MODALITATI DE REALIZARE A FUNCTIEI EMOTIVE A LIMBAJULUI LITERAR

MODALITATI DE REALIZARE A FUNCTIEI

EMOTIVE A LIMBAJULUI LITERAR

- referentul (contextul) comunicarii cu scop estetic = opera literara

- selectarea si atribuirea de noi sensuri cuvintelor ce formeaza limbajul artistic individualizat

al fiecarui scriitor;

- sinonimia stilistica are puterea de a da valente originale sensurilor cuvintelor: arhaisme,

reginalisme, expresii populare;

- mijloace fonetice care dau expresivitate limbii:

- accentul,

- intonatia,

- pauza afectiva,

- prelungiri de sunete;

- mijloace sintactice:

- topica are valoare afectiva: antepunerea adjectivului cu functie de epitetizare;

- inversiunile;

- dislocarile sintactice;

- mijloace lexico-semantice:

- valoarea stilistica a termenilor colocviali si argotici;

- functia stilistica a unor derivate lexicale (diminutive, augmentative);

- verbe ale afectivitatii ("verba afectuum"): a iubi, a uri, a dori, a spera, a tanji, a aprecia;

- verbe de perceptie: a simti, aparea, a vedea

- verbe sugestiv-imaginative: a visa, a-si inchipui, a imagina;

- mijloace gramaticale:

- substantivul:

- sinecdoca (singularul pentru plural si invers)

- forme de plural cu valoare hiperbolica

- forme de plural cu inteles depreciativ

- forme de feminin cu rol de ironie, depreciativ

- forme de vocativ cu valente afective, emfatice, peiorative;

- adjectivul:

- cu valoare afectiv-morala

- superlative cu valoare stilistica

- constructii adjectivale afective in limba literara

- verbul:

- modurile verbale, ca expresie a atitudinii emitatorului;

- mijloace lingvistice de realizare a subiectivitatii

- indici ai persoanei (la pronume si la verbe)

- indici ai timpului:

- timpuri verbale

- adverbe deictice de timp: aici, acum, ieri, azi, maine;

- indici ai spatiului:

- forme pronominale si adjective demonstrative

- adverbe deictice de loc: aici, acolo, dincolo

*ex.: "Doamne, ce stralucire aici si ce pustietate in noi"- L.Blaga-"Mesterul Manole";

- vocativul substantival "Doamne" are valoare de intejectie si transmite emotia mesterilor;

- adjectivul pronominal relativ devenit adverb, cu sens de "cat de" si valoare de superlativ;

- adverbul deictic "aici", in opozitie semantica cu pronumele personal "noi", care are aceeasi functie circumstantiala de loc, ambii termeni fiind indici ai spatiului;

- elipsa verbului "este"; repetitia termenului "ce" , cu valoare de superlativ absolut;

- antiteza metaforica intre stralucire si pustietatea lasata in urma de jertfa creatorului;

* ex.: "Ca sa pot muri linistit, pe mine

Mie reda-ma" - M.Eminescu

- antepunerea propozitiei circumstantiale de scop regentei sale imperative pune accentul pe ideea telului orb al vietii, care este moartea;

- elementul predicativ suplimentar "linistit" are dubla subordonare: fata de pronumele subinteles "eu" si fata de verbul "muri"; are si functia stilistica de epitet al verbului, comunicand impacarea sufleteasca a poetului cu sine si cu apropiata moarte;

- dislocarea sintactica si frecventa pronominala: pe mine; mie; -ma; forma accentuata a pronumelui si forma atona incadreaza dativul, alaturi de verbul la imperativ "reda";

- suferinta demn asumata, in perspectiva sfarsitului tragic, anticipat de insusi poetul;

Cacofonia = orice imbinare urata de sunete, care produce un efect acustic neplacut si trezeste asociatii nedorite;

- este cacofonie orice repetare neplacuta a unor silabe: se scursese secunda; fratelui lui Luca;

- pentru evitarea cacofoniei, se apeleaza la:

- substitutia prin sinonime;

- modificarea ordinii cuvintelor;

- modificari flexionare ale cuvintelor;

- introducerea unor cuvcinte care nu schimba sensul enuntului si nu creeaza pleonasme;

Calamburul = se bazeaza pe asemanarea sonora dintre cuvinte sau grupuri de cuvinte;

Campul semantic = totalitatea cuvintelor dintr-o limba care apartin aceluiasi domeniu de semnificatii. Exemplu: termenii de rudenie; termenii care denumesc culori; sentimente

Contextul = in comunicare, un ansamblu de factori care, dincolo de sensurile determinate de structura lingvistica, afecteaza semnificatia enunturilor. Componente:

- datele situatiei de comunicare: identitatea, rolul si statutul social al interlocutorilor; locul si momentul comunicarii;

- supozitii despre ceea ce interlocutorii stiu sau considera de la sine inteles despre opiniile si intentiile lor; ceea ce nu se spune, dar se subintelege, se presupune;

Contextul lingvistic = sintegma, propozitia, fraza, enuntul, textul in care apare un cuvant. Contextul este esential pentru determinarea sensului cuvintelor polisemantice sau pentru sensul figurat.

Cuvinte-valiza = crearea unui cuvant nou din contaminarea sau amalgamarea a doua cuvinte preexistente; acestea se suprapun partial, cand au o asemanare fonatica; daca asocierea se face pe baza sensului, ele cunt contopite si, uneori, trunchiate; exemplu: furluase; politieni; militisti; politicalosie; a furgasi;

Deraiere lexicala = se pastreaza doar segmentul initial al unei sintagme stabile (uneori, un sunet), restul fiind substituit; se urmareste sa se produca o cat mai mare incompatibilitate de sens cu contextul; exemplu: Dumnezeu sa-l iepure

Jocul de cuvinte = se bazeaza pe omonimie, sinonimie, paronimie, antonimie: Se trece de la un cuvant la altul cu forma sonora apropiata, de la un sens la altul, cu efect surpriza si ca sursa de umor.

Limba standard = aspectul cel mai unitar al unei limbi, obtinut prin respectarea normelor de scriere si pronuntare, gramaticale, stilistice, lexicale;

Unitati frazeologice

Locutiunile = imbinari stabile, gramaticalizate; vorbitorii nu le mai percep separat elementele componente; unele elemente nu mai exista separat in limba, ele fiind conservate de locutiuni;

Expresiile = sunt mai putin fixe, mai transparente; relatia dintre elementele componente se poate urmari, fiind expresive.

Exemplu: a cauta nod in papura; toba de carte;

- uneori, legatura cu originea s-a pierdut: a-si lua inima-n dinti; om cu scaun la cap;

Verificare: prin aplicarea urmatoarelor operatii se tulbura sensul comunicarii:

- inlocuirea cu sinonime a elementelor componente;

- modificarea caracteristicilor gramaticale: trecerea substantivului/adjectivului de la singular la plural sau invers, a verbelor la alt mod sau diateza;

- introducerea de determinanti in locul celor existenti;

- schimbarea topicii;