HONOR DE BALZAC - SISTEMUL EPIC AL ROMANELOR LUI BALZAC

HONOR DE BALZAC

1. SISTEMUL EPIC AL ROMANELOR LUI BALZAC

2. PERSONAJUL BALZACIAN

Balzac e contemporan cu afirmarea si triumful romantismului francez. Aceasta se reflecta in creatia lui epica cel putin printr-un aspect: constructia personajelor pe dimensiunea pasionalitatii, dupa modelul energiei napoleoniene. Dincolo de aceasta conjunctura, opera lui Balzac e perceputa in posteritate ca un model al realismului, indeplinind conditiile de

obiectivitate a naratorului

tipicitate a personajelor

reflectare panoramica a societatii contemporane

In ultimul deceniu al vietii sale, facand un bilant al creatiei sale, Balzac isi afirma dorinta de a o organiza intr-un sistem epic (!!! nu a avut initial ideea organizarii !!!). In 1842, el publica prefata la Comedia umana, unde - isi afirma principiile

- isi recunoaste modelele

isi organizeaza romanele in functie de reflectarea societatii contemporane.

Balzac se revendica de la 4 modele care i-au sugerat adoptarea supratitlului de Comedia umana:

1. de la Dante Alighieri preia sugestia unei viziuni enorme, dupa modelul Divinei Comedii, schimband insa accentul; Balzac pune in centrul operei sale nu aspiratia spre paradis, ci infernul societatii burgheze
2. prozatorul american Fenimore Cooper, de la care preia ideea repartitiei personajelor in mai multe romane si situarea catorva in centrul tuturor intrigilor. La Balzac, acest rol de legatura il indeplineste Vautrin. Una din functiile acestei reluari a personajelor este de a da o ordine, o coerenta vietii sociale reflectate.
3. Naturalistul Saint Hilaire. Dupa explicatia lui Balzac, societatea se aseamana naturii, exista specii sociale asa cum exista specii zoologice. Obiectivul Comediei umane va fi descrierea speciilor sociale, in functie de ranguri.
4. Walter Scott - prin capacitatea de a reinvia o lume si prin capacitatea de a "face concurenta starii civile".

Romanele din Comedia umana nazuiesc sa dea o istorie a moravurilor. Balzac, ca romancier, se considera "secretarul" societatii franceze contemporane lui. Organizarea romanelor si a nuvelelor o propune scriitorul insusi. Astfel, Comedia umana se imparte in:

1. STUDII DE MORAVURI

1. scene din viata privata: Mos Goriot, Colonelul Chabert, Gobseck

2. scene din viata de provincie: Eugnie Grandet, Iluzii pierdute

3. scene din viata pariziana (partea cea mai extinsa a operei sale):

Splendoarea si maretia curtezanelor

Maretia si decaderea lui Csar Birotteau

Casa Nucingen (=banca)

Verisoara Bette;

Varul Pons;

Mos Goriot

4. scene din viata politica: Un episod din timpul terorii;

O afacere tenebroasa

5. scene din viata militara: Suanii (singurul roman istoric al lui Balzac)

6. scene din viata de la tara: Crinul din vale

Medicul de tara

Preotul satului

Taranii

2. STUDII FILOSOFICE: Pielea de sagri (=o specie de magari)

Cautarea absolutului (personajul central, Balthasar Clas, e o posibila proiectie a prozatorului in postura de artist cautator al absolutului)

3. STUDII ANALITICE: Fiziologia casatoriei

Mici mizerii ale vietii conjugale

In proiect, Balzac avea si alte parti ale Comediei umane, dar pe care NU a reusit sa le scrie. Titlurile lor sunt semnificative: Patologia vietii sociale; Anatomia corpurilor didactice; Monografia virtutii.

OBS.:partea cea mai extinsa e rezervata studiilor de moravuri !

Centrul Comediei umane il reprezinta, fireste, capitala, Parisul (scene din viata pariziana). In Prefata, Balzac spunea ca principalul element de dinamism in Comedia umana este antiteza Paris / provincie, iar subiectul cel mai interesant i se parea modul in care un provincial esueaza la Paris (din acest pdv., un roman reprezentativ este Iluzii pierdute, al carui personaj principal e Lucien de Rubempr).

Cea mai mare parte a Comediei umane e ocupata de VICIILE societatii contemporane. Balzac a simtit dezechilibrul si proiecta sa se ocupe si de virtuti, insa nu reuseste.

PERSONAJUL BALZACIAN

Balzac individualizaeaza peste 2000 de personaje in 91 de creatii epice (romane si nuvele). Lumea afacerilor comerciale si a speculatiilor financiare detine un loc primordial in opera lui Balzac, in virtutea convingerii ca puterea banului este decisiva pentru societatea contemporana.

Cele mai multe personaje sunt luate din lumea foarte diversa a burgheziei: industrie, comert, banci, presa, administratie, viata mondena.

O caracteristica importanta a personajului balzacian e definirea lui prin conditia sociala si materiala, printr-o determinare stricta intr-un sistem ierarhic si intr-un mediu fizic.

Prototipul prezentarii totale de tip realist il reprezinta 1-ul capitol din romanul Cautarea absolutului. Incadrarea personajului acumuleaza succesiv argumente spatiale, temporale, sociale, istorice, geografice si climaterice. Pana sa ajunga la Balthasar Clas, Balzac prezinta psihologia poporului din care face parte, istoria, civilizatia, clima, apoi, intr-un mod mai concret, orasul in care locuieste, strada, casa in exterior si interiorul casei. Acesta e un examen fizic si istoric total al contextului realist pentru un personaj.

Pe langa determinarea social-istorica, personajul balzacian beneficiaza de o prezentare caracterologica. Folosind o sugestie a clasicismului, Balzac pune un caracter intr-un anumit context. Personajul balzacian e purtatorul unei pasiuni care se manifesta cu o forta neobisnuita. Criticul german E. Robert Curtius a denumit aceasta caracteristica monomanie, adica organizarea sa psihologica si orientarea obsesiva intr-o singura directie, banul sau alte obiecte ce pot constitui o avere.

DINAMICA PERSONAJULUI: Balzac urmareste evolutia personajului pana ajunge in culmea euforiei si a prosperitatii, avand o placere deosebita de a-i urmari prabusirea, esecul. Deci, dinamismul personajului balzacian are ca specific aceasta prezentare completa a ascensiunii pana in varful societatii si a prabusirii pana in infernul degradarii. Un exemplu tipic, anuntat din titlu, este romanul Maretia si decaderea lui Csar Birotteau.

Personajele balzaciene mobilizeaza o energie napoleoniana si prezinta o mare dorinta de afirmare sociala.

Cele mai reusite personaje ne apar ca incarnari ale unei idei: avaritia, probitatea, dragostea paterna, puterea aurului

In concluzie, care e locul lui Balzac in istoria romanului ?

In opera lui se intersecteaza coordonate ale romantismului, ale realismului si ale modernitatii.

Ecoul romantismului = in constructia romanului ca drama + personajul ca structura pasionala

Balzac e un exemplu paradigmatic al realismului prin accentul pus pe dependenta personajelor de mediul social. Balzac ofera o imagine obiectiva a societatii contemporane. Specificul romanului balzacian e ilustrat in viziunea determinista si sociologica. Intreaga lume balzaciana se sprijina pe spectacolul grandios al nasterii si dezvoltarii moderne a societatii in functie de puterea banului.

Modernitatea lui Balzac consta in promovarea cotidianului ca subiect al romanului, reflectarea unei lumi in devenire continua, in aspectul ei dinamic definitoriu.