REACTIA IN AMPLIFICATOARE - REACTIA NEGATIVA IN AMPLIFICATOARE

REACTIA IN AMPLIFICATOARE

Lucrarea studiaza efectele reactiei negative asupra amplificarii si rezistentei de intrare pentru un circuit cu doua etaje cuplate direct, la frecventa joasa, fixa.

REACTIA NEGATIVA IN AMPLIFICATOARE

Reactia negativa permite controlul curentului sau al tensiunii debitate de un circuit amplificator intr-o sarcina, in conditiile in care curentul respective este atacat in curent sau in tensiune.

Modalitatea de a se efectua controlul asupra semnalului de iesire se bazeaza pe prelevarea unui esantion din semnalul de iesire si scaderea lui din semnalul dat de generatorul ce ataca etajul.

Schema de principiu a unui amplificator cu reactie:

Avem reactie negativa atunci cand :

prin amplificarea reactiei, amplificarea globala scade

S_i si S_g sunt in faza.

Avem reactie pozitiva atunci cand :

prin amplificarea reactiei, amplificarea globala creste

S_i si S_g sunt in antifaza.

Amplificatorul de baza este realizat de regula dintr-o succesiune de etaje de amplificare realizate cu tranzistoare si are functia de transfer "a" tipic mult mai mare decat 1 in timp ce reteaua de reactie este realizata cu componente passive, avand functia de transfer f mai mica sau egala cu 1.

Functia de transfer "a" a amplificatorului este afectata de PSF, temperature, dispersie tehnologica in timp ce functia de transfer a retelei passive "f" este mult mai stabila fata de variatia acelorasi factori.

Amplificatorul cu reactie este desensibilizat la variatiile cu "a" iar cantitatea (1+af) se numeste desensibilizare . Cu cat (1+af) este mai mare cu atat amplificarea va fi mai stabila.

Tabel 1

Tabel 2

Determinari experimentale :

Masurarea PSF:

Schema electrica a circuitului este prezentata in figura de mai jos :

Se identifica montajul experimental. Se fixeaza prin masurarea cu voltmetrul digital la borna Vcc a montajului Vcc=15V si cu ajutorul potentiometrului P se regleaza potentialul continuu al emitorului T1 la VEI=4V.

Se masoara potentialele continue din emitorul lui T2(Ve2) precum si din colectorii lui T1(Vc1) si T2(Vc2).

T2(Ve2) = 7,85V

T1(Vc1) = 8,51V

T2(Vc2) = 10,22V

Se calculeaza Ic1, Ic2.

Ic1 = IB1 = VB1/R4 ; R4= 2K => Ic1 = 2mA

Ic2 = IB2 = VB2/R6 ; R6= 2K => Ic1 = 3,945mA

Vce1 = Vc1 - Ve1 = 8,51 - 4 = 4,51 V

Vce2= Vc2 - Ve2 = 10,22 - 7,89 = 2,33 V

2) Masuratori pe amplificatorul cu reactie

2.1 Se realizeaza urmatoarea configuratie :

2.2 Se aplica la intrare un semnal sinusoidal de 10 kHz cu Vs = 2,5V

2.3 Se verifica prin vizualizare pe osciloscop forma sinusoidala a semnalelor in emitorul si colectorul lui T2. Se decupleaza osciloscopul din circuit.

2.4 Se masoara cu multimetrul tensiunea efectiva Vi(mV). Rezultatul se trece in tabelele 4 si 5.

Tabel 4

Amplificarea de tensiune:

A v,f = V/Vs = 0,195/2,5 = 0,078

A z,f = R3 x V/(Vs-Vi)= 100K x 0,195/(2,5-0,0029)= 7,80K

Ri,f = R3 x Vi/(Vs-Vi) = 100000 x 0,0029/(2,5- 0,0029) = 116

Tabel 5

Amplificarea de curent :

A v,f = Vo/Vs = 0,144V/0,0029V= 49,65V

A i,f = R3/R7 x Vo/(Vs-Vi)= 100k/1,2k x 0,144V/(2,5-0,0029)V = 4,80

8. In cazul amplificatorului cu reactie de tip tensiune - paralel rezistenta R6 are rol de sarcina (pe ea se culege tensiunea de iesire) , iar in cazul reactiei de tip curent - paralel are rolul de a controla reactia f (impreuna cu Rf constituind un divizor de curent) .

Rezistenta R3 are rolul de a masura curentul de intrare in amplificator prin masurarea tensiunii care cade pe ea .

Rolul condensatorului C3 este de a scurtcircuitata rezistenta R4 in curent alternativ si a face astfel din primul tranzistor un etaj emitor - comun .