DIMENSIONAREA TEHNOLOGICA - ZINCARE

DIMENSIONAREA TEHNOLOGICA - ZINCARE

Calculul instalajiilor de tratare a apei cu schimbatori de ioni au in vedere doua criterii: chimic si hidraulic. Elemental esential pentru inlocuirea unui calcul corespunzator ca si pentru alegerea procesului tehnologic il constitute cunoasterea exacta a compozitie apei brute. La baza acestui calcul de dimensionare sta balanta ionica in parte.

1. Dimensionarea filtrelor ionice

Dimensionarea filtrlor se refera la: determinarea cantitajii de schimbator de ioni in functie de care se alege tipul de filtru avand diametrul si inaltimea data; verificarea functionarii din punct de vedere al conditiilor hidraulice (viteza, incarcari specifice).

Cantitatea de schimbatori de ioni cu care trebuie echipat un filtru ionic este direct proportionala cu:

-         debitul de lichid considerat, Q(m³/h);

-         durata cidului activ,T_L (h);

-         cantitatea de saruri din influent care participa la schimbul ionic,CVU (val/M³)

Pentru asigurarea schimbului ionic, filtrul trebuie sa dispuna de o capacitate de retinere data de:

-         cantitatea de schimbatori de ioni M (m³);

-         capacitatea volumetrica de schimb utila a schimbatorului, CVU (val/m³).

In filtru se stabileste un echilibru dat de ecuatia:

Q*T*D = M*CVU (1.1)

Trebuie luate in considerare si apele de spalare, deoarece o parte din capacitatea de lucru a schimbatorilor este consumata prin retinerea sarurilor din apa de spalare.

Formula de dimensionare a cantitatii de schimbatori de ioni este:

M = ( Q*T_L + ΣCT'_SPM') / (CVU - C_{SP *} s ) [m³] (1. 2)

C_SP - consumul specific de apa de spalare al treptei considerate (m³ apa/m³ schimbator);

C_SP'-consumul specific de apa de spalare pentru treptele post conectate (m² apa/ m³ schimbator);

M'- cantitatea de schimbator din filtrele post conectate (m³ ).

Prima etapa in dimensionarea filtrelor ionice consta in determinarea calitatii apei la intrarea in instalatie. In cazul alimentarii cu apa limpede, calitatea apei la intrarea in instalatie este cea a apei brute. Cunoscand compozitia chimica a apei de alimentare se detemina incarcarea ionica "s" pentru fiecare in parte.

Retinerea sarurilor pe filtele ionice este determinata de tipul si succesiunea trepelor de filtrare:

Ø      pentru filtrul cationic puternic acid: s = Σcationilor = 6,67

Ø      celalalt termen din relatia (2.2) este: Q_AT = 100 m³/zi = 4,16 m³/h

Datorita intreruperilor pentru regenerare, ciclul de lucru al filtrelor ionice este intermitent, ceea ce impune prevederea de unitati de rezerva-regenerare.

Debitul unitar al filtrelor ionice se va determina, deci tinind cont de functionarea cu n-1 unitati, respectiv:

Q= Q_AT / n-1 (1.3)

Pentru debite mari, cand se impune montarea a mai mult de 4 linii tehnologice, instalatia se imparte in subgrupe, avand fiecare maxim 4 linii. In acest mod se evita suprapunerea de regenerari in cadrul subgrupelor.

Din considerente economice se recomanda adoptarea:

-         n = 2 pentru Q_AT < 50 m³/h;

-         n = 3 pentru Q_AT = 50- 150 m³/h;

-         n = 4 pentm Q_AT = 150- 250 m³/h;

-         n = 6 pentru Q_AT = 250 - 500 m^3/h (2 subgrupe);

-         n =8 pentru Q_AT = 500 - 1000 m³/h (2 subgrupe).

-         In cazul de fata, Q_AT = 4, 16 m³/h, deci practic se adopta 2 linii tehnologice:

Q = 4,16/ (2-1) (1..4)

2 Durata cidului activ- T_L (h)

In vederea obtinerii unor instalatii econonice se recomanda corelarea dintre durata cidului activ si salinitate. Se ia in considerare incarcarea ionica a trepteei celei mai solicitate.

Astfel, pentru s = 6,67 mval/dm³ , T_L⁼ 16 - 20 h.

Durata ciclului activ este de 10 ore, ceea ce corespunde la aproximativ 2 regenerari pe zi pentru fiecare unitate de filtrare. Consumurile specifice de apa de spalare si capacitatile volumetrice utile depind de tipul schimbatorului de ioni, de compozitia apei si de schema tehnologica. Cantitatea de schimbatori de ioni M, pentru fiecare treapta ionica, se incarca in filtre ionice care sunt definite prin diametru, respectiv sectiunea de filtrare aparenta

La alegerea filtrelor ionice se tine seama de regimul hidraulic si de cinetica schimbatorului ionic. Trebuie repectate urmatoarele conditii:

1. pentru filtrele regenerate in echicurent inaltimea stratului de schimbatori de ioni este de H_str = 0,8 - 1,6 m;
2. pentru filtrele regenerate in contracurent inaltimea stratului de schimbatori de ioni este de H_str = 1_,5 - 2,5 m.

Viteza apei la functionare este data de relatia:

V= Q/S (m/h ) ( 2.1)

S - suprafata de filtrare aparenta, m²

Se verifica incarcarea (aparenta) specifica:

I.S = Q/M ( m³/hm³ ) (2.2)

Pentru asigurarea unei durate minime de contact intre apa si schirnbator, necesara pentru efectuarea schimbului ionic; incarcarea ionica trebuie sa fie cuprinsa intre anumite limite:

-         schimbatori de ioni puternic acizi I S = 5-40 m³/hm³;

-         schimbatori de ioni slab bazici IS = 5-30 m³/hm³;

-         schimbatori de ioni puternic bazici IS = 5-35 m³/hm³ .

3.Dimensionarea instalatiilor anexe (de regenerare)

Dimensionarea instalatiilor de regenerare are loc pe baza calcului cantitatii de reactivi utilizati la o regenerare.

Consumul specific de regenerant este diferit prin cantitatea de reactivi, in vali, utilizata pentru obtinerea capacitatii volumetrice utile.

C_sp^R = volum de reactiv pentru 1m³ schimbator * 100/CVU (3.1)

Pentru un filtru incarcat cu o cantitate M de schimbatori de ioni:

Q_P^R = volum de reactiv utilizat la o regenerare * 10O/ ΣM * CVU ( 3.2)

Σ se refera la cuplajul de 2 filtre inseriate, valoarea consumului de regenerant va fi alta

Notand cu ,,c_r' cantitatea de reactiv necesara la o regenerare se obtine:

C_R = M * CVU * Q_P^R * 1/100 val ( 3.3)

C_R = Σ M * CVU * C_sp^R * 1/100 val (3.4)

- tipul schimbatorului de ioni;

- caracteristicile apei supuse filtrarii;

- cuplajul adoptat si sistemul de regenerare;

- capacitatea volumetrica utila

Pentru filtrele cationice, consumurile difera in raport cu schema adoptata si compozitia influentului. Astfel s-a ales:

1. -pentru filtrele cationice: C_sp^R = 200 - 300%

In continuare se calculeaza necesarul de solutie de regenerare, tinand cont de relatia

-pentru HCl 32% - 1 m³ solutie contine 370 kg HCl, respectiv

- 1 val HCl = 36,5/370 litri HCl 32%

Se defineste, de asemenea, consumul specific de reactiv raportat la 1 m³ de apa tratata ca fiind:

K_R = C_R / (Q*T_L) ( 3.5)

K_R - se exprima in val/m³, kg/m³ sau l/m³ dupa cum C_R s-a considerat val, kg sau 1.

In functie de aceste valori se dimensioneaza vasul de masura si consumul pentru reactivii lichizi, debitul ejectorului pentru diluare si transport, se verifica viteza de regenerare, care trebuie sa se incadreze in limitele recomandate.

V^cons= C_R (L) ( 3.6)

Se prevad doua vase, unul de rezerva

Ejectorul pentru diluare si transportul reactivului regenerat este dat de relatia:

Q_ej = 6*C_R / C* T_R ( 3.7)

C_R -cantitatea de reactiv (1);

C -concentratia solu|iei de regenerant (%);

T_R-durata regenerarii (min).

Se verifica viteza de regenerare:

V= Q_ej / S_filtru (1.8)

1.4.Dimensionarea filtrului cationic puternic acid (PUROLITE 950)

Calculul volumului de masa ionica:

M = (Q*T_L + ΣC'_SP*M')*s / (CVU - C_SP*s) ( 1)

Q = 50 m³/h;

T_L = 10 ore;

C_SP = 6 m³/m³;

M = 1,64 m³;

CVU = 1200 val/m³;

s = 6,67 val/m³, deci:

M = (50*10 + 7*1,64)*6,67 / (1200 - 6_*6,67) ( 1)

M =2,940

Tinand cont ca regenerarea se face in echicurent se alege:

H_str = 1,3 m

Din fisa tehnica ,,Vulcan' se alege filtrul tipizat, avand dimensiunile de tip B :

D = 3000 mm

H = 3500 mm

Suprafafa de filtrare aparenta este:

S = 0,785 * D²

S = 0,785 *3² = 7,065 m²

S~7,1 m²

Se verifica viteza apei la filtrare:

V = Q /S

V = 50 / 7,1

V = 7,04 m /h

Se verifica incarcarea specifica:

I.S = Q /M

I.S = 50 / 2.940

I.S = 17,00 h^-1

5. Calculul consumului de regenerant

Regenerarea se face cu solutie de HCl 5%. Pentru aceasta se lucreaza cu solutie HCl 32% (se dilueaza).

Se considera C_SP^R = 300%

Cantitatea de reactivi utilizata la regenerare este:

C_R = M*CVU* C_SP^R /100 ( 5.1)

C_R = 2,940*1200* 300 /100

C_R = 10584 vali

10584 val HCl = 386,31 kg HCl (100%)

Cantitatea de HCl 32% necesara va fi:

C_R = 10584*36,5 /370

C_R = 10409 l HCl (32%)

Consumul specific de reactiv, raportat la 1m³ apa tratata se calculeaza:

K= C_R / (Q*T_L)

K= 10409 / (50*10)

K= 2,088 l/ m³

Volumul vasului de masura si consum este:

V_vas^cons =C_R

V_vas^cons = 10409

V_vas^cons = 0,86 m³.

Se adopta:

V_vas^cons = C_R = 1 m³

Debitul ejectorului de diluare si transport:

Q_ej = 6*C_R / C* T_R

T_R = 50 min

Q_ej = 6*1/ (50/60)* 50

Q_ej 1,4 m³/h

Se adopta:

Q_ej = 1,5 nf/h

6 Calculul decantorului vertical

In functe de eficienta decantarii se adopta o viteza de sedimentare conform tabelului:

Tabelul 6.1

Reducerea suspensiilor in decantor %	Vitea de sedimentare
	c<300	200<c<300	c>300
55-60	2,3	2,7	3
60-65	1,8	2,3	2,6
65-70	1,2	1,7	1,9
70-75	0,7	1,1	1,6

Se alege W_sed = 2,3 m/h coespurnzatoare concentratiei de suspensii de 150 mg/dm³ si eficientiei de 60% a decantorului.

Viteza de calcul este:

W=0,5*W_sed

W=0,5 *2,3

W = 1,15m/h

Cunoscand vitea de sedimentare se poate calcula diametrul particulelor cu relatia lui Stockes si apoi se verifica relatia lui Reynolds:

d = [(18 * η_m * W_sed) / (ρ - ρ_m) * g ] ^½ ( 6.1)

Ø      η_m -vascozitateamediului;

Ø      ρ - densitatea suspensiei;

Ø      ρ_m - densitateamediului.

d = [(18 * 10^-3 * 1,15) / (5000 - 1000) * 9,81*3600 ] ^½

d = 1,21 * 10^-5 m

Re < 0,2 implica im regim laminar de curgere, deci se poate aplica formula lui Stockes.

I)eterminarea suprafefei de sedimentare necesara se face cu formula:

S_sed = G_i [1-( C_i / C_f ) / (ρ *W_sed )

G_i- debit masic de suspensie diluata, kg/s;

C_i- concentratia masica a fazei solide in suspensia initiala, kg/kg;

C_f - concentratia masica a fazei solide in suspensia ingrosata, kg/kg;

-p - densitatea lichidului decantat, kg/m³.

Aceste marirmi se deternina din bilantul de materiale:

ρ = 100 kg/m³

V=100m³/zi

G_i = m = p* V = 1000* 100 = 10* 10⁴ kg/zi

G_i = 41,66 kg/h

C_suspensi = 150 mg/ dm³

1 dm³ apa .. 150 mg suspensii

10* 10⁴ .. ..x

x = 15 * 10⁶ mg suspensii /zi = 62,5 kg/zi

Calculul lui C_i:

10 * 10⁴ kg/h apa .. .62,5 kg suspensii

l kg/zi apa .. . C_i

C_i = 6,2 * 10 ^-4 kg suspensii/kg apa

Calculul lui C_f:

-eficacitatea decantarii .. ..60%

-umiditatea namolului 96%

Cantitatea de suspensii retinute:

60/100 * 6,25 = 37 ,5 kg suspensii/zi

Cantitatea de namol:

m_n = 3,75*100/4

m_n = 379,5 kg namol

379,5 kg namol .. .62,5 kg suspensii

1 kg namol ..C_f

C_f = 0, 1646 kg suspensii

7. Dimensionarea decantorului vertical

Pentru dimensionare tehnologica a decantorului se au in vedere urmatoarde calcule:

1)      Volumul decantorului

V_dec = Q_c * t_d m³ ( 7.1)

-Q_c -debit de apa, m³/h;

-t_d -timpul de decantare (ore) cuprins de obicei intre 1,7-2,5 ore.

Consideram tj - 2,5 ore

V_dec = 4,16 * 2,

V_dec = 10,5 m³

V_dec = 11 m³

2)      Sectiunea orizontala a decantorulului

A=Q / n m² ( 7.2)

-n -incarcarea superficiala

Astfel, pentru o reducere a suspensiilor de 60% si concentratie a suspensiilor de 50 mg/dm³ rezulta

n = 2,3 m³/m³ h ( 7.3 )

A= 4,16/2,3

A= 1,808 m²

3)      Adancimea utila a decantorului

h_u = t_d * n ( 7.4)

Se prevede ca h_u sa nu fie mai mic de 4m.

h_u = 2,3 * 2,5

h_u =5,75 m

4)      Sectiunea tubului central

A_tc = Q/ V_t ( 7.5)

V_t - viteza apei in tubul central, care se ia 100 mm/s = 360 m/h

A_tc = 4,16/ 360

A_tc = 0,0115 m²

5)      Se verifica daca este valabila relatia:

h_u / (D -d) ≥ 0,8 ( 7.6)

D- diametrul decantorului

d - diametrul tubuiui central

D = (4*A₀ /π) ^1/2 ( 7.7)

D = 1,732 m

d = (4*A_tc / π) ^1/2 ( 7.8)

d = 0,052 m

h_u / (D -d )= 3,422

h_u / (D -d) ≥ 0,8

6)      Inaltimea tubului central

H_t = 0,8 *hu ( 7.9)

H_t = 0,8* 5,75

H_t = 4,6 m

7)      Volumul namolului depus intr-o zi

V_d = r / γ * c * Q_zi,max *100 / (100-p) m³, ( 7.10)

r- 60% procentul de reducere al suspensiilor;

γ - greutatea specifica a namolului, 1, 10-1,20 t/m³, pentru o umiditate a namolului de aproximativ 95%;

p -umiditatea namoului decantat

V_d = 0,6 / 1100 * 0,150 * *100 / (100-96)

V_d = 0,20 m³

Volumul teoretic al unui trunchi de con este dat de relatia:

V=π*h/3*(R²+r²+R*r)....(7.11)

R² = D/2

R² = 0,866 m

r² = d/2

r² = 0,026 m

V_d=l,53*h_d

h_d = V_d /1,53

h_d = 0,20 /1,53

h_d = 0,13 m

8)      Inaltimea totala a decantorului

H= h_{u +} h_{d +} h_{n +} h_s ( 7.12)

unde:

-hu -adancimea totala a decantorului;

-h_d-inaltimea stratului de depunere;

-h_n -inaltimea stratului neutru, se alege 0,3m;

-hs -inaltimea zonei de siguran|a, se ia 0,30- 1,00 m

H = 5.75 + 0, 13 + 0,3 + 0,32

H = 6,5 m

8 . Dimensionarea filtrului rapid

Pentru dimensionarea tehnologica a filtrului rapid se iau in vedere urmatoarele calcule:

1. Suprafata filtranta necesara

S_f = Q/ V_f ( 8.1)

Q -debitul apei care trece peste filtru, m³/h;

V_f -viteza de filtrare, 0,8-20,00 m/h.

S_f = 0,39m²

2. Volumul de apa de spalare necesar

V_apa = S_f * q_sp * t_apa *1/100 m³ ( 8.2)

-q_sp -intensitatea de spalare, 1/sm²;

-t_apa -durata de spalare, s;

-q_sp -5-151/sm², in functie de granulatia stratului;

-t_apa =10-20 min.

V_apa = 0,39 * 5 * 10 *60*1/100

V_apa = 9,36 m³

3. Debitul de spalare

Q_p= q_sp * S_f l/s (8.3)

Q_p= 2,5*0,39

Q_p= 0,975 l/s

4. Dimensionarea conductelor

Se face in functie de viteza de circulatie admisibila a apei:

- apa decantata 0,6-1, m/s;

- apa filtrata 1,0-2,5 m/s;

- apa de spalare 2,0-2,5 m/s;

- colectarea apei de spalare 0,6-0,8 m/s

Diametrul conductei de admisie a apei decantate

D_a =( 4*Q / π*w_a )^1/2 ( 8.4)

w_a- viteza apei in conducta de admisie, 0,8 m/s

D_a = ( 4*4,16 / 3,14*3600*0,8 )^1/2

D_a = 0,042 m

din STAS va fi 0,045 m

Se calculeaza:

w_erec = 4*Q/ π * D²_STAS (8.5)

w_erec = 4*4,16/ 3,14* 3600*0,045²

w_erec = 0,728 m/s

5. Diametral conductei de evacuare a apei filtrate D,

De =(4*Q/π * w_e )^1/2 (1.8.6)

-w_e -viteza apd in conducta de evacuare, 1,5 m/s.

De =(4*4,16/3,14 *3600*1,5 )^1/2

De = 0,031 m

Din STAS se adopta D_e = 0,025 m si se redaculeaza w_e:

w_erec = 4*Q/ π * D²_STAS

w_erec = 4* 4,16 / 3,14* 3600* 0 025²

w_erec = 2,36 m/s

6. Diametral conductei de admisie a apei de spalare D_esp

D_esp = (4*Q/ π * w_asp)^1/2 ( 8.7)

-w_asp - viteza de admisie a apei de spalare, 2,5 m/s

D_esp = (4*4,16/ 3,14*3600* 2,5)^1/2

D_esp = 0,024 m

Din STAS se adopta D_asp = 0,025 m si se recalculeaza w_asp:

w_asp = 4*Q/ π * D²_STAS ( 8.8)

w_asp = 4* 4,16/3,14*3600*0,025²

w_asp = 2,36 m/s

7. Diametrul conductei de evacuare a apei de spalare

D_esp = (4*Q/ π * w_esp)^1/2 ( 8.9)

-w_esp -viteza apd in conducta de evacuare a apd de spalare, 0,7 m/s

D_esp = (4*4,16/3,14 *3600* 0,7)^1/2

D_esp = 0,045 m

8. Inaltimea totala a filtrului H

Se stabileste in functie de urmatoarele dimensiuni:

H = H_sol + H_dr + H_p + H_nisip + H_apa + H_garda

Ø    H_sol inaltimea zonei de drenaj. In cazul drenajelor simple cu placi crespine

H_sol = 30 - 40 m

Ø      H_dr - inaltimea drenajului propriu zis. La la placile cu crespine este de 15 m

Ø      H_{p -} imaltimea stratului de pietris 15-25 cm

Ø      H_nisip - inal|imea stratului de nisip, 1,0-1,2 m;

Ø     H_apa -inal|imea stratului de apa. Este in functie de metodele de exploatare. In cazul nivlului variabil poate fi de 70 cm la inceptul cidului si de 1,5 m la sfarsitul ciclului.

Ø      H_garda -inaltimea de siguranta, 0,3-0,4 m.

S-au adoptat valorile:

H_sol = 0,3 m;

H_dr = 0, 15 m;

H_p = 0,2 m;

H_nisip ⁼ 1 m

H_apa = 0,95m

H_garda =3m

9 Calculul pompei

Debitul de apa bruta de 100m³/h = 4,166 m³/zi. Se calculeaza innaltimea manometrica

H_m = Δp*m / ρ*g ( 9.1)

Δp = Δp_asp + Δp_ref (.9.2)

Δp - pierderea totala de presiune, N/m²

ρ - densitatea apea100kg/m²

g- accleratia gravitationala, 9,81 m/s;

Δp_asp - pierderea de presiune in aspiratia pompei,

Δp_ref - pierderea de presiune pt refularea pompei.

A. Calculul pierderii de presiune in aspiratie, Δp_asp

Δp_asp = ρ * w²_asp /2 * (1+ λ_asp + L_asp/d_asp + Σξ_asp) + ρ*g*h_asp ( 9.3)

unde:

w_asp- viteza maxima in traseul de aspiratie., m/s;

L_asp- lungimea conductei de aspiratie, m;

d_asp- diametrul conductei de aspiratie, m;

h_asp - inaltimea de ridicare la aspiratie,m;

λ_asp - coeficient de frecare la aspiratie;

ξ_asp- suma coeficientilor de frecare la aspiratie.

-w_admasp- 1 m/s

d_asp = ( 4*Q/π*w_adm *3600)^1/2 ( 9.4)

d_asp -diametrul de aspirajie calculat, m

d_asp = ( 4*4,16/ 3,14* 3600 *1)^1/2

d_asp = 0,0383m

Din STAS 530-59 se alege diametrul exterior al conductei standardizat de 40 x 2,5 mm, rezulta ca diametrul interior va fi;

40-2*2,5 = 0,035 m

se recalculeza w_asp

w_asp = 4*Q/π*d ²_asp *3600

w_asp = 4*4,16/ 3,14 *0,035² *3600

w_asp = 1,2016 m/s

λ_asp = 1/ ² ( 9.5)

e- rugoyitatea . 0,2 mm

Re_asp - coeficientul Reynolds la aspiratie

Re_asp = w_asp*d_asp * ρ /η ( 9.6)

Re_asp = 1,2016*0,035*1000/1,14*10^-3

Re_asp = 36891

η -viscozitatea apei , 1,14 * 10^-3

λ_asp = 1/ ²

λ_asp = 0.0337

Σξ_asp = o intrere in teva + 2 coturi drepte + 2 ventile normale + 1 iesire

Din STAS se iau valorile pierderilo de presiune, in functie de piesele ce intervin si de diametrul conductei.

Σξ_asp = 0,5+ 2* 0,5 +2* 4,9 +1

Σξ_asp = 12,3

L_asp = 3 m

h_asp = 1 m

Δp_asp = 100* 1,20162² /2 * (1+ 0,0337 + 3_/0,035 + 12,3) +1000*9,81*1

Δp_asp = 21496,822 N/m²

B. Calculul pierderilo de presiune de refulare, Δp_ref

Δp_ref = ρ * w²_ref /2 * (1+ λ_ref + L_ref/d_ref + Σξ_ref) + ρ*g*h_ref ( 9.7)

w_{ref adm} = 1,3 m/s

d_ref = ( 4*Q/π*w_adm *3600)^1/2

d_ref = ( 4*4,16/3,14*3600*1,3)^1/2

d_ref = 31.3 m

Din STAS 530-59 se alege d_ext = 36 mm, deci diametrul intrior va fi

d_ref = 36-2*2,5

d_ref = 31 mm

Se recalculeaza viteza de refulare

w_ref = 4*Q/ (π*d ²_ref *3600)

w_ref = 4*4,16/ (3,14 *0,031² *3600)

w_ref = 0,047 m/s

Re_ref - coeficientul Reynolds la refulare

Re_asp = w_ref*d_ref * ρ /η

Re_asp = 0,047*0,031*1000/1,14*10^-3

Re_asp = 1278,07

λ_ref = 1/ ²

λ_ref = 0,0641

Σξ_ref = o intrare in teva + 2 coturi drepte + 1 robinet + 1 iesire

Din STAS se iau valorile pierderilo de presiune, in functie de piesele ce intervin si de diametrul conductei.

Σξ_ref = 0,2+ 2* 0,5 +4,3 +1

Σξ_ref = 6,5

L_ref = 14 m

h_ref = 10 m

Δp_ref = 1000* 0,047² /2 * (1+ 0,0641 + 14/0,031 + 6,5) +1000*9,81*10

Δp_ref= 98180,51 N/m²

H_m = 21496,822+98180,51/ 1000*9,81

H_m = 13 m

C. Calculul puterii motorului pompei, P

P = Q*ρ*g * H_m / 1000 * η [Kw] ( 9.8)

η - randamentul total al pompei , 70 %

P = 4,16*9,81*1000*13 / 1000 * 3600*0,7

P = 0,21 Kw

D. Calculul puterii instalate a pompei, P_ins

P_ins = β * P ( 9.9)

β - coefficient de siguranta, 1,5

P_ins =1,5* 0,21

P_ins = 0,315 Kw

Conform datelor obtinute se alege din catalogul de pompe IUC Fagaras pompa PCN 31-160 cu caracteristicile:

Ø      debit nomilal Q_n =12,5 m³/h

Ø      inaltimea de pompare H_n = 32m

Ø      randamentul total η = 0,59

Ø      turatia nominala nn = 2900 rot/min