Genul Amorpha

Genul Amorpha

Amorpha fructicosa L.- salcam mic, amorfa

Specie exotica, originara din America de Nord. Din culturile facute la noi, s-a raspandit mai ales prin zavoaie de plop si salcie, in plantatii de plop euramerican in Lunca Dunarii, pe talazuri de drumuri si cai ferate, devenind salbatica. Este adaptata la climate calde, cu sezon de vegetatie lung, ferit de ingheturi timpurii. Se acomodeaza cu umiditatea scazuta din sol, vegeteaza bine pe soluri erodate, nisipoase si in statiuni inundabile (cate odata are rol de subarboret in arboretele de plop si salcie).

Este introdusa ca planta ornamentala, ca gard viu sau in perdele de protectie.

Arbust, obisnuit de cca. 1-3 (maximum 5-6) m inaltime, cu inradacinare bogata, mult extinsa lateral si tulpini zvelte. Lujerii sunt verzui, nespinosi, dispers parosi sau glabri. Mugurii gatuiti la baza, cate 2-3 suprapusi, departati de cicatrice. Frunzele alterne, imparipenat-compuse, au 11-25 foliole, eliptice sau ovat-eliptice, rotunjite si mucronate la varf, pe dos fin pubescente sau glabre, scurte, de 1,5-4 cm lungime; infrunzeste tarziu, la sfarsitul lunii mai. Florile mici, terminale, in spice, raceme erecte, bogate, de 10-20 cm lungime, de culoare liliachie, florile sunt melifere, apar in iunie-iulie.

Fructele sunt pastai mici, sub 1 cm lungime (0,7-0,9 mm), slab curbata, glandulos verucoasa, indehiscenta. Semintele alungite, de cca. 0,3-0,5 cm, brune, lucitoare, sunt consumate de fazani (fig. 208).

Fructifica de la 2-3 ani, se regenereaza foarte usor pe cale vegetativa. Lastaresete si drajoneaza puternic, se inmulteste si prin butasi.

Are calitati modest din punct de vedere peisagistic. Prezinta interes pentru ca se adapteaza pe terenuri degradate, pe care le consolideaza.

Se inmulteste usor prin samanta, mai rar prin lastari, butasi, drajoni.

Pastaile se seamana primavara in pepiniere, se recomanda sa se tina 24 ore in apa.