ACTIUNE FEMININA

ACTIUNE FEMININA

1. Manifestul Femeii Futuriste (1912)

V. de Saint-Point

2. Manifestul futurist al Luxurii (1913)

V. de Saint-Point

3. Impotriva Luxului femeini (1920) - Marinetti

Asupra 'dispretului femeii' proclamat in Manifestul de Intemeiere al Futurismului, Marinetti explica imediat: 'Nu este vorba decat de o formula, poate foarte succinta, pentru a rezuma hotararea noastra care consta in a debarasa literatura si viata, una influentand-o pe cealalta, 1) de obsesia femeii ideale in operele de imaginatie si in special in poezie; 2) de influenta puternica a dragostei care tiranizeaza si slabeste popoarele latine; 3) de glorificarea monotona a adulterului si a aventurii erotice in roman, ca si in creierul inca maleabil si influentabil al tinerilor.'Pe de alta parte Marinetti s-a confruntat permanent pentru emanciparea femeii. La Londra, dupa o conferinta, el coboara in strada pentru a participa la demonstratia publica a miscarii sufragetelor. In 1912, dupa publicarea Manifestului Femeii Futuriste, o va numi pe Valentine de Saint-Point, directoare a sectiunii Actiunii Feminine a miscarii. Manifestul Luxuriii care urmeaza si care a fost poate inspirat de Ricciotto Canudo, va entuziasma un alt futurist, Italo Tavolato, care va replica prin publicarea in Lacerba a unei Glose. Imediat dupa Tavolato, care scrisese deja manifestul Impotriva moralei sexuale, se va lansa in aceeasi revista un altul si mai violent: Elogiul Prostitutiei. Acest text, care a fost urmat de alte interventii, i-a echivalat cu un proces de insulta pudorii. Era al doilea proces suportat de miscare dupa cel care a atins romanul Mafarka futuristul a lui Marinetti. In ceea ce-o priveste pe Valentine de Saint-Point, ea, si-a sintetizat, ea insasi, ideile scriind despre morala care statea la baza esteticii sale: 'a actiona acceptand de la inceput toate consecintele actelor sale, fara regret si fara speranta, dincolo de legi si de morale, straduindu-se la tot ceea ce e puternic si frumos pana la exasperare, cu violenta, adica cu bucurie si durere, chiar daca totul e steril, in calitate de rezultat, in timp si spatiu': Mai tarziu, Marinetti va fi interesa de mai multe ori de femeie scriind, printre altele, manifestul Impotriva Luxului feminin care a aparut de asemenea in franceza in afis dublat.

1. MANIFESTUL FEMEII FUTURISTE (1912)

V. DE SAINT-POINT

Raspuns lui F. T. Marinetti

'Vrem sa glorificam razboiul,

singura igiena a lumii, militarismul,

patriotismul, gestul distrugator al

anarhistilor, les belles Ides care

omoara si dispretul femeii.'

(Primul Manifest al Futurismului) Omenirea e mediocra. Majoritatea femeilor nu este nici superioara nici inferioara majoritatii barbatilor. Amandoua sunt egale. Amandoua merita acelasi dispret.

Ansamblul umanitatii n-a fost nicicand decat terenul culturii, din care au tasnit geniile si eroii ambelor sexe. Dar, exista in omenire, ca si in natura, momente propice infloririi. In verile omenirii, atunci cand terenul e ars de soare, geniile si eroii abunda.

Suntem la inceputul unei primaveri; ne lipseste o abundenta de soare, cu alte cuvinte mult sange raspandit.

Femeile, nu mai mult decat barbatii, nu sunt responsabile de impotmolirea de care sufera fiintele cu adevarat tinere, bogate in seva si sange.

Este absurd sa imparti omenirea in femei si barbati. Ea nu este compusa decat din feminitate si masculinitate. Orice supraom, orice erou cat de epic ar fi el, orice geniu, cat de puternic ar fi el, nu este expresia prodigioasa a unei rase si a unei epoci, decat pentru ca este compus, in acelasi timp, din elemente feminine si masculine, din feminitate si masculinitate: adica el este o fiinta completa.

Un individ, exclusiv viril, nu este decat o bruta; un individ exclusiv feminin, nu este decat o femela.

Perioadele fecunde, in care terenul de cultura e in fierbere, in care tasnesc mai mult eroii si geniile, sunt perioade pline de masculinitate si de feminitate.

Perioadele care n-au avut decat razboaie mai putin fecunde in eroi reprezentativi pentru ca suflul epic le-a nivelat, au fost perioadele exclusiv virile; cele care reneaga instinctul eroic si care, intoarse catre trecut, se zdrobesc in visurile de pace, au fost perioade in care domina feminitatea.

Traim la sfarsitul unei astfel de perioade. Ceea ce lipseste cel mai mult femeilor, si la fel de mult si barbatilor, este virilitatea.

Iata de ce , Futurismul, cu toate exagerarile lui are dreptate.

Pentru a reda putina virilitate raselor noastre amortite in feminitate, trebuie antrenate virilitatii pana la brutalitate. Dar trebuie impus tuturor, barbatilor si femeilor la fel de slabi, o dogma noua de energie, pentru a ajunge la o perioada superioara de omenire.

Orice femeie trebuie sa posede, nu numai virtuti feminine, ci de asemenea si calitati virile, fara de care ea este o femela. Barbatul care nu are decat forta masculina, fara intuitie, nu este decat o bruta. Dar, in perioada feminismului in care traim, numai exagerarea contrara e salvatoare: este bruta cea care trebuie propusa ca model.

Destule sunt femeile ai caror soldati trebuie sa se teama de 'bratele impletite in flori pe genunchii lor in dimineata plecarii' ; femei care au grija de bolnavi, care perpetueaza slabiciunile si batranetile, care domesticesc barbatii pentru placerile lor personale sau pentru nevoile lor materiale! Destule sunt femeile care nu fac copii decat pentru ele, ii pazesc de orice risc, de orice aventura, adica de orice bucurie; care isi disputa fata lor dragostei si baiatul lor razboiului! Destule femei, caracatite ale caminului, ale caror tentacule epuizeaza sangele barbatilor si anemiaza copiii, femei indragostite intr-un mod bestial care, din Dorinta, epuizeaza pana si forta de a se reinnoi!

Femeile, sunt Amazoanele; Semiramis, Jeanne d'Arc, Jeanne Hachette; Judith si Charlotte Corday; Cleopatra si Messaline: razboinicele care se lupta mai bine decat masculii, amantele care incita, distrugatoarele care, frangandu-i pe cei slabi, ajuta la selectia prin orgoliu sau disperare, 'disperarea prin care inima isi da tot randamentul'.

Fie ca viitoarele razboaie sa suscite eroine cum este aceasta magnifica Caterina Sforza, care sustinand asediu orasului sau, vazand, de pe metereze, inamicul amenintand viata fiului sau il obliga ea insasi sa se predea, aratandu-si eroic sexul sau, strigand: 'Omorati-l, am inca tiparul pentru a face altii!'

Da, 'lumea e stricata de intelepciune', dar, prin instinct, femeia nu e inteleapta, nu e pacifista, nu e buna. Pentru ca ei ii lipseste cu desavarsire masura, ea devine inevitabil, intr-o perioada somnolenta a omenirii, foarte inteleapta, foarte pacifista, foarte buna. Intuitia sa, imaginatia sa, sunt in acelasi timp forta si slabiciunea sa.

Ea este individualitatea multimii: ea face cortegiu eroilor, sau, lipsei de anunturi facute dupa slujba imbecililor.

Dupa apostol, incitator spiritual, femeia, incitatoarea carnala, jertfa sau grija, face sa curga sangele, este razboinica sau infirmiera. Este aceeasi femeie, care, intr-o aceeasi epoca, dupa ideile grupate in jurul evenimentului din acea zi, se culca pe sine impiedicand soldatii sa plece in razboi, si tot ea este cea care se arunca la gatul unui campion sportiv victorios.

Iata de ce, nici o revolutie nu trebuie sa-i ramana straina. Iata de ce, in loc sa o dispretuim, trebuie sa ne adresam ei. Este cea mai fecunda cucerire pe care o putem face, cea mai entuziasta, care, la randul ei, isi va multiplica adeptii.

Dar, fara feminism. Feminismul este o eroare politica. Feminismul este o eroare cerebrala a femeii, eroare care va recunoaste instinctul sau.

Nu trebuie sa i se dea femeii nici un drept reclamat de feministe. A i le acorda

n-ar aduce nici o dezordine dorita de Futurism, ci, dimpotriva, un exces de ordine.

A-i da femeii indatoriri, inseamna a-si pierde intreaga putere fecundatoare. Rationamentele si deductiile feministe nu vor distruge fatalitatea sa primordiala: ele nu vor putea decat sa o denatureze si sa o oblige sa se manifeste prin subterfugii care sa o conduca la cele mai proaste erori.

De secole, ranim instinctul femeii, nu luam in considerare decat sarmul si tandretea sa. Omul anemic, avar de sangele lui, nu-i cere decat sa fie o infirmiera. Ea s-a lasat subjugata. Dar strigati un cuvant nou, lansati un tipat de razboi, si cu bucurie, suprapunandu-si noului instinctul sau, ea va va duce catre cuceriri nesperate.

Cand armele voastre vor trebui sa serveasca, ea le va lustrui.

Ea va ajuta din nou la selectie. De fapt, daca ea stie sa discearna prost geniul pentru ca ea se raporteaza la renumele efemer, ea a stiut intotdeauna sa-l recompenseze pe cel mai puternic, pe castigator, acela care triumfa prin muschii si prin curajul sau. Ea nu se poate rataci in aceasta superioritate care se impune intr-un mod brutal.

Fie ca femeia sa-si gaseasca cruzimea si violenta sa care o fac sa se inversuneze asupra invinsilor, pentru ca ei sunt invinsi, pana la a-i mutila. Sa se inceteze de a i se mai predica justitia spirituala careia i s-a straduit in van. Femei, redeveniti intr-un mod sublim nedrepte, ca toate fortele naturii!

Eliberate astfel de orice control, instinctul vostru regasit, reluati-va locul printre Elemente, opunand fatalitatii constienta vointa a omului. Fiti mama egoista si feroce, aparandu-va intr-un mod gelos micutii, avand asupra lor ceea ce numim toate drepturile si indatoririle, atat cat au fizic nevoie de protectie.

Fie ca omul, eliberat de familie, sa duca o viata de indrazneala si de cucerire, de cand are forta fizica chiar daca este fiu si chiar daca este tata. Omul care seamana nu se opreste asupra primei brazde pe care o fecunda.

In Poeme de orgoliu si in Setea si mirajele, am renegat Sentimentalismul, ca o slabiciune demna de dispret pentru ca innoada forte si le imobilizeaza.

Desfraul este o forta, pentru ca distruge neajutoratii, excita puternicii la pierderea energiei, deci la reinnoirea lor. Orice popor eroic este senzual. Femeia este pentru el cel mai exaltant trofeu.

Femeia trebuie sa fie mama sau amanta. Adevaratele mame vor fi tot timpul amante mediocre si amantele, mame insuficiente, prin exces. Egale in fata vietii, aceste doua femei se completeaza. Mama care primeste copilul, cu trecutul face viitor; amanta sustrage dorinta care duce spre viitor.

CONCLUZII:

Femeia, care prin lacrimile sale si prin sentimentalismul sau, tine barbatul pe picioarele sale, este inferioara fetei care isi impinge barbatul, prin laudarosenie, sa pastreze revolverul in mana, printr-o dominatie indrazneata asupra plevei societatii: aceasta cultiva cel putin o energie care ar putea servi unor cauze mai bune.

Femeilor, prea mult timp ratacite printre morale si prejudecati, intoarceti-va la sublimul vostru instinct, la violenta, la cruzime.

Pentru dijma fatala a sangelui, in timp ce barbatii duc razboaie si lupte, faceti copii, si printre ei, in sacrificiul eroismului faceti partea Destinului. Nu-i cresteti pentru voi, adica pentru micsorarea lor, ci intr-o mare libertate, pentru o ecloziune completa.

In loc sa reduceti barbatul la robia execrabilelor nevoi sentimentale, impingeti-va fii si barbatii sa se depaseasca.

Voi sunteti cele care ii faceti. Voi puteti face totul asupra lor.

Omenirii ii trebuie eroi. Oferiti-i.

Valentine de Saint-Point

Paris, 25martie 1912.

19, Avenue de Tourville

Afis publicat dublat in italiana si in franceza. Aparut in germana in DER STURM, numarul 108, mai 1912, Berlin. Manifest citit de V. De Saint-Point in 3 iunie 1912 la Galeria Giroux din Bruxelles si apoi in 27 iunie la Sala Gaveau din Paris.