Genul Ptelea L

Genul Ptelea L.

Ptelea trifoliata L.- ulm de Samaria

Specie exotica, originara din America de Nord. Rezista bine la seceta, ger si fum, prefera soluri nisipo-lutoase si statiuni adapostite, suporta umbrirea usoara.

Este un arbust sau arbore de marimea a -III-a, realizand uneori pana la 7(8) m inaltime. Scoarta este cenusie, ritidomul marunt crapat.

Coroana regulata, destul de rara, lujerii sunt rotunzi, glabri, bruni-verzui; mugurii nuzi, mici, parosi, ingrapoati in cicatrice. Frunzele sunt alterne, trifoliate, cu petiol lung; foliole oblong-ovate sau eliptice, de 6-12 cm lungime, cu marginea intreaga, obisnuit glabre, pe fata verzui-lucitoare. Florile sunt poligame, galbene-verzui, pe tip patru, sepale si stamine 4-5;au simetrie radiara, sunt de cca. 1 cm diametru, dispuse in corimbe terminale. Ele apar prin iunie si prezinta un disc nectarifer intre ovar si stamine.

Fructele samare, rotunde, de cca. 2 cm diametru, sunt asemanatoare cu cele de ulm, dar cu aripioare mai groase si reticulate, la mijloc cu doua seminte; stau pe pedunculi de cca. 1 cm lungime; strivite lasa un miros de hamei;raman pendente pe lujeri si in timpul iernii (fig. 215).

Cultivaruri mai importante Aurea, Fastigiata, Monophylla, Pentapylla.

Fructificatie destul de abundenta si anuala.

Folosire: izolat sau in grupuri, in regiuni calde.

Inmultire: prin seminte, imediat dupa recoltare, primavara dupa stratificare.

In colectiile dendrologice apar: Ptelea Nitens Greene si Ptelea Serrata Small.

Phellodendron amurense Rupr.- arbore de pluta de Amur

Specie exotica raspandita in Extremul Orient. La noi exista cateva culturi: langa Arad (Ocolul silvic Pecica), in Lunca Timisului, Caransebes, Simeria, Mihaiesti, Hemeius, Brasov.

In arealul natural creste in statiuni cu climat continental, cu multa caldura estivala. La noi se recomanda la campie si dealuri este pretentioas fata de umiditate.

Rezultate bune se obtin in lunci, pe soluri aluvionare, bogate. Are temperament semiombrofil (subheliofil).

Este arbore de pana la 15 m inaltime, cu scoarta cenusie-argintie, ce formeaza de timpuriu ritidom suberos, gros. Lujerii galbui-cenusii, glabri, mugurii mici, parosi, opusi. Frunzele imparipenat-compuse, cu 5-11 foliole ovate sau ovat-lanceolate, de 6-11 cm lungime, acuminate, lucitoare pe fata. Florile unisexuat-dioice, cele femele in panicule terminale (fig. 216).

Fructele sunt drupe negre, globuloase, de cca.1 cm diametru.

Prezinta interes industrial (produce pluta) dar si ornamental are port frumos, fructe decorative.

Folosire: izolat sau in grupuri, pe alei.

Inmultire: prin seminte (se stratifica toamna si se seamana primavara); puietii se protejeaza de inghet, sau prin butasi de radacina.