Zimbru (Pinus cembra)

Zimbru (Pinus cembra)

Este un arbore care marcheaza cu coroana lui larga si monumentala limita superioara a padurii. Ajunge pina la 26 ni inaltime si depaseste 2 m in diametru. Are radacini puternice, care ii asigura o buna rezistenta la vinturi. Tulpina conica, latita la baza, are la inceput o ramificare regulata, cu ramuri dispuse in cercuri ordonate, apoi devine neregulata, cu crengi sucite si noduroase ca ale stejarului. Adeseori, din cauza vinturilor puternice de la inaltimile mari unde creste planta, coroana imbraca forme foarte variate, fantastice. Scoarta, in tinerete este verde-cenusie, mai tirziu devine bruna-cenusie, brazdata in lung. Ca si tisa, are un lemn fin, usor, moale, durabil si foarte apreciat in industria mobilei, in constructii, ca si pentru sculptura.

Fig. 20 - Zimbru (Pinus cembra):

a - ramura cu conuri tinere; b - solz de con pe fata inferioara c - con matur

Frunzele, de forma unor ace lungi de 5-10 cm, sint destul de rigide, verzi-intunecate, lucitoare, ingramadite cite cinci la un loc.

Florile sint de doua feluri: unele barbatesti, ro-sii-carmin, iar altele femele, violet-roz. Conurile, ovoid-latite, sint asezate la virful ramurilor cite 2-4 la un loc. In aceste conuri se formeaza semintele mari, ovoide, brun-roscate, nearipate si comestibile, denumite coconari.

Planta creste foarte incet in inaltime, in schimb are o viata foarte lunga ce poate depasi 1 000 de ani in tara noastra, zimbrul creste izolat sau in pilcuri numai in anumite locuri: pe urmele caldarilor glaciare si a vailor cu fenomene glaciare din Muntii Rodnei, Calimani, Bucegi, Fagaras, Cibin, Paring, Godeanu, Tarcu. In Muntii Retezat, la altitudinea do cca 2 000 m, se afla cea mai importanta statiune cu exemplare batrine ce cresc in grupuri mai mari. Pe versantii reci si umezi, in Cheile Zanoagei pe valea Ialomicioarei, coboara chiar la 1350 m. Planta rezista la vicisitudinile climei aspre, suportind bine gerurile de iarna, variatiile extreme de temperatura, vinturile puternice etc.

Datorita calitatilor deosebite ale lemnului si semintelor comestibile, planta s-a imputinat mult, cu exceptia citorva rezervatii alpine. Pentru a frina pe cit posibil acest proces, specia este propusa a fi ocrotita in intreaga tara.