Alcatuieste un eseu structurat, de 2-4 pagini, in care sa evidentiaezi originalitatea cu care a tratat Mihai Eminescu tematica iubirii si a naturii

Alcatuieste un eseu structurat, de 2-4 pagini, in care sa evidentiaezi originalitatea cu care a tratat Mihai Eminescu tematica iubirii si a naturii In redactarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:

incadrarea poetului in epoca si curent literar;

modul cum sunt dezvoltate cele doua teme;

titluri de opere, motive poetice;

limbaj poetic, figuri de stil;

in expunere utilizati conceptele operationale: tema, motiv poetic, antiteza, eu liric.

Una din cele mai importante perioade din istoria literaturii romane este Epoca marilor clasici, unde sunt incadrati: Mihai Eminescu, Ion Creanga, Ion Luca Caragiale, loan Slavici care au activat in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Cei care au realizat periodizarea literaturii au folosit termenii de Epoca marilor clasici pentru a-i desemna pe autorii nostri drept scriitori " exemplari', "demni de urmat' si nu s-a facut trimitere la curentul numit clasicism (curent care nu s-a dezvoltat la noi decat sub forma unor influente).

Este bine de stiut ca Slavici, Creanga si Caragiale se pot incadra in realism (Caragiale tinde si spre naturalism) in timp ce Eminescu, prin toata creatia sa, se inscrie in romantism.

Cele doua teme, larg dezvoltate in lirica eminesciana, nu pot fi disociate. Acest lucru este subliniat si de critica literara: "Atat de intim sunt intretesute iubirea si natura in poezia lui Eminescu, incat ele ajung sa se contopeasca in asa fel incat amanuntele vietii naturii, miscari abia simtite ale ramurilor, luciri stelare, rasfrangeri ale lunii

devin limbajul tainic, delicat si august al dragostei poetului.' (Tudor Vianu - Poezia lui Eminescu).

Acelasi critic, Tudor Vianu, sustine ideea de "erotizare a intregii naturi', demonstrand ca: "Natura este pentru Eminescu o martora statornica a iubirii. Oricare dintre momentele ei de farmec si pace se intovaraseste cu o incantare absorbita din natura. Cand obiectul iubirii lipseste, natura staruie in preajma poetului ca o prezenta mangaietoare. Cand iubirea a murit natura continua sa i-o aminteasca. '

Tema iubirii si a naturii este larg dezvoltata de Mihai Eminescu (tema este un concept operational care reflecta aspectul general al unei opere lirice, epice sau dramatice. Exemple: istoria, conditia omului de geniu, viata satului, imaginea societatii etc.). Natura este reflectata in mod original de catre Eminescu. El nu este un contemplator ca Vasile Alecsandri, autor de Pasteluri, ci descrie cadrul natural de pe pozitia celui care face parte din peisaj. Asa se explica relatia extrem de stransa intre om si natura, fapt care l-a indreptatit pe Tudor Vianu sa sustina transferul de sentimente de la om la spatiul natural.

George Calinescu a afirmat ca natura lui Eminescu nu cuprinde foarte multe elemente, insa, acestea au o mare incarcatura simbolica, ele sunt "entitati, fenomene'. in poezii ca: Lacul, Dorinta, Floare albastra, Sara pe deal, Atat de frageda, dar si Luceafarul, descoperim elemente ale naturii care caracterizeaza cele doua planuri: terestru

codrul, lacul, teiul, salcamul, izvorul, florile si cosmic - luna, soarele,
bolta cereasca, stelele. Legatura intre cele doua planuri o realizeaza
marea. Elementele naturii sunt, astfel, motive poetice.

(Motivul poetic este un element al compozitiei unui text care se repeta in text si care contribuie la fixarea temei).

Tot George Calinescu prezinta in monumentala sa carte Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent (1941) si simbolistica plantelor, din lirica eminesciana: teiul, iarba au puteri narcotice si favorizeaza somnul - visul; stejarul reprezinta statornicia; arinul

salbaticia, salcia este specifica peisajului lacustru; plopul
simbolizeaza singuratate, liliacul - iubirea juvenila iar, nucul, marul,
ciresul - lacomia copilariei.

Stilisticienii au studiat elementele verbale utilizate de poet si au ajuns la concluzia ca acestea realizeaza doua registre deosebit de plastice: cand descriu natura, verbele sunt la indicativ, de obicei timpul prezent, aspect ce transmite actiuni reale, concrete {incarca, cutremura, tremura, ascund, suna, scapara, trece etc.) iar, cand prezinta iubirea, se foloseste conjuctivul, conditionalul - optativ sau indicativ viitor {sa sarim, sa plutim, sa alergi, vom visa, ingana-ne-vor, ne-om razima, n-ar da).

Concluzia este ca Mihai Eminescu prezinta visul de iubire, intalnirea indragostitilor are loc in imaginatia poetului, nu in realitate. Se contureaza astfel discrepanta intre vis si realitate care genereaza tristetea, melancolia, pesimismul poetului.

Pe de alta parte, Eminescu reda tendinta spre o iubire perfecta care s-ar putea realiza daca femeia iubita ar fi ideala. in viziunea lui Eminescu femeia trebuie sa fie frumoasa, pura, cu parul blond, spiritualizata, detasata de meschinariile existetei, inteligenta. Se contureaza astfel, chipul femeii vesnic mireasa, regina, inger {Mortua est!, Atat de frageda, S-a dus amorul).

Conceptul de femeie - inger apare si in literatura universala la Dante Alighieri, autorul celebrei Divina Comedie in care apare Beatrice si la Petrarca, autor de Sonete care o elogiaza pe Laura.

Iubirea este si ea prezentata extrem de nuantat. In Luceafarul apare ideea de iubire "peste fire', genul de dragoste imposibil de realizat, pentru ca indragostitii apartin unor lumi diametral opuse. intre lumea Luceafarului si cea a muritorilor exista nu numai antiteza, ci si o prapastie de netrecut. (Antiteza este un procedeu stilistic prin care sunt asociati doi termeni opusi cu scopul ca fiecare sa se evidentieze. Exemple: doua personaje, pozitiv - negativ, doua tendinte: accederea - decaderea, doua pozitii sociale, imparat si proletar, titlul cunoscutului poem eminescian).

iubirea "peste fire' implica si alta conotatie, o iubire ideala, perfecta spre care tinde Luceafarul. Pentru a se realiza aceasta dragoste, trebuie ca si femeia iubita sa depaseasca statutul de muritoare, sa se ridice din contingent. Fata de imparat nu reuseste acest lucru fiind marcata de teama de necunoscut.

Pe de alta parte, in Luceafarul iubirea reprezinta o modalitate de cunoastere. Hyperion trebuia sa traverseze si experienta erotica pentru a-si desavarsi cunoasterea.

in timp ce Luceafarul nu-si poate implini iubirea, pentru ca vrea perfectiunea, iubirea eterna, cei doi muritori, Catalina si Catalin, isi vad "visul de iubire' realizat, sunt fericiti in plan teluric, iar Hyperion, trist si resemnat se retrage in sfera cunoasterii, constatand amar incompatibilitatea intre geniu si fiinta obisnuita.

" Ce-ti pasa tie chip de lut Dac-oi fi eu sau altul?'

Traind in cercul vostru stramt Norocul va petrece, Ci eu in lumea mea ma simt Nemuritor si rece.'

Iubirea este pentru Eminescu "farmec sfant' {Pe langa plopii fara sot), dar si " un lung/Prilej pentru durere' {Ce e amorul).

Discrepanta intre vis si realitate, aspiratie si implinire, produce tristete, suferinta, pesimism.

Eul poetic este mereu melancolic, intr-o continua asteptare a implinirii iubirii. {Eulpoetic - este un concept operational care desemneaza vocea autorului. Nu trebuie confundat cu autorul insusi, este reprezentarea lui

in opera. Se descopera, de obicei, in forme verbale de persoana I sau in forme pronominale, la aceeasi persoana, sau in redarea unor aspecte din natura printr-o forma sensibila - figuri de stil).

" De cate ori am asteptat O soapta de raspuns! O zi din viata sa-mi fi dat, O zi mi-era de-ajuns. '

(Pe langa plopii fara sot)

in poezia Oda (in metru antic), (considerata de criticii literari singura creatie eminesciana care apartine clasicismului), versul "Suferinta tu, dureros de dulce', contine un oximoron care reflecta complexitatea si contradictoriul sentimentului erotic.

in lirica sa, Minai Eminescu surprinde, concomitent, generalul, dar si particularul, eul sau liric devine, la un moment dat, eul receptorului. Melancolia, nostalgia, tristetea, pesimismul provocate de neintelegerea in iubire, de neputinta de a se stabili o punte de legatura intre inimile indragostitilor sunt lucruri eterne pe care Mihai Eminescu le-a reflectat cu sensibilitate.