Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Aventurile lui Pilif

Copii



+ Font mai mare | - Font mai mic



Aventurile lui Pilif

Pilif era pensionar. De multi ani. Dar se tinea bine. Cica avea si nevasta, da'n doi ani n'am vazut'o niciodata, si, nici cei din bloc. Deja era legenda ca'i moarta si ingropata sub cada, sa'i fie aproape.Brrr
In fine. Pilif avea apartamentul perete in perete cu camera mea, camera in care erau vreo 7 calculatoare, printre care si al meu, al meu care avea conectat la el boxe de 150W.. Pilif avea un simt al auzului extraordinar, auzea cum se scarpina furnicile si cum mesteca ramele. Cu dintii si vederea statea mai prost, da` d`aia avea luneta montata in loc de vizor.



Pe Pilif (numele l'a capatat dupa melodia lui Cheloo - Vecinului meu Pilif ) l`am cunoscut la 15 minute dupa ce m`am mutat in Mangalia, in 2004. A fost primul pe care l`am cunoscut, si, in momentul in care am deschis usa, am stiut ca va fi cel care ma va scoate din plictiseala. Pentru ca, prima propozitie pe care mi'a adresat'o a fost:
- Stiti care sunt regulile din acest bloc?
Hehehe. Sa pic jos. De ras. A vazut Catalin ca rad s'a venit si el. Dupa ce m'am oprit, i'am spus si lui. Acu' eram doi pe jos de ras.
Ne'am oprit, si i'am spus mahnitului ca nu stim regulile, asa ca vrem sa le citim, daca are cumva o brosura.
- Aaaa, voi sunteti din aia mistocari. a raspuns Pilif.
Ne'am scuzat, si l'am rugat sa ne explice regulile. Si, comunistu' incepe:
- Pai, tinand cont ca peretii din acest bloc sunt extrem de subtiri, blocul va roaga (el era doar mesagerul) sa lasati muzica mai incet.
Mda. Aveam un sfert de ora de cand intraseram in apartamentul ala, nu despachetasem nimic, doar telefonu` sunase de vreo doua ori, si deja era muzica tare. Hehehe. M`am uitat la Catalin, Catalin la mine, ne`am zis in gand ca nu stie ce`l asteapta, ne`am intors privirile spre el, si iar ne`am scuzat. Ca nu se mai repeta. Ne vom pune telefoanele pe vibratii sa nu`l mai deranjam. Etc, politeturi.
- La ora 11 noaptea se incuie usa la bloc, a continuat cu regulile.
Eeee, p`asta chiar n`am mai auzit`o. Adica se incuie usa la bloc. Mai sa fie. Bloc fara interfon, da` cu broasca, ca`i mai ieftina. Cum mai sa incui usa la bloc?
- Si ne dati si noua cheie? intreb de curiozitate, pentru ca nu vroiam sa fac scandalul de pe lume cand ma apucam la 1-2 noaptea sa sparg geamurile de la casa scarii sa pot ajunge acasa.
- Da, o sa va dam si cheie, 20 de mii bucata.
Dam, ce`o sa facem, ca doar nu dorm pe strada. Daca se incuie noaptea usa la bloc.
- Dar, continua Pilif, e preferabil sa ajungeti acasa pana in ora 11 noaptea, pentru ca usa se tranteste si face zgomot si deranjati vecinii.
Bai frate, e nasoala. M`am uitat la Catalin, el la mine. Vere, ajunseram la parnaie nevinovati.
A continuat dup`aia si cu restu` regulilor, care in majoritate erau d`astea de natura economica, sa platiti intretinrea, caldura, femeia de serviciu, etc. S'a ajuns la o chestie interesanta.
- In fiecare duminica, la ora 10 este sedinta de bloc, prezenta este obligatorie.
Bai sa fie. Si daca nu vin oare ce`mi face? Ma penalizeaza la intretinere? Imi fura presul de la usa si`mi blocheaza cu un chibrit soneria? Ce poa` sa`mi faca.
- Astea`s regulile, va rog sa le respectati!
S`a plecat. In lumea lui. Lumea de dupa vizor.
Am inchis si noi usa. Am ras 20-30 de minute, am despachetat. Seara am dat show. De casa noua, ca era sambata.
Pilif la usa.
Cu scandal.
Noi la usa.
Cu bere.
Hai sa traiesti, alea alea.
El nimic. Ca vrea sa cheme politia, ca`l suna pe proprietar, ca ne da afara din bloc. etc.
Cheam`o dom`le, suna`l si p`ala, arunca`ne`n strada, daca nu vrei sa bei o gura sa te simti bine. Buf usa. Si continuam distractia.
N`a chemat pe nimeni, ca i`au zis vecinii ca nu daramam peretii cu muzica, ca`i prima seara, las` ca se intelege.
N`a inteles.
Daca mergeam incaltat prin casa, batea in perete, daca aduceam fro fimeie si mi`o trageam mai cu cantec, iar batea in perete. Mai aveam un pic si imi batea in perete si daca ma basheam. Daca n`auzeam ca bate, hop la usa. La orice ora, ca mosnegii dorm putin oricum.
Eeeee, am mai tacut si noi, am vorbit si cu proprietaru` (despre el zilele urmatoare va povestesc) pana cand nu s`a mai putut. S`atunci am inceput sa retaliem.
Am inceput cu treburi usoare.
I`am legat clanta de balustrada, cand era pe balcon si spiona. Apoi intrat in casa si Counterstrike cat cuprinde. N`a venit la usa. Da` batea in perete. Cin` l`o fi auzit.
A doua zi, scandal. El zicea ca noi i`am legat usa, noi nevinovati, fusesem in casa toata seara.
N`a mers.
A treia oara cand i`am legat usa, a sunat la alt vecin si i`a dat ala drumu` din casa.
S`am inceput cu treburi serioase.
I`am legat de clanta o sfoara (avea apartamentul exact in fata scarilor, nu alea de coborai ci alea de urcai), iar de capatul sforii am legat un cauciuc de masina, proptit pe scari, cam pe la jumatate.
Apoi am intrat in casa si.. Iar muzica. Da` tura asta eram cu urechile lipite de usa, sa`l si auzim.
Mai, si trage ala nervos de usa sa vina la noi, s`o ia cauciucul la vale spre el.
Urlete, panarama, scandal.
Ca s`a lovit, ca i`a intrat anvelopa`n casa si i`a murdarit covoru` ala de la ta`su` mare.
Nebunie.
Vecinii lacrimi. De ras, ca de plans nu`l plangea nimeni.
Ne`a bagat in sedinta.
N`am venit ca n`am avut cum. Noi vroiam. da`. din discoteca din Cap Aurora veniseram pe la 7 dimineata. La 10 cand era sedinta, dormea si cacatu`n noi.
S`a chinuit sa demonstreze ca noi am legat cauciucul de usa lui. N`a reusit.
In fine.
I`a zis proprietarului. Ala isi luase banii, il durea fix la cinspe metri in spate de cauciucuri si sfori si muzica.
Atunci ne`a declarat razboi.

Cum spuneam aseara, motivul pentru care nu m`am plictisit in Mangalia, a fost Pilif.
Pilif care ne`a declarat razboi intr'o sedinta de bloc, cuvintele sale fiind: "Las` ca`i invat eu minte pe moldovenii aia imputiti". Moldoveni imputiti..
Ne`am simtit lezati la inceput, dup'aia am vazut ca multi ne considerau asa. Doar pentru ca eram din Moldova.
In fine, nu asta discutam acum.
Pilif ne`a facut zile destul de amare, dar mai mult nopti.
O noapte anume a fost cea care a declansat conflictul. O noapte in care am vazut cu cine avem de a face. O noapte care a venit cam dupa o luna jumatate dupa ce ne`am mutat in acel bloc.
Stiu ca era o luna jumatate, pentru ca atunci a fost actiunea de mutare a mobilei in apartament.
In acea zi mi`am mutat patul. Si l`am lipit de paretele comun. Ala care ma despartea de Pilif.
Dupa o zi plina (muncit, mutat mobila, una doua beri seara, o plimbare pe plaja, etc) ajung acasa, pe la vreo 12 noaptea, si ma bag la somn.
Pe la vreo unu si ceva noaptea, sar din pat. Pentru ca vroia unu sa ne sparga usa. Cel putin asa aveam impresia dupa cum batea.
Ies la usa, chior de somn.
In usa, Pilif. In camasa de noapte. Noroc ca n`avea si fes in cap, ca atunci chiar ca muream de ras. Crapa dracu` ceva in mine.
Intreb si eu ca omu`, care`i problema. Arde ceva? Vrei sa dai un telefon la spital, vrei sa chemi salvarea. Na, din astea, ca alt motiv sa fiu trezit de cheagul ala in mijlocul noptii cand dormeau si gandacii nu`mi venea in cap.
"Te rog sa nu te mai foiesti atat in pat, pentru ca scartaie si nu pot dormi!".
Stiu ca replica pare scoasa dintr`o comedie de proasta calitate, dar, e adevarata. Mi`a sarit somnu` instantaneu.
Cum bre, da` io stiu cum ma foiesc cand dorm? Vrei sa ma leg de pat inainte sa ma culc? E vina mea ca`mi scartaie patul si se loveste de perete?
Stai ca nu`i asa. Una`i sa vii la usa cand mi`o trag cu cantec noaptea, sau cand ma uit la un film sau ascult o muzica si dau sonorul mai tare. Da` sa`mi spui si cum sa dorm. Mai las`o`n aia a ma`sii de treaba. (io cica politicos, ca na, adormit, obosit, ala om in varsta.)
"Pana sa muti mobila nu se auzea" imi da replica Pilif, convins ca avea dreptate.
"Pai bine bre, da` io`mi aranjez mobila`n casa dupa cum vrei matale? Sau imi cumpar mobila sa n`auzi tu cand dorm?" zic si eu, ca omu`.
"Nu`i vina mea ca am auzu` bun" mi'o taie repede mosu`.
"Si nici vina mea ca dorm zgomotos" ii raspund scurt si inchid usa.
N`am mai putut dormi toata noaptea, ca m`am foit o gramada in incercarile disperate sa adorm, si, cu toata foiala, nus` daca am auzit de 2-3 ori cum scartaie patul.
In fine, duminica urmatoare, iar sedinta.
Dom`le, era nenorocit. Nu se poate odihni, nu`si poate face amiaza, nu`si poate face siesta in liniste, nu poate dormi noaptea ca se uita moldovenii la televizor, mai are un pic si moare din cauza noastra. Plus ca numa` o melodie ascultam, si s`aude si cand nu suntem acasa (Cheloo - Vecinului meu Pilif).
Bun.
Intr`o sambata seara, iesim in discoteca, ca oamenii.
Si ne intoarcem cu doua baga.aaaah.domnisoare. Am pus o muzica in surdina, ceva lent sa iasa atmosefera, si am continuat cu vrajeala care o incepusem cand le`am cunoscut.
Dupa vreo 20 de minute buf buf la usa. Am tras o pereche de pantaloni repede, si ies la usa. La usa, doua personaje. Din alea cu capu` in forma de sapca.
"Buna seara, aveti o reclamatie."
"C`am facut ce?" intreb si eu, cu gandu` la varsta baga.aaaah, domnisoarelor.
"Ca`i muzica, panarama.etc." zice aparatoru` legii.
"Dom'le, daca mata auzi muzica, inseamna ca e data tare." zic si eu, stiind cine ce si cum.
A vazut politaiu` ca eram pregatit de treburi serioase, a auzit ca muzica`i cu intentie si ca volum si ca gen, si a inceput sa zambeasca.
I`am povestit in linii mari cum sta treaba cu Pilif, a inceput sa rada, mi`a zis ca are si el specimenu` in scara mi`a urat noroc si toate cele bune, l`a luat si pe colegu` s`au plecat in treaba lor.
A doua zi, hai sa i`o coacem lu` Pilif.
Pe la vreo 12 pleaca omu`. Sa duca gunoiul. N`avea punga de gunoi, avea galeata. Din aia cu ziare pe margine, pe care o spala dupa, pentru ca sacii de plastic sunt bani aruncati la gunoi. La propriu. Bineinteles, dupa ce duci galeata in acest mod, o speli. Am asteptat sa se intoarca. In timpul in care spala galeata, i`am lipit o bucata de cauciuc cu superglue de vizor. Asa, de atentionare.
Eeeee, la faza asta chiar ca ne`am facut cruce.
In 5 minute si`a schimbat vizorul. Avea vizor de rezerva. Asa ceva n`am mai pomenit. Abia asta vizorist inrait.
Bineinteles, a venit la noi la usa cu vizoru` ala de`l aranjasem noi, cu pretentii de vizor nou.
Noi, dupa o saptamana de orez, eram chinezi. Da` chinezi chinezi.
Am aflat dup`aia de la baietii din bloc cum ca are macar 4-5 vizoare de rezerva.
In fine, dupa multe alte certuri, printre care si reprosul ca n`am voce cand cant in baie si`l deranjeaza zgomotele, dar vecinu` care canta nu`i deranjant pentru ca stie sa cante, am recurs la metode mai violente.
Nu va ganditi la bataie, ca murea la prima palma. Nu.
Lipit saci de gunoi de usa si de perete, atunci cand deschidea usa se umplea de toate cele, pleca la paine si cand se intorcea si gasea butucul blocat cu scobitori si superglue. Din astea, lejere, oricum, ca ne gandeam si la varsta pe care o avea. Inca un cauciuc intrand in viteza in casa ii putea provoca un atac de cord.
Nici el nu s`a lasat, pana cand nu ne`au cunoscut toti politaii din zona.
In fine, pana nu ne`a injurat si ne`a explicat cu cuvintele lui ca suntem niste imputiti si prosti si toate cele doar pentru ca suntem moldoveni, nu am actionat mai dur.
In acea zi, ghinionul a fost ca ne`a prins si dupa o cearta cu niste clienti problema, si dupa o zi de munca, din aia, ca negrul pe plantatie.
Asa ca, am recurs la gesturi extreme. I`am rupt un picior. Partea interesanta e cum. Pentru ca sigur nu va ganditi.
In fine.
Pilif avea vizorul o idee mai sus decat inaltimea lui. Fusese pus acolo de fostul proprietar, si, nevoind sa schimbe usa, a descoperit ca un scaunel e mai ieftin.
Pe la vreo 6 seara, urc scarile spre etajul doi. Adica alea din fata usii lui. Il aud. N`aveai cum sa nu`l auzi cand se urca pe scaunel. Urc treptele, ajung in capatul scarilor, dupa care ma intorc, la fel de calm cum urcasem. Ma urmarea. Simtea ca testez terenul.
Ajung in fata usii lui, schimb directia spre usa mea, dar, dupa doi pasi, ma intorc brusc spre usa lui si urlu "Baaaah".
Din spatele usii se aud zgomote. Cazaturi, bufnituri, daramaturi si apoi urlete.
In 15 minute a venit salvarea si l`a luat, cazuse si si`a rupt piciorul.
Sincer, mi`a parut rau, ca nu vroiam asta, vroiam doar sa`l sperii. Dar, asta`i riscul meseriei de vizorist. Se mai intampla.
Decat sa fiu sadic cum au fost copiii din bloc de i`au legat pisica de picioarele din fata de balustrada si de cele din spate de clanta, de nu putea mosu sa deschida usa sa nu`si rupa animalu` in doua, am preferat o metoda mai comica si mai umana.
Bineinteles, iar politie, iar rasete, declaratii cum ca m`am speriat d`un sobolan si el se uita pe vizor s`a cazut ca s`a speriat de mine. Alea alea.
Dup`aia, in seara de 30 decembrie spre 31, dupa ce ne`a amenintat ca, daca dam muzica tare de revelion cheama politia si nu pleaca de la usa pana nu o inchidem, i`am vopsit usa si peretii. Am scris "PILIF" cu tot cu sagetile de rigoare care indicau locuinta lui



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1543
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved