Atelierele de lectura si creatie- modalitati eficiente de dezvoltare a atitudinii elevului fata de opera literara

Atelierele de lectura si creatie- modalitati eficiente de dezvoltare a atitudinii elevului fata de opera literara

Atitudinea elevului fata de opera literara e calificata ca o constructie ampla de reactii afective dinspre subiectul educatiei literar-artistice vizavi de opera literara, axata pe comprehensiune, experienta lectorala, interes, motivatie, selectivitate, gust estetic, pe judecatile de valoare ale subiectului, fiind raportate la idealurile artistice, crezul artistic, sistemul de valori general-umane, orientind subiectul la o anumita comportare vizavi de opera literara ca pretext al cunoasterii de sine.

Estetica proiecteaza idei concludente vizavi de domeniul educatiei si in special pentru formarea atitudinilor, punind accent pe partea artistica a gindirii reflexive. Printre acestea se mentioneaza ideea potrivit careia subiectul receptor se produce axiologic in expresie atitudinala, nu reproductiva, ca in cazul cunoasterii determinative.

Formarea de atitudine se prezinta astfel drept unul din obiectivele principale ale educatiei estetice, domeniu in care se include si educatia literar-artistica (ELA).

Toate componentele constiintei estetice sunt marcate de atitudine. E semnificativa argumentarea acestor raporturi, avindu-le in vedere ca punct de plecare pentru elaborarea modelului teoretic de formare a atitudinii proprii fata de opera literara.

Una din caracteristicile atitudinilor vizeaza formarea ei ca rezultat al contactului direct cu obiectul sau situatia ori ca rezultat al unui contact indirect cu ele, prin contactul direct cu alte persoane. Formula data are un caracter generalizator, dar nu se aplica si in cazul educatiei literar-artistice. Atitudinile starteaza in cazul cind cititorul (elevul) "are priza" directa la opera literara, or, o atitudine veridica nu se va putea declansa si receptorul va lua o atitudine falsa. Un contact cert, fidel al cititorului cu opera proiecteaza idei vadit atitudinale. In perspectiva se cere abordarea unui nou principiu ce sta la baza formarii atitudinilor, principiul contactului direct al receptorului cu opera literara.

Manifestarea atitudinala declanseaza elevului spiritul critic, polemic. Subiectul ELA are posibilitatea de a se afirma ca personalitate, de a lansa idei creative. Atitudinile au un proces de formare continuu. Elevul acumuleaza experiente lectorale care il sprijina in activitati de discernamint.

Declansarea pedagogica a actiunilor de manifestare atitudinala avantajeaza modificarea trasaturilor de caracter in extremitatea pozitiva. Elevul se debaraseaza de timiditate si nesiguranta, fiind invitat sa se exprime, sa formuleze pareri, sa justifice unele afirmatii. Evident ca actiunile atitudinale trebuie sa fie construite pe un suport flexibil, acceptabil de elev, tinind cont de particularitatile individuale ale acestuia.

Faptul dat va mentine suscitarea interesului pentru obiectul ELA pe o perioada indelungata, dar cu pretext ca pe parcursul didactic se va urmari formarea si dezvoltarea atitudinii elevilor fata de opera literara. Modelul teoretic al formarii atitudinii fata de opera literara (FAEFOL) orienteaza spre inaintarea catre atitudine prin interes si motivatie. Ne propunem sa parcurgem acest itinerar didactic in cheia urmatoare:

Stimularea interesului initial pentru obiectul ELA;

Dezvoltarea sferei motivationale pentru lectura;

Formarea propriu-zisa a atitudinilor;

Atitudinile formate sa lanseze comportari motivate in legatura cu activitatile de lectura;

Comportarea motivata sa genereze un interes durabil pentru lectura textelor cu aceeasi tematica,a aceluiasi scriitor, cu preferinta pentru anumite curente literare(in clasele superioare).

La capatul acestor idei ne obligam a releva aspectele formarii atitudinilor prin tehnica - ateliere de lectura si atelere de creatie.

Istoria atelierelor de lectura si creatie incepe odata cu lansarea in pedagogie a sistemelor foaierelor socioeducative si al claselor deschise, teoretizat si pus in practica de pedagogul francez Bernard Eliade. Clasa devine laborator pentru elevi. Lectia clasica este inlocuita cu mese rotunde, concursuri, jocuri dramatice, expozitie etc.

Elevii se initiaza in tehnica documentarii si informarii, tin discursuri. Spiritul democratic al sistemului contribuie la dezvoltarea initiativei, indraznelei si a creativitatii. La etapa actuala este adaptat de catre multe organizatii ce se ocupa de problema lecturii, iar in Republica Moldova este promovat de proiectul LSDGC lansat de CE "Pro Didactica". Pentru articolul curent ne intereseaza doar forma de organizare a acesteia pe care am preluat-o creativ, angajindu-i un mecanism propriu de lucru la orele optionale.

Cind? Va fi prima intrebare ce cauta sa gaseasca spatiu temporal in cadrul procesului de invatamint in vederea muncii asidue asupra textului literar, un timp care sa nu grabeasca, ba dincontra sa apropie cit mai mult cititorul de fenomenul estetic ce va contribui cu siguranta la formarea personalitatii.

Exista posibilitati de alternativa: cercul literar sau orele optionale. Ambele sunt predispuse pentru o activitate aprofundata si sunt la alegere. Ceea ce deosebeste este faptul ca ultima, odata aleasa, devine o disciplina scolara obligatorie incadrata in schema orara. Ceea ce deosebeste ora optionala de ora de baza este in primul rind evaluarea, care nu impune notarea. In cazul nostru deja se constituie drept un avantaj si un salt calitativ spre stimularea elevului pentru activitatea de lectura intr-o forma mai putin rigida. Problema orelor optionale se afla la momentul actual sub semnul oportunitatii, caci nu exista curricula speciale, indrumare, programe analitice. Acestea se lasa pe seama cadrelor didactice. O cercetare pe terenul experimental ne permite sa concluzionam ca acestea sunt realizate formal sau nu au concepte binedeterminate, de cele mai multe ori sunt copiate haotic de la un cadru didactic la altul, continuturile curriculare nu sunt sistematizate, lipseste un suport bibliografic consecvent, iar obiectivele-cadru si cele de referinta nu prezinta clar extremitatile spre care se tinde de-a lungul acestei discipline.

Eu si Cartea denumirea orei optionale fixeaza din start o relatie virtuala intre elevul cititor- subiect al educatiei literar-artistice si cartea (opera literara, textul literar)- obiectul educatiei literar-artistice. Conjunctura dintre pronumele personal eu si substantivul cartea intuieste sa promoveze o relatie de "prietenie" intre elev si carte, il face sa simta o infratire de la care poate sa invete lucruri bune, de la care poate sa ceara ajutor, de la care primeste un sfat fara "a fi tradat" In asa mod denumirea disciplinei are un caracter stimulativ, iar important este sa fie perceput acest lucru chiar de elev.

Un material didactic ce poate servi un sprijin pentru realizarea cu succes a orei optionale este Eu si cartea,Caietul de lectura si creatie, autor Marin Mariana.

Ora optionala "Eu si cartea" va contribui la realizarea obiectivului atitudinal general prin relevarea obiectivelor-cadru:

Raportarea emotional-afectiva la mesajul textelor lecturate;

Cultivarea constienta a gustului estetic si a preferintelor literare

Exprimarea atitudinii personale fata de textele literare citite etc.

Stimularea inetresului durabil pentru lectura.

Materialul didactic destinat elevilor treptei primare are intentia de a promova lectura fara imperative de la cea mai frageda virsta scolara. Caietul structurat in Ateliere de lectura si Ateliere de creatie urmareste explorarea teoretica (la nivel de notiuni de teorie literara) si creativa a textului literar.

Atelierele de lectura invita elevul:

sa identifice titlul, autorul operei literare;

sa caute sau sa prezinte informatii succinte despre autor;

sa delimiteze ideea textului literar prin enuntul "Textul ma invata";

sa exprime argumentat propria stare postlecturala cu sprijinul enuntului "Am trait sentimente de";

sa argumenteze virtutile personajului literar, ca pretext al cunoasterii de sine si a cercului de amici pe care ii are elevul prin ideea inceputa "As vrea un prieten ca personajul, intrucit;

sa selecteze cuvinte noi, expresii frazeologice ;

sa atribuie textului literar o maxima, un proverb.

Intentionat ne-am propus repetarea atelierelor de lectura, cu scopul de forma anumite experiente de lectura, de a fixa cunostintele elementare despre notiunile de teorie literara, de a forma un mecanism de baza in comentarea operei literare. Experimentul pedagogic a aratat ca elevilor le reuseste sa-si exprime atitudinile vizavi de textul literar, relevind momentele principale ale problematicii operei literare, asupra complexitatii personajelor literare, valorificind limbajul, figurile de stil in masura potentialului de virsta si experientei de lectura acumulate, gratie caietului sus-numit.

Titlul orelor optionale Ateliere de creatie vizeaza principiul educatiei literar-artistice-valorizarea textului literar,care presupune provocarea subiectului cititor spre reconstruirea fenomenelor prezentate de scriitor, spre reflectarea impreuna cu autorul, eroul liric, personajele operei literare. Atelierele de creatie vor concentra in jurul sau un ansamblu de lectii netraditionale sau cu implicatii nonstandard , desfasurate pe parcursul anului de studii, timp de o ora scolara. Necesitatea abordarii unui tip special de lectii se explica prin faptul ca atitudinea elevului pentru opera literara trebuie stimulata, iar comportamentul ce rezulta trebuie motivat intr-o maniera deosebita, preferential ludica, proprie virstei copilului sau tinind cont de particularitatile individuale.

Finalitatea atitudinala - coordonata dominanta a caietului de lectura si creatie este solicitata in cadrul atelierelor de creatie : Ecranizare (pagina 33), Conferinta de presa (pagina 11,15), Preselectie de actori (pagina 19), Dialoguri virtuale (pagina 35,67) , Proces judiciar simulat (pagina 43), Ravase didactice (pagina 53,57), Expozitie de carte (pagina 55), Licitatia de idei (pagina 59), Invitatia la bal (pagina 73).

In asa mod vom realiza un alt obiectiv si anume: cultivarea valorilor general- umane prin lectura ghidata. Elevul va fi indemnat de caiet sa valorifice virtutile personajului literar ca pretext al cunoasterii de sine si dezvoltarii intelectuale. Micii scolari vor avea posibilitatea sa fie in rol de actori, judecatori, scriitori, regizori, prezentatori prin atelierele de creatie care se succed in paralel cu atelierele de lectura.

Principiul interdisciplinaritatii reprezinta o dominanta in materialul didactic discutat. Conexiunea disciplinelor: limba romana si educatia plastica va spori pasiunea elevilor pentru lectura, va stimula interesul pentru o ulterioara carte, text literar.

Posibila solutie didactica de recuperare a interesului pentru activitatea lectorala este compozitia plastica: desenul,colajul- tehnici cu caracter ludic, relaxant si adecvate virstei scolare mici.

Flexibilitatea utilizarii acestui caiet consta in faptul ca invatatorii sunt predispusi a alege textul literar fie din culegerea de "Lecturi Literare", din setul didactic al manualului de baza, fie orice culegere ce corespunde virstei sau alte carti cu literatura artistica pentru copii.

Cultivarea preferintelor literare - un alt deziderat ce trebuie tinut cont la desfasurarea orelor de lectura. Vom acorda o atentie deosebita alegerii textului literar, a cartii prin recomandari concrete, prin activitati ce vor forma anumite abilitati estetice.

In cheia celor expuse putem concluziona, relevind impactul atelierelor de lectura si creatie pe parcursul orelor optionale in vederea dezvoltarii atitudinii elevului fata de opera literara:

Stimuleaza interesul durabil pentru lectura si orele de lectura,

Serveste drept stimulent si pentru dezvoltarea personalitatii;

Contribuie la cultivarea constienta a gustului estetic si a preferintelor literare;

Elevul se cultiva estetic, iar prin aceasta demonstreaza competente vadite vizavi de evaluarea operei literare, integrind valorile acestora in axiologia literara si in cea proprie.

Nutrim speranta ca acest mijloc instructional sa faciliteze activitatea invatatorilor la orele optionale si nu in ultimul rind sa cistigam un cititor pasionat , cultivat si dornic de a descoperi lumea prin lectura.

Bibliografie selectiva

1. Cornea P. Introducere in teoria lecturii. Bucuresti,1998

2. Iachim I. Receptarea si crearea operelor epice in scoala.Chisinau, 2001.

Ionescu M , Radu I. Didactica moderna.Editua Dacia, Cluj-Napoca, 2004.

Parfene C. Literatura in scoala. Iasi, 1997.

Pislaru V.Introducere in teoria educatiei literar-artistice.Museum,2001

Schiopu C. Creativitatea la orele de literatura romana// L. romana, 1996, nr. 3.

7. Oprescu V. Aptitudini si atitudine. Bucuresti,1991