Notiuni generale despre bolile plantelor

Notiuni generale despre bolile plantelor

Prin boala la plantele de cultura se intelege orice tulburare de ordin fiziologic sau anatomo-morfologic care impiedica cresterea si dezvoltarea unei plante de cultura si care duce la scaderea cantitativa si calitativa a productiei.

Starea de boala se caracterizeaza printr-o serie de modificari biochimice, fiziologice, citologice, histologice, anatomice si morfologice pe care le sufera plantele atacate, modificari care prin complexitatea lor determina gravitatea afectiunii ce poate provoca in final distrugerea organului atacat sau chiar a plantei in intregime(MITREA R., 2000)

Dupa etiologia lor bolile plantelor sunt clasificate in urmatoarele doua categorii:

Boli infectioase sau fiziologice determinate de factorii de mediu necorespunzatori cum ar fi: clima, poluantii, solul, etc.

Boli infectioase provocate de agenti patogeni ca ciuperci, bacterii, micoplasme, virusuri, antofite.

Dupa agentul cauzal au fost denumite: micoze, bacterioze, micoplasmoze, antofitoze. Unele boli au o etiologie complexa multifactoriala. Dupa modul de desfasurare a procesului patologic si durata acestuia, pot fi boli acute cu mers foarte rapid si boli cronice care evolueaza lent ducand la debilitatea treptata a plantei.

Dupa aria de raspandire bolile pot fi: epidemice si endemice.

Bolile epidemice se raspandesc cu viteza mare, ocupa suprafete mari, au frecventa si intensitate ridicata si provoaca invazii numite epidemii sau epifitii. Apar periodic determinate fiind de conditiile de mediu prielnice.

Bolile endemice sunt catonate intr-o anumita regiune unde se manifesta an de an cu intensitate variabila, agentii patogeni avand capacitatea de a rezista mult timp in sol.

Unele boli ataca numai plantulele, altele numai plantele dezvoltate sau numai plantele in declin, debitate, cum este iasca provocata de polipracee la pomii batrani sau cancerul nectarian al ramurilor cauzat de Nectria galigena. Cele mai multe se manifesta insa in toate fazele de dezvoltare ale plantei.

Spre deosebire de bolile animalelor, majoritatea bolilor plantelor sunt boli localizate care afecteaza numai un singur organ, o portiune sau mai multe organe ale plantei ex. cancerul nectarian al ramurilor de mar, patarea rosie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum), hurlupii prunelor atacate de Taphrina pruni sau patarea cafenie a frunzelor si fructelor sau rapanul ramurilor de par produs de Venturia pirinia, monilioza marului (Sclerotina fructigena).

Exista insa si la plante boli generalizate care afecteaza organismul in intregime cum ar fi virozele, micoplasmozele, traheobacteriozele si traheomicozele. Ultimele doua sunt produse de bacterii si ciuperci care obstructioneaza complet vasele conducatoare determinand ofilirea plantelor. Orice produs patologic la plante este conditionat de prezenta unui agent patogen, de reactia plantei gazda fata de acesta si de conditiile mediului extern.

1.Metode si procedee de lucru privind depistarea, diagnosticarea si stabilirea cauzelor bolilor la pomii fructiferi cultivati in zona pomicola Lapusel

Pentru a putea studia problemele legate de starea fitosanitara a pomilor fructiferi cultivati in zona am folosit metode si procedee de tehnica fitosanitara care mi+au permis depistarea la timp a unor boli, a cauzelor aparitiei lor precum si stabilirea unor masuri fitosanitare care sa contribuie la combaterea acestora, la limitarea atacului si raspandirea lor.

Am utilizat cu preponderenta acele metode care mi-au permis evidentierea efectului daunator al bolii, gradul de atac, frecventa si intensitatea cu care se manifesta efectuand periodic controlul fitosanitar al plantelor pe specii si parcele in diferite perioade ale anului.

a)        Observatia

-realizata cu ochiul liber

-cu microscopul;

-cu lupa binoculara.

Observatiile au fost efectuate pe intreg anul cuprinzand atat perioada de repaus hibernal cat si perioada de vegetatie a pomilor si asupra tuturor organelor.

b) Colectarea de organe si fructe atacate

Pe baza observatiilor efectuate am colectat organe atacate intocmind ierbare fitopatologice. De asemenea, au fost efectuate fotografii.

c) Determinarea frecventei si intensitatii atacului

Pentru aceasta s-au facut observatii asupra suprafetelor cultivate cu fiecare specie in parte. Pentru determinarea aparitiei si gradului de manifestare a bolii s-a tinut cont de conditiile de mediu care au determinat aparitia atacului si de rezistenta plantelor fata de agentii patogeni.

In vederea obtinerii unor date precise s+au efectuat sondaje pe intreaga perioada de vegetatie. Dupa aparitia atacului s-a urmarit frecventa si intensitatea de evolutie a acestuia corelate cu conditiile fizico-geografice.

Frecventa (F%) este valoarea relativa a numarului de plante sau organe atacate (n) raportat la numarul de plante sau organe observate (N). Se calculeaza dupa formula:

n * 100

F%=----- ----- ----

N

Intensitatea atacului (I%) reprezinta valoarea prin care este dat gradul de acoperire sau extindere a atacului, raportand suprafata atacata la suprafata observata. S-au folosit clasele de notare: Foarte mare ++++ ; Mare +++ ; Mijlocie ++ ; Mica + .

Procentual se poate folosi intensitatea folosind scarile cu un numar diferit de clase de notare (4,5,6) cea mai utilizata fiind scara cu 6 clase.

Suprafata atacata    Nota intensitatii atacului

1

2

3

4

5

6

Calcularea intensitatii atacului se face dupa formula:

( i - f )

I%=-------------

n

i - nota sau % de acoperire

f - numarul de plante atacate la fiecare notare

n - numarul total de plante atacate

Gradul de atac (G.A.) reprezinta nivelul atacului la toate plantele (atacate si neatacate) pe o anumita suprafata sau la toate organele dintr-o planta(BAICU T., 1996). Expresia valorica este data de relatia:

F * I

G.A. = ----- ----- ---------

100

In vederea stabilirii frecventei si intensitatii atacului principalilor paraziti la speciile de pomi fructiferi luate in studiu s-a procedat astfel:

-s-a cercetat situatia generala a livezii in vederea constatarii starii generale a pomilor;

-au fost notati apo cate 5 pomi in diferite puncte ale livezii pentru fiecare soi;

-incepand cu cateva zile inaintea infloririi, tot la 2-3 zile au fost cercetati pomii marcati anterior

-in vederea stabilirii frecventei si intensitatii atacului s-au facut cate doua notari pentru fiecare specie, soi si boala

-prima notare s-a facut numai pe frunze

-a doua notare s-a facut si pe frunze si pe fructe cand acestea au ajuns aproape la maturitate.

Pe fiecare pom au fost analizate in medie cate 300 frunze de pe 3 sarpante si cate 50 fructe luate din diferite parti ale coroanei.

Frecventa a fost notata in procente de frunze sau fructe atacate fata de numarul total al frunzelor si fructelor analizate.

Intensitatea atacului se noteaza cu urmatoarele note:

0-cand atacul lipseste;

+- urme de atac pe frunze si fructe

1- atac slab, cand cel mult o patrime din suprafata frunzelor sau a fructelor este ocupata de pete;

2- atac potrivit, cand cel mult jumatate din suprafata frunzelor sau a fructelor este ocupata de pete

3- atac puternic, cand cel mult trei patrimi din suprafata frunzelor sau a fructelor este ocupata de pete;

4- atac foarte puternic, cand intreaga suprafata a frunzelor sau a fructelor este ocupata de pete.