ASPECTE SINTECTICE SI STILISTICE IN SCOALA SI IN MEDIILE DE INFORMARE ( II)

ASPECTE SINTECTICE SI STILISTICE IN SCOALA SI IN MEDIILE DE INFORMARE ( II)

Faptul ca pronumele de intarire este intrebuintat in majoritatea cazurilor gresit, impune o atentie sporita asimilarii corecte a formelor acestui pronume pentru a nu mai intalni sintagme de tipul s t u d e n t a i n s u s i sau s t u d e n t e l e i n s u s i in loc de: studenta insasi, respectiv studentele insele.

In ce priveste lexicologia si formarea cuvintelor, greselile cu frecventa mai ridicata sunt cele legate de:

a)      intrebuintarea sensului unor cuvinte,

b)      scrierea cuvintelor compuse, precum si

c)      greseli generate de necunoasterea sensului si favorizate de apropierea formelor sonore ale paronimelor.

Cererile populatiei au crescut - inseamna de fapt ca a crescut numarul petitiilor (zahtevi) din partea locuitorilor si nu ca au crescut cerintele, necesitatile populatiei, idee pe care voia sa o exprime autorul articolului din care am extras aceasta propozitie.

Nediferentierea semnatica a sinonimelor duce la formulari gresite de tipul: am venit sa cer permis in loc de am venit sa cer i n v o i r e, permis intrebuintandu-se numai in sensul de carnet de conducere.

In scoli trebuie instituit un sistem de exercitii care sa fixeze scrierea corecta a cuvintelor compuse formate prin aglutinare sau care isi pastreaza independenta formala si se scriu cu cratima. Doar in felul acesta pot fi evitate oscilatiile care pot fi observate la diferiti autori in ortografierea unor cuvinte ca: buna-cuviinta, nu-ma-uita, cumsecade, v-ati-ascunselea, uite-popa nu-e-popa, binecrescut, rea credinta.

d)      greseli generate de apropierea formelor si sensurilor paronimelor (pronume in loc de prenume, emigrat in loc de emigrant, maestru in loc de maistru, eminent - iminent) pot fi evitate numai prin consultarea atenta, inainte de intrebuintarea lor, a unui dictionar explicativ. Afirmatia se refera deopotriva si la corectitudinea folosirii unor sinonime partiale cu aceeasi radacina cum ar fi: medical - medicinal, familiar - familial, petrolifer (zona, strat, pamant, teren), petrolier (vapor, industrie, minister - vizeaza o sfera larga).

Semnalam chiar asemenea dublete create in mod artificial. Astfel daca limba romana accepta adjectivul marfar (substantivizat apoi) nu cunoaste insa formatia m a r f a l pe care am intalnit-o in sintagma l i s t a m a r f a l a.

In aceeasi zona mai mentionam prezenta unor expresii redundante si tautologii (pleonasme): elucidarea cat mai adecvata, daca in caz ca, urc in sus, progresam inainte etc.

Foarte interesante din punct de vedere semantic sunt calcurile semnatice din limba sarba. Apar in urma calchierii expresii la ca: ,,s-a inchinat umbrei" (poklonio se senima Indire Gandi) in loc de a adus omagii memoriei; lacrimioara - dragoste intoarsa (uzvraena) in loc de iubire impartasita (reciproca); Organizatia are rolul de judecator (sudija) in loc de: are rol de arbitru; Capul bisericii de la Roma (rimokatoliki poglavar) in loc de suveranul pontif.

In domeniul sintexei am consemnat unele inexactitati in privinta topicii partilor de propozitie. Se manifesta tendinta subliniata dealtfel de numerosi exegeti ai limbii romane, de antepunere a adjectivului pentru a releva importanta pe care o denumeste adjectivul:

Sa fie dezbatuta actuala situatie economica Se recomanda:

S i t u a t i a e c o n o m i c a a c t u a l a

Importanti exportatori - se recomanda:

E x p o r t a t o r i i m p o r t a n t i.

O reusita editie a ,,comunalelor" de folclor, (ziarul ,,Libertatea" din 21 aprilie 1990, pag. 8). O editie reusita a ,,comunalelor" - pe langa aceasta titlul este neclar nefiind limpede cuvantul c o m u n a l e l o r desi este pus in ghilimele.

Este preferata de asemenea intercalarea adverbului d e j a intre verbul copulativ si participiu:

Au fost deja insamantate - Deja au fost

Au fost deja inscrisi - Deja au fost inscrisi.

Consideram preferabila si antepunerea complementului circumstantial de loc:

In sedinta s-a insistat asupra si nu: S-a insistat in

La universitate s-a discutat despre Nu: S-a discutat la universitate despre (dupa verb urmeaza complementul direct sau indirect, apoi circumstantiala).

Legatura dintre elementele constituente ale unei fraze este uneori efectuata gresit:

S u n t m i c i sperantele ca cineva dintre persoane sa fi supravietuit. CA este intrebuintat gresit intrucat el nu poate introduce o subordonata atributiva. Constructia corecta era: Sperantele ca cineva din persoane sa fi supravietuit

Este neindoielnic faptul ca aceste greseli pot fi evitate.

Lingvistica romaneasca a elaborat in ultima perioada instrumentele fundamentale care precizeaza normele exprimarii corecte (,,Gramatica limbii romane", ,,Indreptarul ortografic, ortoepic si de punctuatie", ,,Dictionarul explicativ al limbii romane"). Esential este insa modul cum se aplica aceste norme in practica, modelele de limba pe care le ofera scoala, publicatiile in limba romana, radioul, televiziunea.

Rezulta de aici imensa responsabilitate a profesorilor de limba romana, a reporterilor si a ziaristilor nostri in respectarea si intarirea normelor unitare limba, caci ,,Unitatea in limba - spune marele Eminescu- constituie bogatia unui popor".

Publicat in periodicul ,,MISAO"

din 6 iunie 1991, nr. 11, pag. 6