Poluarea Sonora - Zgomotul si starea de sanatate

Poluarea Sonora

Bibliografie:

Manual de biologie, clasa a VII-a, editura Corint

Manual de fizica, clasa a VIII-a, editura Corint

Revista "Farmacia ta"

Internet:
adresa: www.didactic.ro

https://antipoluare.wordpress.com

Dictionar de termeni :

CARTILAGINOS adj. Format din cartilaje, cu cartilaje.

CERUMEN s.n. Substanta ceroasa secretata de glandele canalului auditiv extern al urechii; ceara.

FRECVENTA s.f. 1.Repetare deasa si regulata a unei actiuni, a unui fapt 2. caracteristica a sunetului exprimata in cicluri de secunda sau hertzi.

Cuprins

Introducere

Urechea

Caracteristicele sunetelor

Nivelul aproximativ de decibeli al unor sunete

Poluarea Sonora

Durata zgomotului

Surse de poluare Sonora

Zone afectate de poluarea Sonora

*Telefonia mobile

*Muzica ascultata la MP3

Efectele poluarii sonore

Zgomotul si starea de sanatate

Introducere

   Omul traieste in lumea sunetelor si zgomotului. Sunetul se defineste prin vibratiile mecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditiv.

Sunetul s-a integrat in viata noastra cotidiana incat rareori suntem constienti de toate functiile sale. El ne ofera momente de distractie cand ascultam o simfonie sau cantecul pasarilor. Ne permite sa comunicam cu familia si prietenii nostri prin intermediul vorbirii. Tot sunetul ne avertizeaza de apropierea unui automobil, ne atrage atentia atunci cand suna telefonul,cand bate cineva la usa,cand suna sirena unui vapor.
Zgomotul este sunetul puternic, necoordonat.
      Unitatea de masura a intensitatii sunetelor este decibelul (db). Este o unitate de masura relativa, avand ca baza logaritmul raportului intre intensitatea  zgomotului dat si intensitatea de referinta, stabilita conventional ca fiind presiunea vibratiilor sonore de 0, 0002 dine/cm si care a fost considerata ca  limita de jos a sunetelor audibile de catre om. Tinand seama de scara logaritmica, inseamna ca sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 db reprezinta  depasirea de 10, 100, 1000 ori a pragului inferior al intensitatii.

Urechea

Este organul care face posibila perceperea sunetelor. Este un mecanism fin, mic si minunat. Cu ajutorul ei putem auzi numeroase sunete frumoase din lumea inconjuratoare. In mod sigur, merita sa fie ocrotita.

Urechea este un organ al simtului pereche. Organul de simt este organul care contine celule receptoare ce primesc excitatiile din mediul inconjurator si le transforma in influx nervos, trimitandu-le prin nervi pana la nivelul scoartei cerebrale. In ureche ajung numeroase sunete, de la zumzetul insectelor pana la zgomotul infernal provocat de avioanele cu reactie.
Atunci cand auzim ceva defapt urechea noastra este atinsa de vibratiile presiunii atmosferice. Urechea transforma undele sonore in impulsuri electrice pe care le transmite mai departe la creier, care la randul sau decodifica semnalele. Urechea se obisnuieste treptat cu sunetele, iar cu timpul invatam si sensul acestora.
Urechea este alcatuita din trei mari parti: urechea externa, urechea medie si urechea interna.
Urechea externa prezinta un pavilion cu un tesut cartilaginos, acoperit de epiderma. Acesta secreta cerumen si prezinta peri care apara urechea Mai prezinta canalul auditiv extern care ajunge pana la o membrana subtire de 0.1 mm, numita timpan. Pavilionul urechii capteaza undele sonore din aer asemenea unei antene parabolice si le transmite prin canalul auditiv spre urechea interioara. Undele sonore captate de urechea exterioara trecand prin canalul auditiv exterior pun in miscare membrana timpanica aflata pe intrarea urechii medii.
Urechea medie reprezinta cam o parte din ureche externa fiind defapt o mica cavitate "sapata" in oasele craniului. Este delimitata spre exterior de membrana timpanica dar printr-un conduct subtire numit trompa lui Eustachio comunica cu cavitatea nazala. Din acest motiv presiunea externa corespunde cu presiunea din urechea medie. Daca presiunea atmosferica se modifica brusc si urechea se adapteaza .
In cavitatea urechii medii se gasesc trei oscioare: ciocanul (malleus), nicovala (incus) si scarita ( stapes). Vibratiile membranei timpanice se transmit la oscioarele auditive si de acolo la fereastra ovala, situata la intrarea din urechea medie si cea interna.
Urechea interna prezinta un labirint osos care la randul lui contine un labirint membranos. Prin labirintul osos circula un lichid numit perilimfa, iar prin cel membranos un lichid numit endolimfa. Aici, cochlea transforma vibratiile in impulsuri electrice care sunt transmise la creier, avand totodata un rol important in mentinerea echilibrului. Legatura dintre urechea interna si creier este realizata prin intermediul nervului auditiv care la nivelul melcului trimite mai multe prelungiri. Cele trei conducte semicirculare umplute cu un lichid, respectiv cavitatea numita vestibulum care este compartimentata in sacula si utricula, sunt de fapt "organele" echilibrului. Melcul este strabatut de trei canale umplute cu lichid. In canalul cochlear se gasesc niste cili situati in mai multe randuri, totalitatea acestor celule senzoriale impreuna cu membrana tectoriala alcatuiesc organul lui Corti: acesta este centrul organului auditiv. Vibratiile care trec prin canalul cochlear pun in miscare membrana bazala si membrana tectoriala care vor actiona asupra cililor. Din aceste celule vor porni semnale catre creier, unde impulsurile se transforma in senzatie auditiva.

Caracteristicele sunetelor

Fenomenul care sta la baza producerii sunetelor este vibratia unei surse sonore. Sunetul se propaga sub forma de unde elastice numai in substante (gaze, lichide si solide) ,dar nu se propaga in vid. Ele se propaga cu viteza de 331,/s in aer. Caracteristicile lui sunt:
1: Inaltimea - exprimata in frecventa vibratiei;
2: Intensitatea - exprimata in energia vibratiei.
Orice sunet simplu,cum ar fi o nota muzicala, poate fi deschisa in totalitate, specificand trei caracteristici perceptive:
1: Inaltimea;
2: Intensitatea;
3: Calitatea.
Aceste caracteristici corespund exact a trei caracteristici fizice:
1: Frecventa;
2: Amplitudine;
3: Constitutia armonica.
Zgomotul este un sunet complex,o mixare de multe frecvente, sau note care nu sunt legate armonic.
Sunetul se propaga din aproape in aproape sub forma de unde sonore. Propagarea sunetului se face cu viteza constanta,fiecare strat de aer vibrand cu frecventa egala cu cea a sursei sonore.
Sunetul se mai caracterizeaza in functie de trei factori:
1: Durata - se refera pur si simplu la intervalul de timp in care urechea este expusa la un sunet.
2: Frecventa sau Tonalitatea - este exprimata in cicluri pe secunda sau hertzi. Gama de frecvente pentru un auz sanatos si normal este de 20 pana la 20000 de cicluri pe secunda.
3: Amplitudinea sau Intensitatea - se masoara in dB .
   Omul percepe sunete cu o frecventa intre 16 si 20000 vibratii pe secunda si cu o intensitate intre 0 si 120 db (de 10 000 000 000 000 ori peste  pragul minim.) Zgomotul produs de o convorbire se situeaza intre limitele de 30 si 60 db.




Nivelul aproximativ de decibeli al unor sunete


Respiratia - 10 dB
Soapta - 20 dB
Murmurul produs de o clasa de elev - 50 dB
Conversatia - 60 dB
Traficul la orele de varf - 80 dB
Mixerul de alimentare - 90 dB
Strada aglomerata - 90 dB
Un tren in miscare - 100 dB
Ferastraul cu lant - 110 dB
Un avion in miscare - 120 dB
Zgomotul produs de o pusca - 140 dB
 Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta este fonul sonic normal.
      Limita sunetului este 80 decibeli. Sunete de 130 decibeli provoaca senzatia de durere, iar de 150 decibeli este insuportabil. (in secolele trecute  exista termenul de moarte sub clopot) . Asa se ajunge la poluarea sonora.







Poluarea sonora

 In natura sunetele puternice sunt o raritate, zgomotul este slab si de obicei de scurta durata.
     Sunetele sunt indispensabile existentei animale si umane. Sunete precum murmurul apei unui izvor, freamatul frunzelor sunt intotdeauna placute  omului, ele linistesc, scot stresul. Dar aceste sunete devin tot mai rare, fiind inlocuite de zgomotul provocat de industrie si transport.
      Majoritatea activitatilor omenesti este generatoare de zgomote. Poluarea sonora poate fi generata de surse naturale si surse artificiale.     Sursele naturale sunt eruptiile vulcanice, cutremurele, alunecari de teren, vuietul unei cascade,etc.
      Sursele artificiale de zgomot pot fi surse generatoare de zgomot in mediul ambient: sunetul sirenelor, soneriile, claxoanele, zgomotul produs de  traficul auto sau aerian. (Traficul aerian in special cel supersonic prezinta o sursa de zgomot cu implicatii puternice. Unele motoare aviatice se aud  de la 30 km.)
      Masuratorile efectuate in orasele mari arata ca nivelul zgomotului in orele de varf depaseste cu mult standardele si normele sanitare.
      In cabina unor camioane de mare putere s-au masurat uneori zgomote cu intensitati intre 90 si 110 dB. Zgomotele din intreprinderi influenteaza  nefavorabil rezultatele economice si eficienta producerii. Se apreciaza ca doar in SUA circa 170 000 persoane cu varsta intre 50 si 59 ani au  capacitate de auz diminuata datorita activitatii in medii cu cote inalte ale zgomotului.
      Este foarte ridicat nivelul zgomotului industrial, in unele intreprinderi el este la nivelul de 90-100 decibeli, dar nici acasa nu este mai liniste.
      In prezent se studiaza actiunea zgomotului asupra organismului uman, cercetarile au aratat ca nivelul foarte mare actioneaza negativ, dar si linistea  apasatoare produce reactii patologice. Sunete de o anumita intensitate sunt necesare in special la efectuarea diferitor calcule.
      Fiecare individ interpreteaza zgomotul in mod diferit. Asta depinde foarte mult de varsta, temperament, starea de sanatate si factori externi.
      Sunetele de o intensitate mare afecteaza aparatul auditiv, centrele nervoase, pot produce reactii dureroase si chiar socul.
      Poluarea sonora provoaca la nivelul organismului uman o serie intreaga de efecte incepand cu usoare oboseli auditive pana la stari nevrotice grave  si chiar traumatisme ale organului auditiv.
     Sunetele cu o fecventa mai ridicata sunt mai periculoase decat cele cu o frecventa joasa.

Durata zgomotului

   Intr-un mediu in care intensitatea este de 120 db, omul poate fi activ doar 2 minute. Diferitele forme ale slabirii auzului pot fi cauzate de afectarea nervului auditiv. Zgomotele permanente, ca de exemplu motoarele din uzine, pot determina slabirea auzului la fel ca zgomotele de durata scurta, dar de intensitate foarte mare. Volumul castilor de la mp3 dat la maxim are de asemenea efecte negative asupra auzului. Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului neurovegetativ, care se poate produce la intensitati de circa 60 db.
      Zgomotul poate provoca diminuarea volumului caloric, afectarea functiilor circulatorii, schimbari ale ritmului inimii si ale presiunii sanguine, nevroze  stomacale, insomnii. Zgomotul poate genera stari de teama si incomoditate, diminueaza atentia si siguranta. Traumatismele provocate de zgomot  se refera la ruperea timpanului, lezarea organului Corti, etc.
      Experientele efectuate de catre cercetatori pe maimute au aratat ca zgomotele excesive produc efecte fiziologice complexe. Zgomotele echivalente  cu cele suportate de oameni in activitatea lor cotidiana au produs la maimute o crestere cu peste 30% a tensiunii arteriale, o crestere a nivelului  glucozei in sange.
      Organele auditive sunt intr-o legatura puternica cu sistemul nervos central, diferite categorii de zgomot pot afecta orice tesut al organismului,  orice celula sau formatiune intracelulara si pot provoca diferite forme de imbolnaviri.
      Actiunea primara a zgomotului puternic influenteaza negativ nu doar asupra urechii, dar are si urmari neurologice - ameteli, cefalee, oboseala.  Muzica puternica poate crea stari de depresie.
      Zgomotul e foarte periculos, actiunea sa se manifesta cu timpul, pe nesimtite. Tot mai frecvent in lumea medicala se vorbeste despre maladia  zgomotului, cu afectarea sistemului nervos si auditiv.

Surse de poluare sonora


Sursele de poluare sonora sunt foarte numeroase si diferite
Acestea sunt:
-circulatia sau transporturile;
-industria;
-constructiile si montajele;
-comertul;
-telefonia mobila;
-discotecile si cluburile;
-petardele si artificiile;
-muzica;
-copiii in terenurile de joaca (tipetele lor inregistreaza 70-80 dB)
-terenurile sportive si stadioanele (zgomotele provenite de la acestea fiind de peste 100 dB)
-animalele pot tulbura linistea,mai ales noaptea. Latratul unui caine inregistreaza intentitati sonore de 70-80 dB.
Masurile de combatere a zgomotelor se impun ca o necesitare de prim ordin si ele sunt foarte numeroase. Astfel pentru a diminua zgomotul produs de traficul rutier,perdelele forestiere constituite din arbori si arbusti au capacitatea de a reduce zgomotul cu circa 10 dB.
















Zone afectate de poluarea sonora



Cele mai poluate fonic orase din Romania sunt:
1: Comarnic;
2: Azuga;
3: Valenii de Munte.

Acest fapt se datoreaza traficului rutier greu care tranziteaza centrul civic. In Ploiesti, cele mai afectate zone sunt in Bariera Bucuresti, Piata Hale, intersectia de la Maternitate, Cioceanu si centrul civic.

Pentru reducerea nivelului de zgomot ar trebui create niste rute ocolitoare in orasele afectate pentru autovehiculelor de peste 3,5 tone. In plus ar trebui amplasata niste perdele din arbori in jurul surselor de zgomot si cartierelor de locuit.

Telefonia mobila

Agentia Europeana de Mediu a Uniuni Europene cere guvernelor statelor membre sa ia imediat masuri pentru a reduce expunerea oamenilor la radiatiile de la wi-fi, telefoane mobile si antenele lor, relateaza 'NZ Herald'.

Reprezentantii Agentiei spun ca in cazul in care aceste masuri vor intarzia sa apara, sanatatea publica va fi grav afectata, iar efectele vor fi comparabile cu cele ale fumatului.

Avertizarea emisa de Agentia Europeana de Mediu a venit dupa ce un raport stiintific a ajuns la concluzia ca limitele de siguranta stabilite in privinta radiatiilor sunt 'de o mie de ori prea indulgente', iar un raport oficial britanic, publicat saptamana trecuta, a conchis ca radiatiile de la telefoanele mobile ar putea duce si la aparitia cancerului.

Ultimele cercetari asupra efectelor pe termen lung ale radiatiilor de la telefoanele mobile sugereaza ca ar fi prudent ca autoritatile de mediu sa recomande actiuni pentru a reduce expunerea, mai ales a grupurilor vulnerabile, precum copiii', a spus Profesorul Jacqueline McGlade, directorul executiv al Agentiei.

Reprezentantii Agentiei vor sa faca presiuni din ce in ce mai mari asupra guvernelor si autoritatile din sanatate pentru a lua masuri preventive in legatura cu radiatiile electromagnetice, care se intensifica din cauza aparitiilor noilor tehnologii.

Autoritatile germane sfatuiesc deja cetatenii sa foloseasca internet prin cablu, in locul celui wireless.

Muzica ascultata la MP3

Muzica ascultata la casti la un volum ridicat afecteaza auzul si poate duce chiar la surditate. Acestea sunt concluziile la care au ajuns cercetatorii din Marea Britanie. In prezent foarte multi tineri simt nevoia sa se izoleze de cei din jur, punandu-si castile de la mp3 player in urechi si dand volumul la maxim. Cercetatorii britanici au descoperit ca 39% dintre tinerii de 18-24 ani asculta muzica la casti timp de o ora in fiecare zi. Iar 42% dintre acestia admit ca le place sa dea volomul foarte tare. Pentru urechea umana, sunetul unei bormasini de 100 dB este deranjant. Ceea ce nu se stie e ca unele mp3 playere pot atinge pana la 110 dB. Foarte grav este si faptul ca tinerii petrec foarte mult timp ascultand muzica in acest mod, caci un astfel de aparat poate memora sute de melodii.

Efectele poluarii sonore pot fi:

Ca orice alt tip de poluare si poluarea fonica are numai efecte negative in special pentru om. Poluarea fonica produce stres, oboseala, diminuarea sau pierderea capacitatii auditive, instabilitate psihica, randament scazut, fisurarea cladirilor, spargerea geamurilor etc.

Infrasunetele care pot aparea la automobile cu viteza mare, la elicoptere, la apropierea furtunii, explozii, cutremure, in timpul zborului avioanelor supersonice. Infrasunetele sunt foarte greu absorbite, deci se atenueaza putin cu distanta. Infrasunetele ca si ultrasunetele sunt percepute de sugari, animale si pasari. La adulti infrasunetele produc ameteala, voma, un fals efect de euforie, sau chiar efecte cumulate.

Ultrasunetele au frecvente de 20000Hz - 1 miliard Hz. Sunt produse in natura, in industrie sau in aparatura electrocasnica. Animalele receptioneaza ultrasunetele iar lilieci utilizeaza ultrasunetele emise de ei pentru orientarea in timpul noptii. La om ultrasunetele distrug globulele rosii din sange, apar migrene, greata sau chiar pierderea echilibrului. Ultrasunetele distrug bacteriile, virusii cum ar fi: bacilul tuberculozei, virusul gripei, al tifosului.

Zgomotul actioneaza asupra intregului organism, deoarece senzatia auditiva ajunge la sistemul nervos central, prin intermediul caruia influenteaza alte organe. Efectele resimtite de om sunt: - reducerea atentiei, a capacitatii de munca, deci creste riscul producerii accidentelor;

instalarea oboselii auditive care poate disparea o data cu disparitia zgomotului;

traumatisme, ca urmare a expunerii la zgomote intense un timp scurt. Aceste traume pot fi ameteli, dureri, lezarea aparatului auditiv si chiar ruperea timpanului;

scaderi in greutate, nervozitate, tahicardie, tulburari ale somnului, deficienta in recunoasterea culorilor;

surditate la perceperea sunetelor de inalta frecventa.

Zgomotele de intensitate foarte mare pot provoca deteriorari ale cladirilor, aparatelor, instrumentelor. Pentru reducerea zgomotelor se utilizeaza procedee sau tehnici specifice sursei de zgomot.

Zgomotul si starea de sanatate

Pentru a ne imagina modul in care sunetele puternice pot dauna auzului, sa luam urmatorul exemplu: un raport asupra sigurantei ocupationale compara cilii din urechea interna cu spicele de grau dintr-un lan, iar sunetul care intra in ureche cu vantul. O adiere usoara, sau un sunet incet, va misca varful spicelor de grau fara sa le produca daune. Totusi, daca vantul se intensifica, presiunea exercitata asupra firului de grau va creste. O rafala de vant foarte puternica sau un vant mai slab ce bate continuu pe o perioada indelungata poate provoca graului daune iremediabile sau chiar il poate distruge complet.

La fel reactioneaza la zgomot si minusculii si delicatii cili din urechea interna. O puternica si neasteptata "rafala" de zgomot poate distruge tesuturile urechii interne, lasand cicatrice care pot duce la pierderea permanenta a auzului. In plus, expunerea indelungata la nivele de zgomot periculoase pot distruge pentru totdeauna delicatii cili. Odata distrusi, ei nu se mai regenereaza. Efectele secundare pot fi tinitusul - tiuitul sau vajaitul in urechi ori in cap.

Desi unele accidente neprevazute pod duce la pierderea auzului, putem lua masuri de precautie pentru a ne ocroti pretiosul simt al auzului. Este bine sa cunoastem dinainte posibilele pericole care ne-ar putea cauza probleme de auz. Un audiolog a spus ca "a astepta sa apara o problema inainte de a trece la actiune seamana cu a aplica un ecran solar dupa ce v-ati ars deja".

In general, problema o constituie nu atat ce ascultam, cat felul cum ascultam. De exemplu, daca folositi casti stereo, ar fi bine sa reglati aparatul la un volum destul de mic pentru a auzi ceea ce se petrece in jurul vostru. In cazul in care aparatul stereo din masina sau din casa este reglat la un volum atat de mare incat acopera o conversatie purtata pe un ton obisnuit, acest lucru ar putea fi un indiciu ca sunetul este suficient de tare pentru a va afecta auzul. Specialistii avertizeaza ca expunerea timp de doua, trei ore la zgomote de 90 de decibeli poate dauna urechii. Cand va aflati in locuri zgomotoase, sunt recomandate antifoane sau alte mijloace de protejare a auzului.

Studiu

Intrebare:

Care factor considerati ca este cel mai reprezentativ pentru poluarea sonora?

1.Muzica data la maxim

a. manele

b. rock

c. rap

2.Aeroporturile si garile

3.Discotecile si cluburile

4.Petardele si artificiile

5.Traficul rutier aglomerat din timpul zilei

Studiul meu a fost efectuat pe un numar de 222 de elevi cu varste cuprinse intre 11 si 14 ani. In urma lui, am ajuns la concluzia ca majoritatea considera traficul aglomerat ca fiind sursa suprema de poluare sonora.

21 dintre ei au raspuns 1a, in timp ce doar 12 considera muzica rock poluare sonora. 4 elevi au bifat in dreptul variantei 1c, iar 39 au hotarat ca la aeroporturi se produc cele mai insuportabile sunete.18 elevi, in special cei de 12 ani cred ca muzica din discoteci este asurzitoare. Am mai aflat ca 32 dintre ei nu sunt incantati de artificii si petarde, iar cei mai multi, adica 96 sunt de parere ca traficul aglomerat din fiecare zi polueaza nu numai atmosferic ci si sonor.