diferiti compusi mai ales coloizi hidrofili si devine libera dupa moartea celulelor si apa bio-structurata aflata in biostructura materiei vii vegetale, fara insusiri de solvent si care se adauga apei libere odata cu moartea protoplasmei.

in general, continutul de apa al plantelor este variabil cu specia, varsta, organul acestora si chiar cu momentul zilei. Daca semintele plantelor oleaginoase au apa, ale cerealelor fanurile au apa, nutreturile verzi, bulbii, radacinoasele, fructele, contin chiar apa. Plantele tinere au apa iar cele mature Noaptea si dimineata plantele contin mai multa apa decat ziua cand transpiratia este mai mare.

Substanta uscata ce rezulta dupa eliminarea apei in etuva la 102-105C este alcatuita din compusi organici si minerali (tabelul

Tabelul 2.1

Continutul unor plante in apa si compusi organici (%)

(dupa diferiti autori)

proteina bruta; zahar si glucide insolubile

in compusii organici din substanta uscata se incadreaza:

substantele organice fara azot: glucide (glucoza, fructoza, zaharoza, amidon, celuloza, hemiceluloza), substante pectice, lignine, acizi organici (acetic, oxalic, lactic, malic, tartric, citric, succinic), lipide (gliceride, ceride, steride, fosfatide), acizi grasi (oleic, linoleic, palmitic, stearic s.a.);

substante organice cu azot: proteine simple (alcatuite numai din aminoacizi), proteine complexe (protide, constituite din proteine simple si diverse grupari neproteice - lipoproteide, nucleoproteide, glicoproteide, fla-voproteide, metaloproteide s.a.);

.pigmenti (clorofila, carotenoide, antocianine s.a.), enzime (oxido-reductaze, hidrolaze, transferaze, liaze s.a.), vitamine si substante de crestere (vitaminele A, Bi, B₂, B₆, C, D, H, PP s.a., auxine, gibereline, chinetine s.a).