Sisteme de unitati

SISTEME DE UNITatI

Daca unitatile de masura ale marimilor fizice ar fi alese arbitrar atunci toate formulele ar cuprinde cāte un coeficient parazit, care ar complica mult structura lor. Ca urmare se pune conditia:

10

(1.10)

Cu aceasta relatie de conditie se gaseste o relatie īntre unitatile de masura:

11 (1.11)

relatie care arata ca unitatile sunt subordonate altora. Prin urmare unele unitati deriva din altele.

Se pot stabili unele marimi, numite marimi fundamentale pentru care se aleg prin conventie unitatile de masura numite unitati fundamentale. Pentru toate celelalte marimi, numite marimi derivate, alegerea unitatilor nu mai este arbitrara ci se face prin intermediul relatiilor de definitie. Ansamblul unitatilor de masura alcatuit din unitatile marimilor fundamentale si unitatile marimilor derivate din acestea constituie un sistem coerent de unitati.

In mecanica, de exemplu, sunt suficiente trei marimi fundamentale, cum ar fi lungimea, timpul si masa; sau lungimea, timpul si forta, etc. De exemplu:

La noi īn tara si īn majoritatea tarilor lumii, s-a convenit a se folosi numai sistemul de unitati MKs, denumit din acest motiv Sistemul International (SI).

Pentru celelalte ramuri ale fizicii cele trei marimi fundamentale s-au suplimentat cu īnca patru marimi:

-temperatura  cu unitatea de masura Kelvin (K);

-intensitatea curentului electric cu unitatea amperul (A);

-intensitatea luminoasa cu unitatea candela (cd);

-cantitatea de substanta cu unitatea mol.