Dictionar de sinonime - litera O

Dictionar de sinonime - litera O - esinonime.com

O interj, a !, ah , aoleu , au , i I of , oh , vai !, (pop.) valu , (Transilv si Ban.) tlai!, (Mold.) vah I I ce rau ma doare!)

OAC interj miorc!, (reg.) orc! (Broasca face:~ I)

OACHES adj. brun, brunet, negricios, tuciuriu, (rar) tigantic, tiganos, (inv. si pop.) smolit, (pop.) negru, (reg.) negrs, (Transilv.) barnci, (glumet sau ir.) balaoches. (Om ~; fata ~ )

oaia-mrtilor s. v BECATA. BECATINA.

OAIE s. (ZOOL.; Ovis aries) (Transilv. si Ban.) pacuna, (inv.) marila.

ojda s v. BUBA. LEZIUNE. PLAGA. RANA.

OALA s. 1. (prin Transilv.) ravr. (~ de lut.) 2 oala de noapte = (pop.) tucl, (reg.) serbl, (Ban. si vestul Transilv.) serbelu.

oala s. v GHIVECI. GLASTRA. OLAN. TIGLA.

OARA s. data. (Prima ~.)

oara s. v. ORATANIE. PASARE

OARE adv. 1. poate?, (astazi rar) au?, (inv. si pop.) ori?, (reg.) doar? (~ nu ti-am dai ce ai vrut?) dar? (~ asa sa fie?)

oare conj. v FIE. ORI. SAU.

OARECARE pron., adj. pron. careva, cineva, unul, vreunul, (pop ) cinevsilea, (inv. si reg.) oarecine, oaresicne, (inv ) cinevsi, nestne (~ dintre ei a inttrziat.) adj. vreun, (prin Transilv.) atare (~ om.) 3. adj. obisnuit. (Un individ ~.) 4. adj neansemnat, (livr.) insignifiant. (Un ziar ~.) 5. adj. catva, nitel, putin. (~ vreme a stat in casa.) 6. adj. ceva, catva, oaresicare, (inv. si reg.) cevsi, cevsilea, oarect, oarecatv, oaresic. (Are ~ treaba acolo.) adj. anumit, (inv.) oarecine. (Vorbea cu un ~ dispret.)

oarece adv. v. CAM. CEVA INTRUCATVA. NITEL. OARECUM. OARESICUM. PUTIN.

oarece pron. v CEVA

oarecev pron. v CEVA.

oarecine adj. v. ANUMIT.

oarecine adj., pron. v. OARECARE.

oarecine pron. v. CAREVA. CINEVA. UNUL VREUNUL.

oarecand adv v CANDVA. DEMULT.ODATA. ODINIOARA. VREODATA

oarect adj. v CEVA. CATVA. OARECARE. OARESICARE.

oarect pron. v. ORICAT. ORISICAT.

oarecatv adj. v. CEVA. CATVA. OARECARE OARESICARE.

OARECUM adv. 1. cam, intrucatva, (inv.) oarece, oaresic. (Ii era ~ teama de. . .) ceva, intrucatva, oaresicum, (inv. si reg.) cevsi, cevsilea, (inv.) oarece. (Cunostea ~ regula-

mentul.) . intrucatva, nitel, putin. (Se simte ~ obosit.) . cumva, (inv ) doar (O apreciere ~ exacta.)

OARESICARE adj. ceva, catva, oarecare, (inv. si reg.) cevsi, cevsilea, oarect, oarecatv, oaresic. (Are ~ treaba.)

oaresic adj. v CATVA. OARECARE. OARESICARE.

oaresic adj., pron. v. CEVA.

oaresic adv. v CAM. INTRUCATVA. NITEL. OARECUM PUTIN.

oaresicne pron. v. CAREVA. CINEVA. OARECARE. UNUL. VREUNUL.

OARESICUM adv. ceva, intrucatva, oarecum, (inv. si reg.) cevsi, cevsilea, (inv.) oarece (Cunostea ~ regulamentul.)

oarende adv. v. ORIANCOTRO. ORISIUNDE. ORIUNDE. PRETUTINDENI. UNDEVA.

orfan adj., s. v CALIC. NECAJIT. NEVOIAS. SARAC. SARMAN.

orz'an adj. v PRECOCE TIMPURIU. VARATIC.

OASPETE s. invitat, musafir, (rar) vizitator, (reg.) vindc, (prin Ban. si Transilv.) gost, ospecii. (A avut ~ de seama.)

OASTE s. (MIL.) armata, ostire, putere, trupe (pi.), (inv. si reg.) armada, sirag, tabara, (inv.) armie, rdie, ostasme, ostme, sila, tarie, (fig.) sabie. (Orasul a fost cucerit de ~ inamica.)

oaste s v BATALIE. CONFLICT. LUPTA RAZBOI.

OBDA s. 1. (reg.) naplt, (Mold.) ciolan. (~ a rotii.) . butuc, (reg.) tumurg, (inv.) dba, gros. (~ de tortura.)

obda s. v BOR. MARGINE.

obd s. v. CRUCE

obedient adj. v. ASCULTATOR. BUN. CUMINTE. DOCIL. PLECAT. SUPUS

obedienta s. v. ASCULTARE. CUMINTENIE. DOCILITATE. SUPUNERE.

BERLIHT s. (rar) supralumna. (~ la o fereastra.)

berst s v COLONEL.

berster s. v. COLONEL.

OBEZ adj. corpolent, gras, gros, planturos, plin, rotofei, rotund, umflat, voluminos, (pop.) trupes, (reg.) incalt. (O femeie ~.)

obezi s. pi. v. CATUSE. FIARE.

OBICEI s. 1. apucatura, deprindere, fire, narav, obisnuinta, (Ban.) ogd. (I-am aflat ~.) deprindere, obisnuinta, (inv. si pop.) narav, (pop.) invat, treaba, (inv. si reg.) nacaf, (prin Olt.) sabs, (inv.) invatatura, obcina. (Conform ~ a plecat la plimbare.) (mai ales la pi.) apucatura, deprindere, obisnuinta, tabiet, (inv.) taift (Are ~ urile lui zilnice, i

(la pi.) apucatura, comportament, comportare, conduita, deprindere, maniere (pi.), moravuri (pi.), naravuri (pi.), purtare, (pop.) moda, (Transilv.) pont, (inv.) duh, (turcism inv.) talrn. (Ce stnt ~urile astea?) 5 datina, fel, randuiala, traditie, uz, uzanta, (inv. si pop.) rand, (pop.) data, lege, (inv. si reg.) pomana, (reg.) oranda, (Transilv.) sca, (prin Ban.) za cn, (inv.) pravila, prednie, sart, tocmeala, (turcism inv.) adt. (Asa-i ~ din batrini.) 6 (JUR.) consuetudine, cutuma, datina, traditie, uz, uzanta. (Practica consacrata prin ~.) regula, randuiala, tipic, uz, uzanta, (inv.) sart. (Care e ~ in aceste imprejurari?)

obicei s. v. BIR. DARE. IMPOZIT.

obcina s. v. DEPRINDERE. OBICEI. OBISNUINTA.

obicn vb. v. ACCEPTA. ADMITE. CONCEPE. INDURA. INGADUI. PATIMI. PATI. PERMITE. RABDA. SUFERI. SUPORTA. TOLERA. TRAGE.

obida s. v. AFRONT. AMARACIUNE. ASUPRIRE. CIUDA. EXPLOATARE. FURIE. GELOZIE. INJURIE. INSULTA. INVIDIE. IMPILARE INTRISTARE. INVERSU-

NARE. JIGNIRE. MAHNIRE. MANIE. NA PASTUIRE. NECAZ. OCARA. OFENSA OPRESIUNE. OPRIMARE. PERSECUTARE. PERSECUTIE. PICA. PIZMA. PORNIRE. PRIGOANA. PRIGONIRE. RANCHIUNA. RUSINE. SUPARARE. TRISTETE. UMILINTA. URGISIRE.

obidi vb. v. AMARI. ASUPRI. EXPLOATA. INDISPUNE. IMPILA. IMPOVARA. INDURERA. INTRISTA. MAHNI NAPAS TUI. NECAJI. NEDREPTATI. OPRIMA. OROPSI. PERSECUTA. PRIGONI SUPARA. TIRANIZA. URGISI.

obidre s. v. AMARACIUNE. ASUPRIRE. BOCEALA. BOCIRE. BOCIT CAINARE EXPLOATARE. IMPILARE. INTRISTARE JELIRE. JELIT. JELUIRE. LAMENTARE. LAMENTATIE. MAHNIRE NAPASTUIRE. NECAZ. NEDREPTATIRE. OPRESIUNE OPRIMARE. OROPSIRE. PERSECUTARE. PERSECUTIE. PLANGERE PLANS. PRIGOANA. PRIGONIRE. SUPARARE. TRISTETE. TANGUIALA. TANGUIRE. TANGUIT URGISIRE. VAITARE VAITAT VAITA-TURA

obidit adj. v ABATUT. AMARAT. DEPRIMAT. DESCURAJAT. INDISPUS. INDURERAT. INTRISTAT. MAHNIT. NECAJIT. NEDREPTATIT SUPARAT. TRIST.

obidit adj., s v. ASUPRIT. EXPLOATAT. IMPILAT. NAPASTUIT. OPRIMAT. OROPSIT. PERSECUTAT. PRIGONIT. URGISIT.

obiditr adj., s.v. ASUPRITOR. EXPLOATATOR. IMPILATOR. OPRESIV. OPRESOR. PERSECUTOR. PRIGONITOR.

obdnic adj. v. CHIRCIT. DEGENERAT. INCHIRCIT. NEDEZVOLTAT. PIPERNICIT PIRPIRIU PRICAJIT PRIZARIT SFRIJIT

OBIECT s 1 lucru, (inv.) materie, unealta. (Fiinte si ~ ) 2. disciplina, materie, (inv.)

invatatura, mtima. (~ de tnuafamnt.) obiectiv, scop, tel, tinta, (inv.) prvat. (~ unei cercetari.) (GRAM.) complement. (~ indirect.)

obiect s. v. CAUZA. CONSIDERENT. MOBIL. MOTIV. PRICINA. PRILEJ. RATIUNE. TEMEI.

OBIECTA vb. a reprosa, a spune, a zice, (inv.) a prici, a remonstra. (N-am ce ~, totul a fost perfect.)

OBIECTV adj., s. 1. adj. (FILOZ.) real. (Lumea ~.) 2. adj. (FILOZ.) material, obiectual. (Realitatea ~.) 3. adj. drept, impartial, nepartial, nepartinitor, (inv.) nefatart. (Om ~.) s. cauza, scop, tel, tinta, (inv.) pricina. (Lupta pentru nobilul ~ al independentei.) 5 s. menire, rol, rost, scop, sens, tel, tinta, (pop.) noima. (~ acestor masuri a fost acela de a. . .) 6 s. obiect, scop, tel, tinta, (inv.) prvat. (~ unei cercetari.) 7. s. (FOTO) obiectiv (fotografic) = fotoobiectiv.

obiectivism s. v. IMPARTIALITATE. NE-PARTINIRE. OBIECTIVITATE.

OBIECTIVITATE s. impartialitate, neparti-nire, (rar) nepartialitte, (iesit din uz) obiectivism. (A dat dovada de ~.)

OBIECTUAL adj. (FILOZ.) material, obiectiv. (Realitatea ~.)

OBIECTIE s. critica, observatie, rezerva, (rar) observare. (Are unele ~ dupa lectura romanului.)

obielr s. v. TELAL.

obiels adj., s. v. CALIC. NECAJIT. NEVOIAS. SARAC. SARMAN.

obijdu vb. v. ASUPRI. EXPLOATA. IMPILA. IMPOVARA. NAPASTUI. OPRIMA OROPSI. PERSECUTA. PRIGONI. TIRANIZA. URGISI.

obijdure s. v. ASUPRIRE. EXPLOATARE. IMPILARE. NAPASTUIRE. OPRESIUNE. OPRIMARE. PERSECUTARE. PERSECUTIE. PRIGOANA. PRIGONIRE. URGISIRE.

obljdut adj., s. v. ASUPRIT. EXPLOATAT IMPILAT. NAPASTUIT. OPRIMAT. OROPSIT. PERSECUTAT. PRIGONIT. URGISIT.

OBISNUI vb. 1 a (se) aclimatiza, a (se) acomoda, a (se) adapta, a (se) deda, a (se) deprinde, a (se) familiariza, a (se) invata, (reg.) a (se) harsi. (S a ~ usor in noul mediu.) (inv.) a metahirisi. (~ sa bea zilnic cafea.) (pop.) a se indatina, (inv.) a se politici. (Asa se ~ pe la noi.) (Transilv.) a sucul. (Asa ~ noi sa facem.) 5. a se deprinde, a se impaca. (Nu ma pot ~ cu gtndul ca. . .)

OBISNUNTA s. 1 deprindere, obicei, (inv. si pop.) narav, (pop.) invat, treaba, (inv. si reg.) nacaf, (prin Olt.) sabs, (inv.) invatatura, obcina. (Conform ~, a plecat la plimbare.) (mai ales la pi.) apucatura, deprindere, obicei,' tabiet, (inv.) taift. (Are ~ ele lui zilnice.) apucatura, deprindere, fire, narav, obicei, (Ban ) ogd (I-am aflat ~.) IP'OBISNURE s^aclimatizare, acomodare, adaptare, dedare, deprindere, familiarizare. (~ sa in noul mediu.)

OBISNUIT adj. 1. acomodat, dedat, deprins, familiarizat. (Om ~ inlr-un media nou.) comun, normal. (Nu-i decit un om ~.) oarecare. (O faptura ~.) banal, comun, ordinar, (inv.) prost, prostesc. (In lucruri ~ ei vad numai minuni.) 5 normal, ordinar. (Sesiune ~.) firesc, natural, normal, (inv.) fires, (fig.) curat. (Aici nu e lucru ~.) firesc, normal, regulat. (Puls ~.) 8. clasic, curent, frecvent, traditional, uzual. (Un procedeu tehnic ~.) 9 cunoscut, frecvent, raspandit, uzual. (O expresie ~.) curent, frecvent, uzual. (De circulatie ~.) consacrat, consfintit, traditional, (rar) sacramental. (Judecatorul a rostit formula ~.) familiar, simplu. (Stil ~.) 1 . caracteristic, specific. (L a primit cu amabilitatea ~.) 14. cotidian, curent, prozaic, zilnic. ( Treburile ~.)

obirs vb. v. INCHEIA. INDEPLINI. INFAPTUI. REALIZA. SFARSI. TERMINA. A OBIRSIE s. 1. izvor, (rar) sursa, (inv.) fantina, scaturna, sorginte. (La ~ Oltului.) ti. inceput, origine, provenienta, sursa, (livr.) sorginte, (inv.) incepatura, (fig.) izvor, sam bure. (~ daco-latina a limbii romane.) . nastere, origine, provenienta, (livr.) extractie, matrice, stirpe, (rar) provenre, spita, (astazi rar) semintie, (inv. si reg.) neam, (inv.) purc-dere, purces. (Era taran prin ~.) . ascendenta, origine. (Are o ~ modesta.) 5. origine, (fig.) izvor, matca. (S-a intors la ~.) 6. origine, sursa, (livr.) sorginte, (inv.) izvd, (fig.) izvor. (~ unui fenomen.) . cauza, origine, (fig.) izvor. mama. (~ tuturor succeselor este. . .) objrsie s. v. CREASTA. CRESTET. CULME. PAS. PISC. STRAMTOARE. TRECATOARE. VARF.

*OBLNIC s. (reg.) rotila. (Cu ~ul cara femeile de la tara greutati pe cap.)

oblste s. v. REGIUNE. TINUT. ZONA. oblatine s. v. DAR. JERTFA. OFRANDA. PRINOS. SACRIFICIU.

obladui vb. v. ADMINISTRA. APARA. CARMUI. CONDUCE. DIRIGUI. DOMNI. FERI. GOSPODARI. GUVERNA. OCROTI. PAZI. PROTEJA. STAPANI.

OBLADURE s egida, ocrotire, patronaj, protectie, sprijin. (Asociatia se bucura de inalta ~ a. ..)

obladuire s. v. ADMINISTRARE. ADMINISTRATIE. APARARE. CARMUIRE. CONDUCERE. DIRIGUIRE. DOMNIE. FERIRE. GOSPODARIRE. GUVERNARE. OCROTIRE. PAZIRE. PROTECTIE. PROTEJARE. SPRIJIN. STAPANIRE.

obladuitr s. v. CARMUITOR. CONDUCATOR. DOMN. DOMNITOR. MONARH. STAPANITOR. SUVERAN. VODA. VOIEVOD.

oblega s. v. OGOR. PARLOAGA. OBLT s. (IHT.) 1. (Alburnus alburnus) albisoaxa, sorean, (reg.) arvt, sbita, sabiora, sorenca, soreta, suretca, ucli, (Dobr.) stoicsc, (Munt.) stoict. oblet-mare (Chal-caburnus chalcoides) = (reg.) tscov.

oblt s. v. CARACUDA. CARAS. obli vb. v. DESCOVOIA. DEZDOI. FATUL INDREPTA. NIVELA.

OBLIC adj., adv. . adj. aplecat, inclinat, piezis, plecat, povarnit, (rar) tess, (reg.) pon-cis, pravalt, pravaltic. (Coasta ~ a dealului.) adv piezis, (pop.) poncs, (reg.) solds, (Tran silv. si Ban.) cords, (Olt. si Munt.) paiis. (Poteca coboara ~.) adv. curmezis, piezis, transversal. (Taie ~ suprafata obiectului.) 4. adj., adv. diagonal, inclinat, piezis, (inv.) piezist. (Linie ~.) 5. adj., adv. crucis, piezis. (Orientare ~ a unor linii.)

oblici vb. v. AFLA. AUZI. BATE. CONDAMNA. DESCOPERI. GASI. OSANDI. PEDEPSI. STI.

oblicre s. v. CONDAMNARE. OSANDIRE. PEDEPSIRE.

OBLICITTE s. (inv.) piezisitte. (~ unui obiect.)

OBLIGA vb. 1 a constrange, a face, a forta, a sili, (livr.) a soma, a violenta, (pop.) a silnici, (inv. si reg.) a strnge, (prin Ban.) a tipi, (inv.) a asupri, a indemna, a necesita, a pripi, a silui, a stramtora, (fig.) a presa. (L-a ~ sa vorbeasca.) . a constrange, a forta, a nevoi, a sili. (Este ~ sa. . .) a constrange, a forta, a sili, a supune. (A fost ~ ani intregi la un regim sever.) a condamna, a constrange, a forta, a sili, (pop.) a osandi, (M-a ~ la inactivitate.) 5 a constrange, a reduce, a sili. (L-a ~ la tacere.) a indatora. (Serviciul pe care mi l-a facut ma ~.) a se angaja, a fagadui, a se indatora, a se insarcina, a promite, (inv. si reg.) a jurui, a se prinde, (inv.) a se adeveri, a se apuca, (fig.) a se lega. (Se ~ sa faca urmatoarele. . .)

OBLIGARE s. constrangcre, fortare, silire, (livr.) somare, violentare, (inv.) asuprire, siluire. (~ cuiva sa faca ceva.)

OBLIGAT adj. 1 dator. (Sini ~ sa fac acest lucru.) indatorat, recunoscator, (inv.) multumitor. (Iti raman ~ pentru serviciul facut.)

OBLIGATORIU adj., adv. 1. adj. neaparat, necesar. (Lucruri de ~ trebuinta.) adv. indispensabil, neaparat, (rar) necesarmente. (Este ~ sa te duci acolo.) . adv. mortis, musai, neaparat, negresit, numaidecat, (rar) necesarmente, (inv. si reg.) nepristn, nesmintit, numai, (inv.) nelipsit. (Tine ~ -<*. . .)

OBLIGATIE s. 1 datorie, indatorire, insarcinare, sarcina, (inv.) dator, datorinta, indato-rnta. (~[ta este sa rezolvi problema.) datorie, indatorire, oficiu, sarcina. (Si a indeplinit onorabil ~ de gazda.) angajament, indatorire, sarcina, (pop.) legatura. (~ ta fata de el este.. .) i indatorire, raspundere. (Are multe ~ ) 5 datorie, indatorire, (livr.) servitute. (~ fata de propria noastra conceptie.) 6 cerinta, exigenta, imperativ, necesitate, nevoie, pretentie, trebuinta, (inv. si reg.) nstota, (inv.) nevonta, nevore, recernta, (fig.) comandament. (~iie epocii noastre.)

obliga s. v CAMBIE. POLITA TRATA.

OBLIGENA s. (BOT.; Acoras calamas) (reg.) calm, speteaza, trestie mirositore, (Tran silv.) speribna, (prin Olt.) spetejora.

OBLITERA vb. (MED.) a (se) astupa, a (se) infunda. (Lumenul unui organ se poate ~.)

OBLITERARE s. (MED.) astupare, n fundare, obliteratie, obstructie, ocluziune. (~ ureteralul.)

OBLITERATIE s. (MED.) astupare, in fundare, obliterare, obstructie, ocluziune. (~ ureterului.)

oblojela s. v. BANDAJ. CATAPLASMA. COMPRESA. FASA. PANSAMENT. PRIS-NIT. TIFON.

obloji vb. v. BANDAJA. INCOTOSMANA. INFOFOLI. LEGA. PANSA.

obloj re s. v. BANDAJARE. LEGARE. LEGAT. PANSARE. PANSAT.

oblojit adj. v. BANDAJAT. LEGAT. PANSAT.

oblojit s. v. BANDAJARE. LEGARE. LEGAT. PANSARE. PANSAT.

OBLON s. (rar) chepeng, (reg.) Iod, (prin Ban., Transilv. si Maram.) spalt, (Ban. si Transilv.) tabla. (~ la o vitrina, la o usa, la o fereastra.)

oblng adj. v. ALUNGIT. LUNG. LUNGA-RET. LUNGUIET. PRELUNG. PRELUNGIT.

oblu adj. v. ABRUPT. DREPT. NETED. PERPENDICULAR. PIEPTIS. PIEZIS. PLAN. PLAT. PRAPASTIOS. PRIPOROS. RAPOS. SES. VERTICAL.

oblu adj., adv. v. DREPT.

oblu adv. v. ATA. CHIAR. DIRECT. EXACT. INTOCMAI. NEOCOLIT. PRECIS. SFOARA. TOCMAI.

obnovlnie s. v. CONSACRARE. SARBATORIRE. SFESTANIE. SFINTIRE. TAR NOSEALA. TARNOSIRE.

OBNUBILARE s. (MED.) obnubilatie.

OBNUBILTIE s. (MED.) obnubilare.

OBOI s. (MUZ.) (inv.) pisci. (Canta la~.)

OBOL s. . (inv.) fler. (Vechea moneda greceasca numita ~.) 2. contributie, (grecism inv.) sinisfor. (Si-a dat ~.)

OBOR s. targ. (~ de vite.)

obor s. v. BORDEI. COLIBA. OCOL. STAUL. TARC.

obori vb. v. ARUNCA. AZVARLI. CULCA. DARAMA. DOBORI. INTINDE. LUNGI PRABUSI PRAVALI RASTURNA. TRAN TI.

oboroc s. v. DAR. DONATIE. PORTIE. RATIE.

OBOSEALA s. osteneala, truda, (rar) obo-sre. (Lucru facut cu multa ~; simte ~ unei zile grele.)

OBOS vb. 1 a osteni, (Ban.) a tabari. (A ~ de atite efort.) 2. a se munci, a se osteni, a se trudi, (inv. si pop.) a se nevoi, (fig.) a asuda. (Nu te mai ~ atata pentru. ..) 3. a se deranja, a se osteni. (IVu era cazul sa te ~ pana aici.)

obosre s. v. OBOSEALA. OSTENEALA. TRUDA

OBOST adj. ostenit. (Om ~.)

OBOSITOR adj. epuizant, extenuant, istovitor, trudnic, (rar) vlaguitr, (pop.) ostenitor, (inv. si reg.) ostenicis. (O munca ~.)

*OBRT s. (reg.) trasura. (~ul are S prajini.)

OBRAZ s. 1. fata. (S-a inrosit la ~.) fata, figura, fizionomie, oval, profil. (L^Tn ~ cunoscut.) fata, ochi (pi.). (Se spala pe ~.) .. aer, aspect, chip, expresie, fata, figura, fizionomie, infatisare, mina, (inv. si pop.) boi, (reg.) sabs, (inv.) schma, vedere, (fam.) mutra. (Are un ~ multumit.)

obraz s. v. CHIP.' CONDITIE. FATA. FIGURA. INDIVID. INS. OM. PERSOANA. PERSONAJ. PORTRET. POZITIE. SITUATIE. STARE.

obraznic adj. v. RUSINOS. SFIICIOS. SFIOS. TIMID.

OBRAZNIC adj., s. 1. adj. arogant, impertinent, insolent, ireverentios, indraznet, necuviincios, neobrazat, nerespectuos, nerusinat, semet, sfidator, sfruntat, trufas, tantos, (livr.) prezumtios, (rar) neanfrant, (pop. si fam.) tifns, (inv. si reg.) rusinat, (Transilv.) sulhtic, (inv.) nerusins, (fam. fig.) bots. (Un om ~.) s. obraznicatura. (E un ~ !)

OBRAJR s. fetisoara, (fam.) mntrisora.

obrazlnic adj. v. INDIVIDUAL. PARTICULAR. PERSONAL. PROPRIU.

obraz r s. v. MASCA. OCHELARI.

obrazt adj. v. RUSINOS. SFIICIOS. SFIOS TIMID.

OBRAZNICATURA s. obraznic.

obraznicatura s. v. CODOBATURA. PRUN-DAR. PRUNDAS.

OBRAZNICI v'b. (Mold.) a se lainici, (fig.) a se intinde. (Te rog sa nu te ~ !)

OBRAZNIC-E s. aroganta, impertinenta, insolenta, magarie, necuviinta, neobrazare, nerusinare, sfruntare, trufie, tupeu, (rar) se-mete, (livr.) morga, prezumtie, (pop. si fam.) tafna. (E de o ~ revoltatoare.)

obreznie s. v. CIRCUMCIZIE.

obrezu vb. v. CIRCUMCIDE.

obrezure s. v. CIRCUMCIZIE.

obrezut adj. v. CIRCUMCIS.

obrierita s. v. PORTIE. RATIE.

OBRINTELA s. (MED.) 1. congestionare,. inflamare, inflamatie, iritare, obrintire, obrin-tit, obrintitura, umflare, (reg.) bobotre. (~ unei plagi.) . inflamare, inflamatie, obrintire, obrintit, obrintitura, tumefactie, tumefiere, umflare, (reg.) bobotre. (~ bratului.)

OBRINT vb. (MED.) 1 a (se) congestiona, a (se) inflama, a (se) irita, (reg.) a (se) boboti (Plaga s-a ~ ) 2. a se inflama, a se tumefia, a se umfla, (reg.) a se boboti. (Bratul s-a ~.>.

OBRINTRE s. (MED.) 1 congestionare,. inflamare, inflamatie, iritare, obrinteala, obrintit, obrintitura, umflare, (reg.) bobotre. (~ unei plagi.) inflamare, inflamatie, obrinteala, obrintit, obrintitura, tumefactie, tumefiere, umflare, (reg.) bobotre. (~ bratului.},

OBRINTT s. (MED.) 1 congestionare, inflamare, inflamatie, iritare, obrinteala, obrin-

tire, obrintitura, umflare, (reg.) bobotre. (~ unei plagi.) inflamare, inflamatie, obrin-teala, obrintire, obrintitura, tumefactie, tu-mefiere, umflare, (reg.) bobotre. (~ bratului.)

OBRINTITURA s. (MED.) 1. congestio-nare, inflamare, inflamatie, iritare, obrinteala, obrintire, obrintit, umflare, (reg.) bobotre. (~ unei plagi.) . inflamare, inflamatie, obrinteala, obrintire, obrintit, tumefactie, tumefiere, umflare, (reg.) bobotre. (~ bratului.)

OBSCEN adj. 1 desantat, imoral, impudic, indecent, necuviincios, nerusinat, pornografic, scabros, scarbos, trivial, vulgar, (livr.) licentios, (inv. si pop.) scrnav, slobod, (reg.) por cot s, (fam.) desucheat, porcos, (fig.) decoltat, deocheat, imbaiat, picant, piperat, porcesc, spurcat. (O gluma ~.) impudic, lasciv, senzual, voluptos, (livr.) lubric. (Dans ~.)

OBSCENITATE s. imoralitate, impudoare, indecenta, necuviinta, nerusinare, pornografie, scabrozitate, trivialitate, vulgaritate, (livr.) impudicitte, licenta, licentiozitte, (inv. si pop.) mascara, mascra, mascaricine, mascare, scarnave. (Un act de ~.)

OBSCUR adj. 1. intunecat, intunecos, negru. (O noapte ~.) , intunecat, intunecos, sumbru, (livr.) tenebros, (rar) nepatruns, (inv.) nopts. (Un salon ~ ) confuz, difuz, echivoc, haotic, imprecis, indefinit, incalcit, incurcat, neclar, nedefinit, nedeslusit, neanteles, nelamurit, neprecis, tulbure, vag, (fig.) intunecat, nebulos, neguros. (O situatie ~.) confuz, echivoc, imprecis, indefinit, neclar, nedefinit, neprecis, (livr.) abscons. (O semnificatie ~.) 5 neclar, (livr.) cabalistic. (Un stil ~ ) 6 biet, neansemnat, umil. (Un functionar ~.) necunoscut. (Post ~.)

obscur adj. v. MARUNT. MEDIOCRU NEIMPORTANT. NEANSEMNAT.

OBSCURANTISM s. nestiinta.

OBSCURITATE s. 1 bezna, intunecare, intunecime, intuneric, negura, (livr.) tenebre (pi.), (rar) negurela, (Transilv.) sutc, (inv.) intunec, intunericme, (fig.) negru, noapte. (Era o ~ de nepatruns.) intunecime, intuneric, umbra. (~ noptii se intinde peste natura.) confuzie, imprecizie, neclaritate, nelamurire, neprecizie, (fig.) nebulozitate. (~ in exprimare. )

obscuritate s. v. MEDIOCRITATE.

obsecvios adj. v. PLECAT. SERVIL. SLUGARNIC. SMERIT. SUPUS. UMIL. UMILIT.

obsecviozitte s. v. SERVILISM. SLUGARNICIE.

OBSEDA vb. a chinui, a framanta, a persecuta, a preocupa, a tortura, a urmari, (fig.) a roade, a tiraniza. (Il ~ un gtnd.)

OBSEDANT adj. chinuitor, (livr.) torturnt, (astazi rar) torturatr, (fig.) tiranic (Un gand ~.)

OBSEDAT adj. chinuit, framantat, persecutat, torturat, urmarit. (~ de o idee.) ''SjOBSERV vb. 1. a analiza, a cerceta, a examina, a masura, a scruta, a studia, a ur-

mari, (pop.) a iscodi, (inv. si reg.) a oglindi, (inv.) a cerca, a ispiti. (Il ~ cu atentie.) a constata, a remarca, a sesiza, a vedea, (Mold., Transilv. si Ban.) a zapsi. (A ~ ca e suparata.) 3. a supraveghea, a urmari. (Ii ~ toate miscarile. ) a iscodi, a pandi, a spiona, a urmari, (inv. si pop.) a priveghea, (pop.) a cerca, (inv. si reg. ) a acera, a pazi. (Ii ~ din umbra.) 5. a percepe, a remarca, a retine, a sesiza, a vedea, a zari, (inv.) a privi. (N ai ~ nici o schimbare?) 6. a vedea, a zari, (arg.) a gini. (Ce ~ la orizont ?) . a (se) cunoaste, a (se) remarca, a (se) vedea. (Se ~ ca a trecut pe aici.) 8. a nota, a releva, a remarca, a retine, a semnala, a sublinia. (Sa ~ urmatoarele insusiri. . .)

observa vb. v. RESPECTA. TINE.

OBSERVABIL adj. perceptibil, sesizabil (Un fenomen ~.)

OBSERVARE s. 1. analiza, cercetare, examinare, observatie, scrutare, studiere, studiu, (pop.) iscodire, (inv.) iscoada, ispita, ispitire (~ atenta a cuiva.) relevare, remarcare, semnalare, sesizare, subliniere. (~ unei anumite semnificatii.) consideratie, considerent, constatare, idee, observatie, opinie, parere, reflectie, reflexie, remarca. (Ctteva ~ asupra. . .)

observare s. v. CRITICA. OBIECTIE. OBSERVATIE. REZERVA.

OBSERVATOR adj. ager, clarvazator, iscoditor, patrunzator, perspicace, scormonitor, scrutator, sfredelitor, strabatator, subtil, (livr.) penetrant, sagace, (fig.) ascutit. (Un spirit ~.)

OBSERVATIE s. 1 analiza, cercetare, examinare, observare, scrutare, studiere, studiu, (pop.) iscodire, (inv.) iscoada, ispita, ispitire. (~ atenta a cuiva.) supraveghere. (Sub ~ medicala.) . consideratie, considerent, constatare, idee, observare, opinie, parere, reflectie, reflexie, remarca. (Ctteva ~ asupra. . .) indicatie, insemnare, mentiune, nota, notificare, notificatie, precizare, specificare, specificatie. (Poarta urmatoarea ~ ) 5 critica, obiectie, rezerva, (rar) observare. (Are unele ~ dupa lectura romanului.) G. admonestare, cearta, certare, dojana, dojenire, imputare, morala, mustrare, repros, (pop. si fam.) beste lela, mustruluila, ocara, (inv. si reg.) infruntare, probozela, (reg.) probza, proboznie, (prin Mold.) banat, (Mold.) smtru, (inv.) dascalie, imputacine, invatatura, preobrazi-tra, probozre, rapste, remonstrre, zabrc, (fam. fig.) sapunela, scuturatra. (~ pe care a primit-o l-a cumintit.)

OBSESIE s. (MED.) manie, monomanie, psihoza, idee fixa.

OBSlGA s. (BOT.; Bromus secalinus) (reg.) odaie, secarea, iarba-ovazului, iarba-vn-tului.

obsiga s. v RAIGRAS ENGLEZESC. SAL-BATIE. ZIZANIE.

OBSTACOL s. 1. dificultate, greutate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nevoie, opreliste,piedica, stavila, (pop.)oprela, potila, potrivnice, (inv. si reg.) scandal, sminteala,

(inv ) anevonta, nevonta, poprire, stenahore, (fig.) bariera, handicap, hop. (A avut de depasit un mare ~.) piedica, (inv. si reg.) impiedicare, (fig.) frina. (~ in dezvoltarea unui proces.)

OBSTETRIC adj (MED.) obstetrical.

OBSTETRICL adj. (MED.) obstetric.

OBSTETRIGIN s. ginecolog, mamos.

obstina vb. v. INCAPATANA. INDARATNICI. INDARJL INVERSUNA.

obstinat adj. v. FURIOS. INCAPATANAT. INDARATNIC. INDARJIT. INFURIAT.

INTARATAT. INVERSUNAT. MANIAT.

MANIOS. PORNIT. RECALCITRANT. REFRACTAR.

obstinatie s. v. INCAPATANARE. INDARATNICIE. INDARJIRE. INVERSUxNARE.

OBSTRUCTIE s. (MED.) astupare, in fundare, obliterare, obliteratie, ocluziune. (~ ureteralul.)

OBSTE s. colectivitate, comunitate, societate, (inv.) obstme. (Opinia intregii ~.)

obste s. v. ADUNARE. CHINOVIE. COLECTIVITATE. MASA. MULTIME. NOROD. POPOR. SFAT. TARA.

OBSTESC adj. 1 colectiv, comun, general, public. (Probleme de interes ~.) general, universal. (Pace ~ . )

obstste adv. v. INDEOBSTE.

obstme s. v. COLECTIVITATE. COMUNITATE. OBSTE. SOCIETATE.

OBTURA vb. a (se) astupa, a (se) inchide, a (se) infunda. (A ~ un canal, o conducta.)

OBTURARE s. astupare, astupat, inchidere, infuruiare, obturatie. (~ unui canal, unei conducte.)

OBTURTIE s. astupare, astupat, inchidere, infundare, obturare. (~ unei conducte.)

OBTUZ adj. l.(GEOM.) (inv.) tesit. (Unghi ~.) .* (fig.) incuiat, ingust, limitat, marginit, opac, redus, (rar fig.) scurt. (O minte ~ ; un orizont ~.)

obtuz adj. v. MESCHIN'.

.OBTUZITATE s. (fig.) ingustime, marginire, opacitate. (~ spiritului cuiva.)

OBTNE vb. 1. a capata, a dobandi, a primi, (inv. si reg.) a prinde, (inv.) a ispravi, (fam. fig.) a pupa. (A ~ ceva in dar; a ~ ajutorul solicitat.) a avea, a capata, a castiga, a dobandi, a incasa, a primi. (~ de la mine 10 lei daca. . .) . a capata, a primi, a scoate, a vedea. (Nu mai ~ un ban de la el.) 4. a realiza, a scoate. (Au ~ o recolta bogata.) 5. a procura. (Am ~ cu greu biletele.) 6. a inregistra, a repurta. (A ~ un rasunator succes.) 7. a castiga, a cuceri, a dobandi, a realiza, a repurta, (Tran-silv.) a mirui, (inv.) a purta. (A ~ o stralucita victorie.) 8 a capata, a castiga, a dobandi. (A ~ o mare faima, o mare experienta.) 9. a realiza, a stabili. (A ~ un nou record atletic.) 10. a realiza, (pop.) a cunoaste, a vedea. (Au ~ unele progrese.) 11. (livr.) a intruni. (A ~ adeziunea maselor.) 12. a lua. (Si-a ~ licenta In drept.)

OBTNERE s. 1. capatare, dobandire, primire. (~ ajutorului solicitat.) 2. realizare,

scoatere. (~ unei recolte bogate.) procurare. (~ biletelor de tren.) inregistrare, repurtare. (~ unui rasunator succes. ) 5 castigare, cucerire, dobandire, realizare, repurtare. (~ unei stralucite victorii.) 6. capatare, castigare, dobandire. (~ a unei faime binemeritate.) , realizare, stabilire. (~ unui nou record.) S. luare. (Dupa ~ licentei.)

OBlJZs. (M/L.) (inv.) cumbar.

OCARA s. 1. blestem, imprecatie, (livr.) maledictie. (Poeziile contineau multe ~.) . batjocura, rusine, (inv. si pop.) mascara, (inv.) necinste. (S-a facut de ~.) . afront, injurie, insulta, jignire, ofensa, rusine, umilinta, (livr.) ultraj, vexatiune, (pop.) hula, sudalma, suduitra, (inv.) basau, dosda, infruntare, necinste, obida, (fig.) atingere, (livr. fig.) lezare. (Nu poate suporta ~ ce i s-a adus.)

oera s. v. ADMONESTARE. CEARTA. CERTARE. DEZONOARE. DOJANA. DOJENIRE. IMPUTARE. INJURATURA. MORALA. MUSTRARE. NECINSTE. OBSERVATIE. REPROS. RUSINE.

ocrnic adj. v. BLAMABIL. CONDAMNABIL. CRITICABIL. NEANGADUIT. NEONORABIL. NEPERMIS. REGRETABIL. REPROBABIL. RUSINOS. URAT. VINOVAT.^

OCAZIE s. 1. prilej, (inv. si reg.) pont, (inv.) ceas, zamn. (Asteapta o ~ potrivita.) . circumstanta, ipostaza, imprejurare, moment, prilej, situatie. (O ~ fericita.) . imprejurare, intamplarc, prilej. (~ a facut ca . .) motiv, pretext, pricina, prilej, (inv. si reg.) pofida, (inv.) pricinure, (inv., in Transilv.) podima. (Cauta ~ de cearta.)

ocaziona vb. v. PRILEJUI.

OCAZIONAL adj. accidental, incidental, intamplator, sporadic, (livr.) aleatoriu, contingent, stocstic, (rar) cazul, (inv.) simptomatic. (Fenomen, eveniment ~ .)

OCACA vb. a oracai, (rar) a miorcai, (reg.) a macai, a miorcoti, a racani. (Broasca ~).

OGACAT s. oracaiala, oracaire, oracait, (rar) miorcat, (reg.) miorcotela, miorcotre. (~ de broasca.)

oca vb. v. MACAI.

ocat s. v. MACAIT. MACAITURA

OCARI vb. a dracui, a injura, (livr.) a invectiva, (inv. si pop.) a mascari, (pop.) a stropsi, a sudui, (prin Ban.) a tirtai, (inv.) a mustra, (fig.) a imbaia, (inv. si pop. fig.) a spurca, (arg.) a sictiri, a sictirisi. (De ce ti ~ toata ziua?)

ocari vb. v. ADMONESTA. BARFI. BLAMA CALOMNIA. CERTA. CLEVETI. DASCALI. DEFAIMA. DENIGRA. DESCONSIDERA. DISCREDITA. DISPRETUL DOJENI. MORALIZA MUSTRA. NESOCOTI PONEGRI.

ocarltr adj. v. BLAMABIL. CONDAMNABIL CRITICABIL. NEANGADUIT. NEONORABIL. NEPERMIS. REGRETABIL. REPROBABIL. RUSINOS. URAT. VINOVAT.

OCCIDENT s. apus, vest. (Tarile din ~.)

OCCIDENTAL adj. apusean, vestic. (Statele ~.)

OCEAN s. (GEOGR.) (inv.) mare, noian. (Navigheaza pe ~. )

ocnie s. v. INSTRUCTIE.

OCHEADA s. (inv.) ochire. (Isi fac ~.)

OCHEAN s. (inv.) perspectiva. (Priveste cu ~ul.)

ochean s.v. REGINA.

OCHENA s. (IHT.) 1. (Rutilus rutilus) babusca, (pop.) bals, (reg.) gghic, ochenta, tarn, taranca, taranca, tarancuta, (prin Dobr. si Munt.) taharau. . (Scardinius erythrophtal-mus) rosioara, (reg.) ochenta, babusca-r-sie.

OCHELARI s. pi. 1 (reg.) ochiri (pi.), ochti (pi.), oglnde (pi.), (prin Olt.) zartle (pi ), (arg.) inaintasi (pi.). (~ pentru miopi.) . (reg.) obrazr. (~ de cai.)

ochelari s. pi. v. OCHELARITA.

OCHELRITA s. (BOT.; Biscutella lae-vigata) (reg.) chelare, chelarl, ochelari (pi.).

ochenta s. v. BABUSCA. OCHEANA. ROSIOARA.

ochri s. pi. v. OCHELARI.

oehesi s. pi. v. SURGUCI.

ochesle s. pi. v. CRAITA. VAZDOAGA.

ocht s. v. LAT. OCHI.

ochti s. pi. v.' OCHELARI.

OCHI s. 1. vaz, vedere, (inv. si reg.) vazut, (inv.) vaza, vedela, vedenie. (Are un ~ ager.) . privire. (Isi plimba ~ peste . . .) . (la pi.) fata, obraz. (Se spala pe ~.) (BOT.) ocnii-pasaruicii (Myosotis palustris) = (reg.) graul-ccului, nu-ma-uit, ochiul-srpelui, urechea-sorecelui; ochii-soricelului (Saxifraga adscen-dens) = (reg.) strugurel; ochiul-boului (Cal-listephus chinensis) = (reg.) rotii, rotocoale (pi.). 5 (ORNIT.) ochiul-boului (Troglodg-tes troglodytes) - pitulice, (reg.) imparats, imparatl, nuculta, panciars, parasita, pa-trt, pietrosl, pipirs, pitulsa, pit, pitiam part, pitiamparats, ptur, sfredels, sfrede lec, sfredels, tartalc, regina-pasarilor, (Ban.) curtubs, (Bucov., Transilv. si Ban.) sofrc, (prin Bucov.) sofract. lat, (reg.) ocht. (~ la o sfoara.) . inel, veriga, za, (inv. si reg.) ratz (~ de lant.) 8 (BOT.) mugur, (prin Ban. si Transilv.) pup. (~ la vita de vie.) 9 (reg.) pncova, (Ban.) caigna. (~ din oua.)

10. copca, (reg.) buca, burduf, prodf, toana, vad, (Mold.) prodsca, (prin Munt.) scorbura, (prin Mold.) stiolna. (~ facut in gheata.)

11 bulboaca, bulboana, valvartej, viitoare, vartej, volbura, (rar) scoc, (reg.) bulbuc, ciul-nita, dalbona, sirdel, spot, tonca, varte cs, (Transilv. si Ban.) dalbna, (Olt. si Transilv.) drna, (prin Munt.) sii, (prin Transilv. si Maram.) stiblonca, (Mold , Bucov si Transilv ) stiolna, (Bucov., Transilv. si Mold.) stiulbona, (Transilv., Ban. si Olt.) toie, (Ban.) vir, (inv.) smarc. (~ ai unei ape curgatoare. )

OCHI vb. 1. a tinti, a viza, (rar) a atinti, (pop.) a chiti, (reg.) a teli, a telui, (inv.) a chiori, a insemna. (A ~ un obiectiv, inainte de a trage.) 2. a indrepta, a intinde, a intoarce,

a tinti. (A ~ arma spre . . .) . a ajunge, a atinge, a izbi, a lovi, a nimeri, a pocni, (pop.) a pali, a picni, (reg.) a talni, (Transilv.) a talali. (Glontul ~ iepurele.)

ochi vb. v. ATIPI. DORMITA. MOTAI. PICOTI. PIROTI.

ochii-pasar icii s. v. MIOZOTIS. NU-MA-UITA

ochi-mrt s. v. TAMPLA.

oehince s. v. GENTIANA. GHINTURA.

ochi-rb s. v. TAMPLA.

ochis adj. v. ARATOS. CHIPES. FRUMOS.

OCHRE s. 1 privire, uitatura. (Dinlr-o ~.> ochit, tintire, vizare. (~ unui obiectiv neatins.) . atingere, lovire, ochit. (~ tintii.)

ochire s. v. OCHEADA.

OCHISOR s. ochiulet.

ochisor s. v. ROCOTEA. SCANTEIOAK, SCiNTEIUTA.

OCHT s. 1. ochire, tintire, vizare. (~ unui obiectiv de atins.) atingere, lovire, ochire. (~ tintei.)

OCHITOR s. tragaci, tragator, tintas. (~ de elita.)

ochiul-boului s. v. BUMBISOR. CINCI-DEGETE. CODOBATURA. GRANAT. LAP-TUCUL-OIL MARGARETA. PICIORUL-CO COSULUI. PITULICE. PRUNDAR. PRUN DAS. ROMANITA NEADEVARATA. ROMANITA NEMIROSITOARE. SPILCUTA. SPANZ. STELITA. STELUTA.

ochiul-boului-a-fergei s. v. NAPRASNICA.

ochiul broastei s. v. PICIORUL-COCOSU-LUI.

ochiul-dulaului s. v. LUCEAFARUL DE. ZIUA. LUCEAFARUL DIN ZORI. SIRIUS

OCHIULET s. ochisor.

ochiul-mtei s. v. IARBA-SARPELUI.

ochiul podului s. v. CAMPADURA.

ochiul-srpelui s. v. MIOZOTIS. NU-MA-UITA. OCHII-PASARUICII.

ochiul-turului s. v. ALDEBARAN.

ocin s s. v. DETINATOR. INCHINARE. INCHINACIUNE. MOSTENITOR. POSESOR. PROPRIETAR. RUGA. RUGACIUNE.'STAPAN. SUCCESOR. TATAL NOSTRU. URMAS.

ocina s. v. MOSIE.

ocinatrius. v. MOSTENITOR. SUCCESOR. URMAS.

oclrmu vb. v. ADMINISTRA. CARMUI. CONDUCE. DIRIGUI. DOMNI. GOSPODARI. GUVERNA. STAPANI.

oclrmurc s. v. ADMINISTRARE. ADMINISTRATIE. CARMUIRE. CONDUCERE. DI-RIGUIRE. DOMNIE. GOSPODARIRE. GUVERNARE. STAPANIRE.

ocarmuitr s. v. CARMUITOR. CONDUCATOR. DOMN. DOMNITOR. MONARH. STA-PANITOR. SUVERAN. VODA. VOIEVOD.

OCLUZIE INTESTINALA s. (MED.) ileus, (pop.) incurcatura de mate.

OCLUZINE s. (MED.) astupare, infuradare, obliterare, obliteratie, obstructie. (~ ureterului.)

OCLUZV adj. (FON.) exploziv. (Sunet ~.)

OCNAS s. (JUR.) condamnat, detinut, osan-dit, puscarias, (pop.) rob, (glumet) pensionar.

OCNA s. 1. salina, (inv.) sarare. (~ de la Cacica.) . mina, subteran, (inv. si rog.) baie, (inv.) madm, miniera. (Au intrai in ~ in schimbul al doilea.) . (JUR.) arest, inchisoare, penitenciar, puscarie, temnita, (inv. si pop.) poprela, (pop.) prinsoare, robie, (reg.) ■cremen l, (Transilv., Maram. si Bucov.) ris-te, (prin Transilv.) calsca, (Transilv.) piti-goka, (prin Olt.) prinzrc, (prin Maram.) robsg, (inv.) paza, turnurlc, (frantuzism inv.) prizon, (fam.) beci, gherla, (fam. fig.) db.. hardau, racoare, (reg. fig.) umbra, (arg.) gros. parnie, tuhus, zdup. (A stat la ~.) 4. (JUR.) inchisoare, puscarie, recluziune, temnita. (Condamnai la 5 ani ~.)

ocna s. v CAVERNA. GROTA. PESTERA.

CNITA s. adancitura, cotlon, firida, iii-tririd. nisa, scobitura, (inv.) sfirda. (Vasul era pus intr-o ~ .)

enila s.v. SOLNITA.

GCL s. . inconjur, ocolire, (rar) ocolis. (A ::juns la destinatie cu un mare ~.) . cot, cotitura, curba, intorsatura, intortochetura, rasucitura, serpentina, sinuozitate, serpuire, serp-.iitura, (rar) indoitra, (pop.) carmela, earnitra, intorsra, sucitra, (Olt. si Ban.) .eovei. (~ al unui drum.) . gard, imprejmuire, ingraditura, uluca, (inv. si reg.) ograda, stober, (reg.) tarcl, (Mold. si Bucov.) zaplz, (inv.) cuprins. (Si-a ridicat un ~ in jurul curtii.) . tarc, (pop.) obor, (inv. si reg.) o-grd, (reg.) tarcl. (~ de vite.)

ocol s. v. ASEDIERE. ASEDIU. CIRCUMFERINTA. CUPRINS. CURTE. DIGRESIUNE. DIVAGARE. DIVAGATIE. IMPRE-SURARE. INCERCUIRE. INCONJURARE. LIMITA. OGRADA. PERIMETRU. PLASA. STAUL. TARA.

OCOL vb. 1. a inconjura, (inv.) a imprejura. (A ~ intreaga cladire.) . a inconjura. (Ai ~ mult pana la mine.) a evita. (A ~ un obstacol.) a evita, a se feri, a se pazi. (inv.) a se indupleca. (A ~ sa faca un anumit lucru.) 5. a evita, a se feri. (A ~ cuvintele abstracte.) 6 a eluda, a evita. (A ~ aplicarea, g-esisetarea legii.) 7. a evita, a se feri, a impiedic.:, a indeparta, a inlatura, a preantampina, a preveni, (rar) a se apara. (incerca sa ~ pri mejdia.)

ocoli vb. v. APARA. ASEDIA. COLINDA. CUTREIERA. FERI. IMPREJMUI. IMPRESURA. INCERCUI. INCHIDE. INCONJURA. INGRADI. OCROTI. PARCURGE. PAZI. PROTEJA. STRABATE. VANTUR A.

OCOLRE s. 1. inconjurare. (~ casei.) inconjur, ocol, (rar) ocolis. (A ajuns la destin natie cu o mare ~.) evitare (~ unui obstacol.) eludare, evitare (~ prevederilor legale.) evitare, impiedicare, indepartare, inlaturare, preantampinare, prevenire, (rar) preventie. (~ unor consecinte negative.)

oools s. v. INCONJUR. OCOL. OCOLIRE.

OCOLT adj. inconjurator, ocolitor. (Un drum ~.)

OCOLITOR adj. inconjurator, ocolit. (Un drum ~.)

ocolul s. art. v. VIZITIUL, ocp s. v. SANT. TRANSEE. cos adj. v. AGER. DESTEPT. DIBACI. INTELIGENT. ISCUSIT. ISTET. INDEMI NATIC. PRICEPUT.

ocosg s. v. SFATOSENIE.

OCROT vb. 1. a apara, a feri, a pazi, a proteja, (livr.) a prezerva, a salvgarda, (astazi rar) a scuti, (inv. si pop.) a obladui, (inv. si reg.) a ocoli, (inv.) a veghea, (fig.) a acoperi. (Sa-t ~ de primejdie.) a (se) ajuta, a (se) ajutora, a (se) proteja, a (se) sprijini, a (se) sustine, (rar) a (se) protegui, (inv. si pop.) a (se) inlesni, (prin Transilv.) a (se) prindori, (inv.) a (se) indemana, a (se) protecta, (fam. ig.) a (se) propti. (L-a ~ sa depaseasca impasul.)

OCROTRE s. 1. aparare, ferire, pazire, protejare, (livr.) salvgardare, (inv. si pop.) obladuire. (~ tarii de primejdii.) . aparare, protectie, sprijin, (inv. si pop.) obladuire, (inv.) aparamant, scutela, scutnta, scutire, (fig.) scut. (Serveste ca ~ impotriva . . .) . protejare, sprijinire, sustinere, (rar) proteguire. (~ batrinetelor lui.) . ajutor, asistenta, protectie, sprijin, (livr.) recurs, (inv. si pop.) ajutorinta, (inv. si reg.) ajutore, sprijona, (inv.) sprijinela, (turcism inv.) iamc. (I a multumit pentru ~ lui.) 5 grija, protectie, (fig.) aripa, pavaza, scut. (Se afla sub ~ lor.) 6 ajutor, patronaj, protectie, sprijin, tutela, (rar) tutelj. (Orfelinatul se bucura de ~ unei societati de binefacere.) . egida, obladuire, patronaj, protectie, sprijin. (Asociatia se bucura de inalta ~ a . . .)

OCROTT adj. 1. ajutat, ajutorat, protejat, sprijinit, sustinut, (rar) proteguit, (fam. fig.) proptit. (Om ~.) adapostit, aparat, ferit, pazit, protejat, sigur, (inv.) scutit. (Un loc mai ~.)

OCROTITOR s. aparator, protector, sprijin, sprijinitor, sustinator, (rar) proteguitor, protejatr, (inv.) arca, partinitor, pazitor, prii-tr, scutitr, (fig.) reazem. (El era ~ sau in zile de restriste.)

octogon adj. v. OCTOGONAL.

OCTOGONL adj. (GEOM.) (inv.) octogon. (Poligon ~.)

OCTOH s. (BIS.) (inv.) osmoglsnic.

octoh s. v. REGISTRU.

OCTOMBRIE s. (pop.) brumar, bruma-rl.

OCULST s. (MED.) oftalmolog.

OCULSTIC adj. (MED.) oftalmologie.

oculstica s. v. OFTALMOLOGIE.

OCULT adj. 1. magic, misterios, (inv.) ma-ghicsc (Forte ~.) ascuns, criptic, enigmatic, misterios, secret, tainic, (livr.) siblic, sibilin, sibilinic, (inv.) mistric, tain s, (fig.) (fig ) nepatruns (Emblema avea un sens ~.)

OCUPA vb 1. a cuceri, a lua, (inv ) a cuprinde, a dobandi, a prinde, a stapani. (Dupa

lupte crancene au ~ cetatea.) a cuceri, a subjuga, a supune, (pop.) a pleca, (inv.) a pobedi, a prididi, a reduce. (Au ~ multe tari; au ~ intreaga Galie.) (pop.) a prinde. (Patul ~ o jumatate din camera.) . a avea, a detine. (~ funcfia de . . .) 5 a se indeletnici, (inv si reg.) a se cuprinde, (inv.) a bailui, a se zabovi. (Cu ce se ~ ?) 6. a se interesa, a se ingriji, a se preocupa, a vedea. (~-te tu de asta.) . a cauta, a se interesa, a se preocupa. (Te rog sa te ~ de treaba ta si sa ma lasi in pace!)

OCUPANT s., adj. cuceritor, (inv.) supui-tr, (frantuzism inv.) conchernt. (~ al cetatii.)

OCUPARE s. 1. cucerire, luare, ocupatie, (frantuzism inv ) conchta. (~ Griuitei.) . cucerire, subjugare, supunere. (~ Galiei.)

ocupare s. v. ACTIVITATE. INDELETNICIRE. LUCRU. MUNCA. OCUPATIE. PREOCUPARE. TREABA.

OCUPAT adj. prins, (inv.) cuprins. (Un om foarte ~.)

OCUPATIE s. .1. cucerire, luare, ocupare, (frantuzism inv.) conchta. (~ Grivitei.) 2. stapanire. (Galia sub ~ romana.) II. 1. indeletnicire, meserie, profesiune, (inv. si reg.) mesterie, (Mold.) breasla, (Transilv.) lefte re, (inv.) cin, marafet. (Ce ~ are in prezent?) activitate, indeletnicire, lucru, munca, preocupare, treaba, (livr.) travaliu, (inv.) ocupare, preocuptie. (Isi vede de ~ lui.)

ODAGCI s. (BOT.; Saponaria officina-lis) ciuin, sapunarita, (reg.) berbeci (pi.), grozdca, juni (pi.), mielusei (pi.), sapuir, sapun, sapunr, sapuns, sapunl, sapunio ra, sapunita, spumrita, vacarca, vacarita, buruiana-lba, floarea-calgarului, floarea-stu-dntului, flori-lbe (pi.), flori-batai (pi.), flori-de-sopn (pi.), flori-de-taietra (pi.), iarba de sapn, iarba de sopont, mararul clului, rup turi-de-ml (pi.), spuma clului, (inv.) sapun re, sapunarca.

ODAIE s. camera, incapere, (pop.) sala, (inv. si reg ) soba, (reg.) casa, (inv.) camara, stanta. (Apartament cu doua ~.)

odaie s. v. ADAPOST. APARTAMENT. ASEZARE. CASA. CAMIN. DOMICILIU LOCUINTA. OBSIGA. SALAS.

ODALSCA s. cadana. (~ tntr-un harem.)

odalac s. v. STANA. TARLA.

ODATA adv. 1 candva, demult, odinioara, vreodata, (inv. si reg.) oarecnd, (inv.) vreo diniora. (~in trecut.) 2. altadata, altcandva, candva, odinioara, (inv. si reg.) oarecnd (~ nu exista acest obicei.) candva, vreodata, (pop.) oarecnd, (inv.) odinioara, vreodinio-ra. (Poate ne vom mai vedea ~.) 4 concomitent, simultan, (pop.) deodata. (Au inceput sa vorbeasca ~.) 5 brusc, deodata, fulgerator, instantaneu, repede, scurt, subit, (pop.) numai, (reg.) tarla-mrla. (~ se intoarce spre el si )

DA s. (LIT., MUZ.) imn.

*ODAIS s (iesit din uz) camerist. (~ ingrijea camerele dintr-o institutie.)

ODATA s camaruta, (pop.) camarie (Locuia intr-o ~ cocheta.)

ODAJDII s. pi. (BIS.) vesminte (pi.), (inv.) ornate (pi.). (Preotul s-a imbracat tn ~.)

odicolon s. v. APA DE COLONIA. COLONIE.

ODGON s. parama, (pop.) palamr. (Barca legata de un ~)

ODHNA s. 1 dormit, repaus, somn. (arg.) soilela. (Dupa o ora de ~ s-a sculat.) . culcare. (Mergeti la ~ !) 3. odihna de veci = pace, (rar) pacificare. (Si-a gasit ~.) 4 ragaz, repaus, (pop.) preget, zabava, (inv. si reg.) odihnela, pos, razbun, (inv.) raposre, rasuflare, rasuflu. (Nu si-a permis o clipa de ~.) 5. astampar, calm, liniste, pace, repaus, tihna, (inv. si pop.) tihneala, (inv. si reg.) pos, razbun, (reg.) potl, stare, (inv.) asezare, aseza-mnt, odihnela, paciure, rasuflare, (fig.) destindere, senin, seninatate. (Sufletul nu-si mai afla ~.) 6. (CONSTR.) palier, (inv.) podst, podstru. (~ ia o scara.)

odihnela s. v. ASTAMPAR. CALM. LINISTE. ODIHNA. PACE. RAGAZ. REPAUS. TIHNA.

ODIHN vb. 1. a dormi, a se repauza. (inv. si reg.) a somna, (inv.) a (se) poposi, a (se) raposa, (arg.) a soili. (Nu poate fi deranjat, acum se ~.) 2. a se repauza, (rar) a se aciua. (Se ~ putin la umbra.) 3. a (se) reconforta, a (se) recrea. (S-a dus la munte sa se ~.)

odihni vb. v. ALINA. CALMA. DOMOLI. IMBLANZI. LINISTI. POTOLI. TEMPERA. USURA.

ODIHNRE s. repauzare. (~ cuina, dupa lucru.)

ODIHNT adj. repauzat, (fig.) proaspat. (Om ~.)

odihnit adj. v. MULTUMIT. SATISFACUT.

ODIHNITOR adj. 1 linistitor, (pop.( mol-comitr. (O atmosfera ~ .) reconfortant, recreativ, relaxant, (rar) recreator. (Un concediu ~.)

ODINIOARA adv. 1 candva, demult, o data, vreodata, (inv. si reg.) oarecnd, (inv.) vreodiniora. (~, in trecut.) 2. altadata, altcandva, candva, odata, (inv. si reg.) oarecnd. (~ nu exista acest obicei.)

odinioara adv. v CANDVA. ODATA. VREODATA.

ODIOS adj. dezgustator, monstruos, oribil, respingator, (livr.) abominabil. (O fapta ~.)

odivi s. v. INFANTERIST.

odar interj, v. MARS

ODOLEAN s. (BOT. ; Valeriana officinalis) (livr.) valerina, (reg.) gusa-porumblului, gu-sa-pormbului.

ODOMTRU s. pedometru, podometru.

odont s. v. LIBELULA.

ODOR s. 1 ( mai ales la pi.) bijuterie, giuvaer, podoaba, (inv. si pop.) giuvaeric, (pop.) scula, (inv.) left, (turcism inv.) tefarc. (Inele de aur si alte ~oare.) (BIS.; la pi.) (pop.) scule (pi.).

odor s. v. AROMA. BALSAM. CURTE. MIREASMA. MIROS. OGRADA. PARFUM. odor vb. v. MIROSI.

ODORNT adj. 1. mirositor, odorifer. (Sub-stant ~.) odorifer, parfumat. (Esenta ~.) odort s. v. MIROS.

ODORIFER adj. 1. mirositor, odorant. (Substanta ~.) odorant, parfumat (Esenta ~.)

ods s.v. RAIGRAS ENGLEZESC. SAL BATIE._ ZIZANIE.

ODRASLA s. 1 copil, progenitura, vlastar, (pop. si fam.) prsla, (inv.) nastere. (Asta e ~ ini Popcscn.) coborator, descendent, progenitura, scoboritor, urmas, vita, vlastar, (pop. si fam.) prasla, (inv. si reg.) ramasita, (prin Transilv.) porodta, (inv.) maradc. rod, samanta. semintnie, semintie, urmator. (~ de domn.)

odrasla s. v. LASTAR. MLADA. MLADI-TA. SMICEA. VLASTAR.

odra-l vb. v. CRESTE. DEZVOLTA. INALTA. INMUGURI. LASTARI. MARI. MUGURI. PRODUCE. RODI. odraslre s. v. LASTARIRE. Oi- interj, a !, ah !, aoleu !, au !, i !, o !, oh !, vai', (pop.) valu!, (Transilv, si Ban.) tlai !, (Molii.; vah ! (~ / ce durere simt!)

OFENSA vb. 1. a insulta, a jigni, a ultra gia, (livr.) a invectiva, a vexa, (pop.) a sudui, (fig.) a atinge, a rani, (livr. fig.) a leza. (L-ai ~ pe nedrept.) . a se supara, (livr. si fam.) a se ousca, (fam. fig.) a se sifona. (Ce te-ai ~ asa?)

OFENSRE s. insultare, jignire, ultragiere, (livr.) vexare, (fig.) ranire, (livr. fig.) lezare. OFENSAT adj. insultat, jignit, ultragiat, (livr.) vexat, (fig.) atins, ranit, (livr. fig.) lezat. (Om ~.)

OFENSATOR adj. injurios, insultator, jignitor, (livr.) vexnt, vexatoriu, (fig.) tare. (I-<; spus vorbe ~.)

OFENSA s. afront, injurie, insulta, jignire, ocara, rusine, umilinta, (livr.) ultraj, vexatiune, (pop.) lala, sudima, suduitra, (inv.) basau, dosd. infruntare, necinste, obida, (fig.) a-tngcre, (livr. fig.) lezare. (A^Tu poate suporta ~ ce i-a fost adusa.)

OFERI vb. 1. a da, a furniza, a procura. (A ~ cuiva datele necesare.) . a da. (Isi ~ reciproc buchete de flori.) . a da, a darui, (inv.) a prosfora, (grecism inv.) a prosferisi. (I/i ~ tot ce am.) . (rari a propune. (A ~ ceva .spre ranzure.) 5. a da, a plati. (Cil ~ pe marfa mea'.'j 6. a infat-isa, a prezenta. (Valea Oltului ~ prii'elisti minunate.)

OI-'ICI vb. (BIS.) 1. a celebra, a savarsi, a sluji. (A ~ liturghia.) 2. a celebra, a savarsi. (A ~ o cununie.) . a servi, a sluji. (O biserica la care ~ doi preoti.)

OFICIAL adj. i carmuitor, conducator, guvernamental. (Cercurile ~.) legal. (Preturi ~.) _.

OFICIALITATI s. pi. autoritati (pi.). (Au fost de fata, la inaugurare, si ~ ile.)

OFICIALIZA vb. (JUR.) a consfinti, a legaliza. (Si-au ~ legatura lor prin casatorie. )

OFICIALIZARE s. (JUR.) consfintire, legalizare. (~ legaturii lor prin casatorie.)

OFICIALIZAT adj. (JUR.) consfintit, legalizat. (Legaturi ~.)

OFICIERE s. (BIS.) 1 celebrare, savir sirc, slujire, slujit, (inv.) serbare. (~ liturghiei.,) celebrare, savarsire. (~ cununiei.) OFCII s. pi. ajutor, concurs, serviciu, sprijin. (Va ofer ~ iile mele.)

oficlnl adj. v. FARMACEUTIC. OFACIU s. . datorie, indatorire, obligatie, sarcina. (Si-a indeplinit bine ~ de gazda.) (BIS.) ceremonie, serviciu, slujba. (~ divin.)

OFIDIN s. (ZOOL.) sarpe, (reg.) glndc, peste, (inv.) zmeu.

OFIL vb. a (se) ingalbeni, a pali, a (se) trece, a (se) usca, a (se) vesteji, (astazi rar) a tanji, (pop.) a (se) galbeni, (inv. si reg.) a seca, (reg.) a (se) petrece, a (se) paliavi, (prin Mold.) a (se) probajeni, (prin Mold. si Transilv.) a (se) probozi, (Mold. si Bucov.) a (se) ugili. (O planta care s-a ~.)

oil vb. v. FANA. TRECE.

OFILRE s. ingalbenire, palire, uscare, vestejire, (pop.) galbenre. (~ plantelor.)

OFILT adj. galben, ingalbenit, palit, trecut, uscat, vested, vestejit, (pop.) galbent, (reg.) pahavt, (Mold. si Bucov.) ugilt. (O planta, o floare ~.)

ofilit adj. v. FANAT. TRECUT.

is s. v. DECRET.

OFITER s. (MIL.) (inv. si reg.) tist, (rusism inv.) porcic, porsnic. (Un ~ de cavalerie.)

OFRANDA s. (BIS.) dar, jertfa, prinos, sacrificiu, (inv.) arse (pi.), oblatine, plocon. (~ adusa divinitatii.)

oft s. v. OFTARE. OFTAT. SUSPIN. SUSPINARE. SUSPINAT.

OFTA vb. a suspina, (Transilv.) a sioi, (Transilv. si Ban.) a (se) suscai, (prin Ban.) a susni. (A ~ din adincul inimii.)

OFTALMOLOG s. (MED.) oculist.

OFTALMOLG1C adj. (MED.) oculistic.

OFTALMOLOGIE s. (MED.) (rar) oculs tica.

OFTARE s. oftat, suspin, suspinare, suspinat, (pop.) aht, (inv. si reg.) oft, (inv.) ofta tra. (O ~ de usurare.)

OFTAT s. oftare, suspin, suspinare, suspinat, (pop.) aht, (inv. si reg.) oft, (inv.) ofta-tra. (Un ~ de usurare.)

oftatra s. v. OFTARE. OFTAT. SUSPIN. SUSPINARE. SUSPINAT.

oftica vb. v. TUBEHCULIZA.

oticre s. v. TUBERCULIZARE.

oitiet adj., s. v. FTIZIC. TEBECIST. TUBERCULOS.

iTiea s. v. FTIZIE. TEBECE. TUBERCULOZA.

otics adj., s. v. FTIZIC. TEBECIST. TUBERCULOS.

ofusc vb. v. OFENSA. SUPARA.

ofuscat adj. v. SUPARAT.

ogari vb. v. SLABI.

oghel s. v. CERGA. CUVERTURA. IN-VELITOARE. PATURA. PLAPUMA. VE-LINTA.

ogarj vb. v. SLABI.

ogarjt adj. v. COSTELIV. JIGARIT. PIPERNICIT. PIRPIRIU. PRIZARIT. PRAPADIT. RAPCIUGOS. SFRIJIT. SLAB. SLABANOG. USCAT_: USCATIV.

oglce s. v. AGLICA.

OGLINDA s. (Transilv.) cautatoare, (inv.) mirza, (latinism inv.) specul. (Se priveste in ~.)

oglinda s. v. EXEMPLU. IMAGINE. INFATISARE. MODEL. PILDA. REPREZENTARE. VIZIUNE.

oglnde s. pi. v OCHELARI.

OGLINDI vb. . a se proiecta, a se rasfrange, a se reflecta, (astazi rar) a se prevedea, a se stravedea, (inv.) a se mira, (i'ig.) a se scalda. (Imaginea i se ~ pe luciul apei.) . a infatisa, a reflecta, a reprezenta. (Aria ~ realitatea.)

oglindi vb. v. ANALIZA. CERCETA. EXAMINA. MASURA. OBSERVA. SCRUTA. STUDIA. URMARI.

OGLINDRE s. 1. proiectare, rasfrangere, reflectare, reflex, (inv.) reflect. (~ in apa a stelelor.) . infatisare, reflectare, reprezentare. (~ realitatii in arta.) 3. proiectie, reflectare. (Ieronim e ~ idealizata a poetului insusi.)

'oGLINDUTA s. oglinjoara.

OGLINJOARA s. oglinduta.

ogd s. v. APUCATURA. CHEF. DEPRINDERE. DISPOZITIE. DORINTA. FIRE. GUST. NARAV. OBICEI. OBISNUINTA. PLAC. PLACERE. POFTA. ROST. SEAMA. SOCOTEALA. VOIE. VOINTA. VRERE.

ogod vb. v. ACCEPTA. ADMITE. APROBA. CONSIMTI. INCUVIINTA. INDUPLECA. INGADUI. INVOI. LASA. PERMITE. PRIMI. TARGUI. TOCMI.

ogodt adj. v. AGREABIL. PLACUT.

ogoi vb. v. ALINA. CALMA. DOMOLI. IMBLANZI. LINISTI. POTOLI. TEMPERA. USURA.

OGOR s. . camp, tarina, (pop. si poetic) glie, (pop.) razor, (inv. si rcg.) gru, (reg.) plan, (inv.) sat. (A iesit pe ~, la arat.) . aratura, tarina, (pop.) razor, (reg.) plan. (Pamin-tul arat se numeste ~.) . parloaga, (pop.) moina, (reg.) mjdina, morhonca, morogn, mo rnca, nadz, navaloca, noroi, oblega, r-pie, rat, toloaca. (Pamintul arabil temporar nelucrat se numeste ~.) . balarie, parloaga. (Locul plin de buruieni se numeste ~.)

ogor s. v. PARAGINA. PARLOAGA. TE-LINA.

ogor vb. v. DESFUNDA. DESTELENI.

OGRADA s. curte, (pop.) batatura, (reg.)

arman, batiste, ocol, (prin Ban. si Transilv.)

arie, (Ban. si prin Transilv.) avlc, (Transilv.)

odor, (prin Ban.) vort. (~ unei case.)

ograda s. v. GARD. GRADINA. IMPREJMUIRE. INGRADITURA. LIVADA. OCOL. POMET. STAUL. TARC. ULUCA.

OGRNJI s. pi. (rcg.) tarabc. (~ ramase de la vite.)

OH interj, a !, ah !, aoleu !, au !, i !, o !, of 1, vai !, (pop.) valu !, (Transilv. si Ban.) tlai !, (Mold.) vah ! (~ .' ce durere simt!)

oisca s. v. ROSTOPASCA.

ODIUM s. (FITOPATOLOG1E) faiuare. (~ vitei de vie.)

OIER s. cioban, pastor, (inv. si rcg.) pacurar, (Maram. si nordul Transilv.) ois. (Un ~ cu turma sa.)

oicr e s. v. CIOBANIE. OIERIT. PASTORIE. PASTORIT. STANA. TARLA.

OIERT s. ciobanie, pastorie, pastorit., (rar) oicre, pastorire, (inv. si reg.) pacurare, (rcg.) pacurart. (Se ocupa cu ~.(

oierul s art. v. LIRA.

ois s. v. CIOBAN. OIER. PASTOR.

oicse s v. URZICA MICA.

oisora s. v. OITA.

OISTE s. (TEN.) 1. protap, (reg.) ruda, tinjla. (~ la car, la sanie.) 2. cirma, drug, parghie, protap. (~ la moara de vini.)

OTA s. 1 (ZOOL.) (pop.) oisora. 2. (LOT.; Anemone silveslris) (reg.) dcditei-de-padre (pi.), deditei-salbtici (pi.).

oita s. v. FLOAREA-PASTELUI. PAINI-SOARA. SCATIU. SISINEI. STICLE TE.

ojg s. v. COCIORVA.

olc s. v. CURIER. DILIGENTA. MESAGER. POSTALION. POSTA. STAFETA.

llta adv v. IMPREUNA. LAOLALTA.

OLAN s. (reg.) ola, scoc. (~ pentru acoperisuri. )

OLANDEZ s., adj. (rar) necrlandz. (Lalele ~.)

olastiscla s. v. ALINTARE. DEZMIERDARE. FLATARE. LINGUSEALA. LINGUSIRE. MAGULEALA. MAGULIRE. MAN-GAIERE.

olat s. v. ACARET. CUPRINS. DEPENDINTA. INTINDERE. INTINS. REGIUNE SPATIU. SUPRAFATA. TERITORIU. TINUT. ZONA.

olacr s. v. CURIER. MESAGER. STAFETA.

olala vb. v. BOCI. CAINA. JELI. JELUI. LAMENTA. PLANGE. TANGUI. VAICARI. VAITA.

olalare s. v BOCEALA. BOCIRE. BOCIT. CAINARE. JELIRE. JELIT. JELUIRE. LAMENTARE. LAMENTATIE. PLANGERE. PLANS. TANGUIALA. TANGUIRE. TANGU-IT. VAITARE. VAITAT. VAITATURA.

OLARESA s. olarita.

OLAR vb. (SILV.) a tesi, (reg.) a buza, a ciuli, a oii, a rosti, a spronta, a tivi. (A ~ capatul unui bustean.)

OLARE s. olarit. (Se ocupa cu ~.)

OLART s. 1. olaric. (Se ocupa cu ~.) (SILV.) sprontuit. (~ unui bustean.)

OLARTA s. olareasa.

olcta s. v. OLITA. ULCICA.

oleb s. v. ACARET. DEPENDINTA.

oleaca adv. v. GATVA. NITEL. PUTIN.

oleea vb v BOCI. CAINA. JELI. JELUI. LAMENTA. PLANGE. TANGUI. VAICARI. VITA.

olecare s. v. BOCEALA. BOCIRE. BOCIT. GAINARE. JELIRE. JELIT. JELUIRE. LAMENTARE. LAMENTATIE. PLANGERE. PLANS. TANGUIALA. TANGUIRE. TANGUIT. VITARE. VAITAT. VAITATURA.

olecuta adv. v. NITELUS. PUTINTEL.

OLEFNA s. (CHIM.) alchena, hidrocarbura olefinica.

oli s. v. FLOCOSICA.

OLENA s. (CHIM.) trioleina.

olu s. v. ULEI. UNTDELEMN.

OLEUM s. (CHIM.) acid sulfuric fumans.

olctie s. v. MIROS.

> vb. v. OLARI. TESI.

olibn s. v. TAMAIE. '

OLIMPIADA s. (SPORT) jocuri olimpice <pl.) .

OLITA s. ulcica, (Ban. siTransilv.) olcta.

oliva s. v. MASLINA.

OLIVNA s. (MIX.) peridot.

olm s. v. AROMA. BALSAM. MIREASMA. MIROS. PARFUM.

olmz s. v. DIAMANT.

OLOG adj., s. schilod, (inv. si reg.) slaba-iiijg, (fam.) sontorog. (Om ~.)

OLOGELA s. cotonogeala. (~ unui a-nlmal.)

OLOGI vb. 1. a (se) schilodi, (inv. si reg.) a (se) calici. (Va om care s-a ~.) . a cotonogi. {0 vita care a ~.)

OLOGRAF adj. autograf. (Aet, document ~ .)

oloi s. v. ULEI. UNTDELEMN.

oisa s. v. lARBA-DE-URECHE. SOAL-DLNA.

oloviia s. v. BERE.

olr s. v. ALTAR.

OLTEAN s., adj. 1. s. (fam.) juvtc. 2 adj. oltenesc.

OLTENESC adj. oltean.

OM s. 1 chip, fata, figura, individ, ins, persoana, (pop.) crestin, suflet, (Ban. si Transilv.) nat, (inv.) ipochimen, obraz, (fam.) mutra, tip, pcior.) creatura, specimen. (A intilnit acolo multi ~ cunoscuti.) cap, individ, ins, persoana, (fig.) caciula. (CUe 5 lei de ~.) om de serviciu = servitor, sluga, (astazi livr.) MTV, (rar) slujitor, (inv.) poslsnic. om de liinla - cercetator, (inv.) scrutator. 5 (la pi.) lume. (Erau multi ~ acolo.) 6. muritor, pa-mantean. (Graia: fericit ~ !) ' barbat. (Fe-

<1K si ~

om s. v BARBAT. SOT.

OMAG s. (BOT.; Aconilum) (reg.) marul-lupului, mierea-rsului, (Mold., Bucov. si Transilv.) toie.

omag s. v. SANISOARA.

OMAGIA vb. a cinsti, a canta, a elogia, a glorifica, a lauda, a mari, a preamari, a prea-slavi, a proslavi, a slavi, a venera, (rar) a apoteoza, a exalta, (inv.) a fali, a pohfali, a prea-canta, a preaanalta, a prealauda, a prearadica,

a ridica, a slavoslovi. (Sa-i ~ pe eroii patriei.)

OMAGIU' s. cinste, cinstire, elogiu, glorie, lauda, marire, preamarire, preaslavire, proslavire, slava, slavire, (inv.) marie, pohla, pohvalnie. (Aduceti ~ eroilor patriei.)

oman s. v. IARBA MARE. i

OMAT s. (MET.) nea, ninsoare, zapada. (~ul acopera ctmpia.)

omatte s. pi. v. GLIIOCEI-MARI.

OMBILC s. (ANA7) buric.

omeltc s. pi. v SISINEI.

OMENESC adj. 1 uman, (pop.) crestinesc. (Purtare ~.) pamantesc. (Obiceiuri ~.)

OMENESTE adv. cumsecade. (Se poarta ~ cu ei.)

omeni vb. v. CINSTI. INCARNA. INTRUCHIPA. INTRUPA. OSPATA. SERVI. TRATA.

OMENE s. (pop. si fam.) suflet, (inv.) omenire. (Om lipsii de ~.)

omen nie s. v. LUME. OMENIRE. UMANITATE.

OMENRE s. lume, umanitate, (inv. si reg.) omenme. (intreaga ~.)

omenire s. v. INCARNARE. INTRUPARE. OMENIE.

omenit adj. v. BUN. CINSTIT. CUMSECADE. INGADUITOR. INTELEGATOR. OMENOS. ONORABIL. ONORAT. PRETUIT. RESPECTABIL. RESPECTAT. STIMABIL. STIMAT.^ VENERABIL.

OMENOS adj. bun, cumsecade, ingaduitor, intelegator, (inv.) omenit. (5-a aratat ~ cu noi.)

omenos adj. v. AGREABIL. PLACUT.

omt s. v TIV. TIVITURA.

omtita s. v. POSPAI.

oniet vb. v. INNAMETI. INTROIENI. INZAPEZI. NAMETI. TROIENI.

ometre s. v. INNAMETIRE. INTROIE-NIRE. INZAPEZIRE. NAMETIRE. TROIE-NIRE.

omett adj. v. INNAMETIT. INTROIENIT. INZAPEZIT. NAME.TIT. TROIENIT.

omit adj. v. MANCAT. SATUL. SATURAT.

OMIDA RS s. (EXTOM.) (reg.) mata ppii.

OMILE s. (BIS.) cazanie, cuvint, predica, (inv.) chiriacodrmion, didahie, poucnie, pre dicre, predictie, propovcdnie, carte cu invatatura.

OMISIUNE s. 1. scapare, (reg.) intrelasre. (E doar o ~.) saritura. (Sa completam ~ din text.)

OMTE vb. 1. a sari. (A ~ o parte din text.) . a scapa. (A ~ o lilera la corectura.) . a neglija, (reg.) a intrelasa, (inv.) a negriji, a neangriji. (A ~ sa-si ia doctoria.) . a neglija, a uita, (latinism rar) a pretera. (A^T a ~ nimic din cile stia ca i-ar face placere.) 5. a ignora, a neglija, a nesocoti. (Te rog sa nu ~ nici un clement semnificativ.)

OMITERE s. 1. sarire, sarit. (~ unui pasaj din text.) . neglijare, uitare, uitat, (inv.)

negrijre. (~ unui amanunt semnificativ.) . ignorare, neglijare, nesocotire. (~ unor aspecte importante ale problemei.)

OMLETA s. jumari (pi.), (reg.) papara, pr-jila, (nordul Mold., Bucov. si nordul Transilv.) papa, (Transilv. si Ban.) paparda, rtota, (Mold. si Bucov.) scrob, (inv., in Transilv.) sfungta. (~ de oua.)

omnipotent adj. v. ATOTPUTERNIC.

omnipotenta s. v. ATOTPUTERNICIE.

OMNIPREZENTA s. (livr.) ubicuitate.

OMNIVOR adj. (BIOL.) (rar) pantolg. (Animal ~.)

OMOGEN adj. unitar, (fig.) inchegat, monolitic, sudat. (O echipa ~ ; un ansamblu ~ .)

OMOGENITATE s. unitate. (~ unei echipe.)

OMOGENIZA vb. a uniformiza. (A ~ un amestec.)

OMOGENIZARE s. uniformizare. (~ unui amestec.)

OMOPLAT s. (ANAT.) scapula, spata, (pop.) lopatica umarului, (prin Transilv.) Io-patta, (italienism inv.) spala.

OMOR s. asasinat, crima, moarte, omorire, omucidere, ucidere, (livr.) homicd, (inv.) de-sugubna, omucd, sangi, ucigatra.

OMORI vb. 1. a asasina, a suprima, a ucide, (rar) a masacra, (inv. si pop.) a prapadi, a sfarsi, (pop.) a dovedi, a gati, a rapune, (inv. si reg.) a pieri, a pustii, a sparge, a stinge, (reg.) a matrasi, a prada, (Mold.) a stropsi, (inv.) a cumpli, a pierde, a savarsi, a seca, a strica, (inv. si pop. fig.) a muta, (fam. fig.) a achita, a curata, a lichida, (arg.) a mierli. (A ~ pe cineva.) . a se sinucide, (rar) a se ucide, (Transilv. si Maram.) a se sodomi. (Oare de ce s-a ~?)

OMORIRE s. 1. asasinare, suprimare, ucidere, (rar) ucis, (pop.) rapunere, (inv.) ucigatra, (fam. fig.) achitare, lichidare. (~ unei persoane.) . asasinat crima, moarte, omor. omucidere, ucidere, (livr.) homicd, (inv.) de-sugubna, omucd, sangi, ucigatra. (Condamnat pentru ~.)

OMORIT adj. asasinat, suprimat, ucis, (pop.) rapus, (fam. fig.) achitat, lichidat. (O persoana ~.)

OMORATR s., adj. 1. s., adj. asasin, criminal, ucigas, (livr.) homicd, (rar) omucigs, ucigator, (inv.) criminalist, omucd, razboinic, sugubat. (A fost prins ~.) . adj. ucigas, ucigator, (inv.) pierzator. (Arma ~.) . adj. distrugator, nimicitor, ucigator. (Substanta

~->

omucd s. v. ASASINAT. CRIMA. MOARTE.

OMOR. OMORRE. OMUCIDERE. UCIDERE.

omucd s., adj. v. ASASIN. CRIMINAL. OMORATR. UCIGAS.

OMUGDERE s. asasinat, crima, moarte, omor, omorire, ucidere, (livr.) homicd, (inv.) desugubna, omucd, sangi, ucigatra. (Condamnat pentru ~.)

omucigs s., adj. v. ASASIN. CRIMINAL. OMORATR. UCIGAS.

omul s. art. v. HERCULE.

OMUSR s. (ANAT.) Iueta, uvula, (reg.) guster, imparats, limburs, mosor, ousr.

ONANE s. masturbare, masturbatie, ona nism, (inv.) malahe.

ONANSM s. masturbare, masturbatie, ona-nie, (inv.) malahe.

ONANST adj., s. (inv.) malahin, (arg > malahst.

ONCOLOGIC adj. (MED.) cancerologic. (Tratament ~ ).

ONCOLOGE s. (MED.) cancerologie.

ONCTUOS adj. gras, uleios, unsuros. (Materie ~.)

onctuos adj. v. GRAS. UNS. UNSUROS.

ONDTRA s. (ZOOL.; Ondalra zibethica) bizam.

ONDULA vb, 1. a (se) invalura, a (se) un-dui. (Suprafata apei se ~.) 2 a (se) bucla, a (se) cirlionta, a (se( inela, a (se) increti, (rar) a (se) zulufa, (prin Olt. si Munt.) a (se) scar lionti. (Si-a ~ parul.)

ONDULARE s. 1. invalurare, unduire. (~ suprafetei unei ape.) . buclare, cirlion tare, inelare, incretire. (~ parului.)

ONDULAT adj. 1. ondulatoriu, unduios, unduitor, (inv.) ondulos. (Suprafata ~ nunei ape.) . buclat, carliontat, erei,, inelat, incretit, (rar) zuluft, (prin Olt. si Munt.) scarlion tt, (prin Olt.) scarcior. (Par ~.)

ONDULATORIU adj. ondulat, unduios,. unduitor, (inv.) ondulos. (Suprafata ~.)

ONDULTIE s. 1 neregularitate, sinuozitate. (~ iile unui teren.) . bucla, carliont, cret,, inel, ondula, val, zuluf, (rar) sfrdel. sfredeli-tra, (reg.) scirlint, zgirlante, (Ban.; cocor, prin Munt. si Mold.) scir. (~ a parului cuiva.)

ONDULA s. bucla, carliont, cret, inel, ondu latie, val, zuluf, (rar) sfrdel, sfredelitra, (reg.) scirlint, zgirlante, (Ban.) cocor, (prin Munt. si Mold.) scar. (~ din parul cuina.)

ondulos adj. v. ONDULAT. ONDULATORIU. UNDUIOS. UNDUITOR.

oneros adj. v. APASATOR. COPLESITOR. COVARSITOR. DEZAVANTAJOS. GREU. I-LEGAL. ILICIT. INCORECT. IMPOVARATOR. NECINSTIT. NECORECT. NEFAVORABIL. NELEGAL. NEONEST. NEPRIELNIC.

ONEST adj. cinstit, corect, incoruptibil, integru, leal, necoruptibil, (livr.) prob, (inv.) neademenit, nemitrnic, (fig.) curat, nepatat. (Functionar ~ ; comportare ~.)

onestte s. v. CINSTE. CORECTITUDINE. LNCORUPTIBII. ITATE. IN TE G RITATE.

LEALITATE. ONESTITATE.

onesaic s. v. CINSTE. CORECTITUDINE. INCORUPTIBIL ITATE. INTE GR ITATE.

LEAL ITATE. ONE ST ITATE.

ONESTITATE s. cinste, corectitudine, incoruptibilitate, integritate, lealitate, (livr.¹ probitate, (rar) onorabilitate, (inv.) onestte, ones-te, (inv. si reg. fig.) curatenie, curatie. (E de-o ~ ireprosabila.)

ONIX s. (inv.) sliman. (Inel impodobit cu un ~.)

ONXIS s. (MED.) unghie incarnata. ONOARE s. 1. apreciere, atentie, cinste, cinstire, consideratie, pretuire, respect, stima, trecere, vaza, (livr.) condescendenta, deferenta, reverenta, (inv. si reg.) seama, (reg.) pretuila, (Mold.) leftere, (inv.) lauda, socoteala, socotinta, (grecism inv.) svas, (inv. fam.) bafta, (fig.) credit. (Se bucura de multa ~.) cinste, favoare, privilegiu, (pop. si fam.) hatir. (I se face ~ de a fi invitat la solemnitate.)

ONOMASTICA s. ziua (art.). (Cind isi serbeaza ~ ?)

ONOMATOPEE s. cuvant imitativ. ONOMATOPEIC adj. imitativ. (Cuvant ~.) ONORA vb. 1 a aprecia, a cinsti, a considera, a pretui, a respecta, a stima, (inv.) a res pectarisi, a respectalui, a respectui, a socoti (Toii 11 ~ in mod sincer.) . a cinsti. (Il ~ aceasta comportare.) 3. a indeplini, a respecta, a tine, (pop.) a pazi. (Si-a ~ invoiala.) a achita, a lichida, a plati, (inv. si pop.) a numara, (inv. si reg.) a plini, (inv.) a rafui, a raspunde, (grecism inv.) a exoflisi. (Si-a ~ intreaga datorie.) 5. a plati, a remunera, a retribui. (A ~ o munca prestata.)

ONORABIL adj. cinstit, onorat, pretuit, respectabil, respectat, stimabil, stimat, venerabil, (inv.) omenit, preacinstit. (O familie ~.)

ONORABILITATE s. respectabiltate.

onorabilitate s. v. CINSTE. CORECTITUDINE INCORUPTIBILITATE. INTEGRITATE. LEALITATE. ONESTITATE.

onorar adj. v. ONORIFIC.

ONORARE s. achitare, lichidare, plata, platire, (inv.) raspundere. (~unei datorii banesti. )

ONORAT adj. cinstit, onorabil, pretuit, respectabil, respectat, stimabil, stimat, venerabil, (inv.) omenit, preacinstit. (O familie

ONORFIC adj. (rar) onorar. (Membru, profesor ~.)

ntac adj. v. ONTOLOGIC.

ONTOGENZA s. (BIOL.) ontogenie.

ONTOGENE s. (BIOL.) ontogeneza.

ONTOLOGIC adj. (FILOZ.) (rar) ontic.

ONTOLOGIE s. (FILOZ.) teoria existentei.

op s. v. CARTE. LUCRARE. OPERA. SCRIERE. TEXT. TIPARITURA. TOM. VOLUM.

OPAC adj netransparent, (inv.) nepreve zu. (Material textil ~.)

opac adj. v MARGINIT.

opac s. v. STRAPAZAN. UJBA.

opaca s. v. LOPATA. RAMA. VASLA.

opcina s. v. LOPATA. RAMA. VASLA.

opacitate s. v. MARGINIRE.

OPAIT s. (pop.) poponet, vapaie, vapita, (reg.) stert, (Transilv. si Maram.) meci, (prin Olt., Transilv. si Mold.) sfesnic. (Odaie luminata de un ~.)

OPALESCNT adj. opalin. (Aspect ~.) OPALN adj. opalescent. (Structura ~.) OPARELA s. oparire. oparela s. v. INTERTRIGO. OPAR vb. a coace, a fierbe. (A ~ firele de tort.)

OPARRE s. oparela.

OPERA vb. 1. a efectua, a face. (A ~ unele modificari in tert.) . (MED.) a taia. ,'L-a ~ de hernie.) 3 (JUR.) a actiona, {^oprirea ~ dupa ce s-au luat masurile asiguratoare.)

operant adj. v. EFICACE. EFICIENT. FOLOSITOR. OPERATIV. PRACTIC. PRODUCTIV. UTIL.

OPERAT adj. (MED.) taiat. (Persoana ~.)

OPERATIV adj., adv. I adj., adv. grabnic, imediat, neantarziat, prompt, rapid. (O interventie ~; a intervenit ~.) . adj. expeditiv, prompt. (O rezolvare ~.) . adj. eficace, eficient, folositor, practic, productiv, util, (rar) operant, (inv.) putincis. (O metoda ~.)

OPERATIVITATE s. 1. promptitudine, rapiditate, repeziciune. (~ unei interventii.) . eficacitate, eficienta, folos, productivitate, randament, valoare. ( ~ unei metode.) operator s. v. CHIRURG. OPERATRIU adj. (MED.) chirurgical (Interventie ~.) OPERATOR LOGIC s. (LOG.) functor. OPERATIE s. 1. actiune. (~ de stingere a focului.) . tranzactie. (~ debursa.) . (MED.) interventie chirurgicala, (Hg.) cutit. (A ajuns la ~.) . (MAT.) (rar) regula, (inv.) sptie. (Cele patru ~.) 5. (MAT.) calcul, socoteala. (Printr-o ~ ingenioasa a rezolvat problema.) OPERA s. 1. actiune, fapta. (~ de binefacere.) . creatie, realizare (Tot ce vezi aici e ~ lui.) infaptuire, realizare. (O mare ~.) 4 creatie, lucrare, productie, (inv.) producere, product. (O ~ de mare valoare.) 5 (LIT.) opera dramatica = piesa, lucrare dramatica, scriere dramatica. 6 carte, lucrare, scriere, tiparitura, tom, volum, (livr.) op. (O ~ groasa.) 7, lucrare, scriere, text, (livr.) op, (inv. si pop.) scriptura, (inv.) scriitura, scrisoare, uvrj. (A prezentat ~ la editura.) ii. lucrare. (O ~ statuara.) opera vie s. v. CARENA. OPRCUL s. (ANAT.) (pop.) ureche. (~ la pesti.)

OPINA vb. 1 a aprecia, a chibzui, a considera, a crede, a gasi, a gandi, a judeca, a socoti, (pop.) a chiti, a cugeta, (inv.) a cunoaste, a numara. (Eu ~ ca asa ar trebui sa facem.) 2. a se declara, a se pronunta. (A ~ in favoarea proiectului.)

OPINCR s. (reg.) tirsanr. opincr s. v. SATEAN. TARAN opincras s. v. ARGASITOR. TABACAR. OPNCA s. (Transilv.) sla, (Maram.) to-pnca. (Poarta ~ in picioare.) opinca s. v. TARANIME. OPNIE s. 1 consideratie, considerent, constatare, idee, observare, observatie, parere, re

fleUe, reflexie, remarca. (Citeva ~ asupra . . .) parere, punct de vedere, (inv. si pop.) socotinta, (inv.) proces, socota. (Care e ~ ia in aceasta problema?) 3 conceptie, convingere, gand, idee, judecata, orientare, parere, principiu, vedere, viziune, (livr.) convictiune. (Are niste ~ sanatoase.) 4. credinta, idee, judecata, parere. (Dupa ~ mea . . .) 5. apreciere, aviz, judecata, parere, verdict. (Asteptam cu nerabdare ~ publicului.) 6. opinie publica = spirite (pi.). (~ era agitata.)

OPINTEALA s. icnirc, opintire, sfortare, (rar) opintitra.

OPINT vb. 1. a se forta, a se sforta, (Tran silv.) a se tecarui. (S-a ~ ca sa ridice bolovanul.) . a se incorda. (Ce te ~ asa?)

opintc s. v. CREASTA-COCOSULUI.

opintci s. pi. v. BURETE-DE-CONOPIDA, GHEBE. RAMURELE. RASCOV. TOCM GEL.

OPINTIRE s. icnire, opinteala, sfortare, (rar) opintitra.

OPINTITR s. prajina. (~ la o barca.)

opintitra s. v. ICNIRE. OPINTEALA. OPINTIRE. SFORTARE.

opis s. v. CATASTIF. CONDICA. REGISTRU.

OPIU s. (rar) aain, rnecniu.

OPLEN s. (TEIJN.) (pop.) scaun, (reg.) slai. (~ la sanie.)

oplnlta s. v. CRUCE.

OPLOSI vb. a se aciua, a se cuibari, a se pripasi, (rar) a se rataci, (inv. si reg.) a se lipi, (reg.) a se agesti, a se inchiorchiosa, (inv.) a se sprijini. (S-a ~ acolo de cine stie cind.)

oplosi vb. v. CAPATUI.

OPLOSRE s. aciuare, pripasire. (~ cuiva inlr-un loc.)

OPLOST adj. aciuat, pripasit. (Un om ~.)

OPONENT s. opozant.

OPORTUN adj. adecvat, binevenit, bun, favorabil, fericit, indicat, nimerit, potrivit, prielnic, propice, (livr.) pertinent, (pop.) priincios. (Un prilej ~.)

OPSUM s. (ZOOL.; Didelpliys virginiana) (rar) sarga.

OPOZANT s. oponent.

opozit adj. v. ADVERS. CONTRAR. DIMPOTRIVA. OPUS. POTRIVNIC.

OPOZTIE s. 1 contrast. (Un raport de ~ izbitoare intre . . .) . antiteza. (Relatii de ~.) . impotrivire, opunere, rezistenta, (inv.) imponcisre, impotrivela, potrivire, potriv-nice, pricinure. (A intimpina o dirza ~.)

oprela s.v. CONTENIRE. DIFICULTATE. GREUTATE. IMPAS. IMPEDIMENT. INCONVENIENT. INTERDICTIE. INTERZICERE. INCETARE. INTRERUPERE. NEAJUNS. NEVOIE. OBSTACOL. OPRELISTE. OPRIRE. PIEDICA. PROHIBIRE. PROHIBITIE. STAVILA.

OPRELISTE s. dificultate, greutate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nevoie, obstacol, piedica, stavila, (pop.) oprela, po ticla, potrivnice, (inv. si reg.) scandal, sminteala, (inv.) anevonta, ncvonta, poprire,

stenahore, (fig.) bariera, handicap, hop. (A avut de depasit o mare ~.)

opreliste s. v. INTERDICTIE. INTERZICERE. IMPIEDICARE. OPRIRE. PROHIBIRE. PROHIBITIE.

OPRESIUNE s. asuprire, exploatare, impilare, napastuire, oprimare, persecutare, persecutie, prigoana, prigonire, urgisirc. (pop.) asuprela, silnicie, (inv.) avanle, obida, obi drc, obijdure, stransore, (fig.) apasare, despuiere, stoarcere. (~ maselor.)

OPRESV adj., s. asupritor, exploatator, impilator, opresor, persecutor, prigonitor, (inv.) mancatr, napastuitr, obiditr, (fig.) apasator. (Fortele ~.)

OPRESOR adj., s. asupritor, exploatator, impilator, opresiv, persecutor, prigonitor, (inv.) mancatr, napastuitr, obiditr, (fig.) apasator. (Fortele ~.)

OPRESTE interj, ho!, stai ! (~ /, miir-gulel)

OPR vb. I. 1. a sta, (inv. si reg.) a se sprijini, (inv.) a se popri. (A mers ce-a mers, apoi s-a ~ ). . a poposi, a sta, a sedea, a trage, a zabovi. (S-a ~ la umbra unui stejar.) a poposi, (inv.) a conaci. (S a ~ la un han.)

a se abate, a da, a trece. (In drum s-a ~ si pe la el.) 5 a se aseza, a se fixa, a se instala, a se stabili, a se statornici, (pop.) a se salaslui, (inv. si reg.) a se salasui, (inv.) a se sadi, a se stavi. (S-au ~ in acele cimpii manoase.) 6. a stationa. (A^ru e voie s ~ in fata spitalului.) . a stopa. (Masina ~ brusc.) 8. a irana. (~ masina.) 9. a sta, (fig.) a incremeni. (Ceasul s-a ~.) 1 . a inchide. (A~ apa, gazele.) II. 1. a conteni, a se curma, a inceta, a se potoli, a se sfarsi, a sta, a se termina, (inv. si pop.) a (se) ostoi, (prin Ban.) a (se) prorpe, (Mold.) a tinchi, (inv.) a se precurma. (Vijelia, ploaia a continuat si nu s-a ~ ilecit scara.) . a conteni, a inceta, a (se) intrerupe, a parasi. (Au~ lucrul in semn de protest.) . a(-si) inceta, a(-si) intrerupe, a( si) sista, a(-si) suspenda. (Uzina si-a ~ activitatea.) . a conteni, a inceta, a se intrerupe, (Mold. si Bucov.) a stampi, (inv.) a pristoi. (S-a~din cantat, din citit, cu vorba.)

5. a se curma, a inceta, a se intrerupe, (iff.) a se frange. (Cintecul s-a ~ brusc.) 6. a (se( curma, a (se) intrerupe, (fig.) a (se) taia. (I s-a ~respiratia, de emotie.) 7. a curma, a intrerupe, (fig.) a reteza, a stavili. (N-a putut ~ scandalul; i-a ~ vorba.) 11. a se intrerupe, (inv.) a se zaticni. (S-a~ din mincat.) III. 1 a impiedica, a infrana, a stavili, (fig ) a frana. (A^?u puteau ~ avintul revolutionar.) 2. a impiedica, a retine, (inv. si reg.) a popri, (inv.) a apara. (Nu-l pot ~ sa: . . ) . a retine, a stapani, (rar) a prididi, (fig.) a inghiti. (A-si ~lacrimile.) 4. a se abtine, a se domina, a se infrana, a rabda, a se retine, a se stapani. (Afu s-a putut~sa nu-i spuna.) IV. 1. a pastra, a retine, a rezerva- (Ti-am ~ niste masline.) -a pastra, a retine. ( ~ restul!) 3. a pastra, a rezerva, a tine. (I a ~ loc la rind.) V. 1. a interzice. (Te~sa te mai duci acolo.) . a interzice, a prohibi, (inv.) a popri. (A ~ vnzarca

bauturilor alcoolice.) . a interzice, a proscrie (A ~ duelul.)

OPRIMA vb. a asupri, a exploata, a impila, a impovara, a napastui, a oropsi, a persecuta, a prigoni, a tiraniza, a urgisi, (inv. si reg.) a bantui, (inv.) a obidi, a obijdui, a sili, a supara, a tiranisi, a tirani, (fig.) a apasa, a despuia, a stoarce, a suge, (reg. fig.) a stoci, (inv. fig.) a calca. (A ~ masele.)

OPRIMARE s. asuprire, exploatare, impilare, napastuire, opresiune, persecutare, persecutie, prigoana, prigonire, urgisire, (pop.) asuprela, silnicie, (inv.) avane, obida, obi-dre, obijdure, stransore, (fig.) apasare, despuiere, stoarcere. (~ maselor.)

OPRIMAT adj., s. asuprit, exploatat, impilat, napastuit, oropsit, persecutat, prigonit, urgisit, (pop.) obidit, (inv.) obijdut, (fig.) apasat, despuiat. (Oamenii ~ s-au ridicat la lupta.)

OPRARE s. I. 1 asezare, fixare, instalare, stabilire, statornicire. (~ lor in regiunile de deal.) poposire, zabovire. (~ lui intr-un loc, pentru odihna.) . popas, sedere, (inv.) poprire, sezamant. (O ~ de doua ore.) 4. halta, popas, (inv.) oturc, statie. (In dram a facut mai multe ~.) 5. escala, popas. (Xava a facut o scurta ~.) 6. stationare, stationat. (Loc de ~ ,' ~ in fala spitalului este interzisa.)!, statie. (~ de autobuze.) 8. stopare. (~ masinii.) 9. frinarc. (~ unui vehicul.) 10. inchidere. (~ gazelor, a apei.) II. 1. curmare, incetare, potolire, (inv.) precurmre. (~ vinlului.) . incetare, intrerupere, sistare, suspendare. (~ lucrului de catre grevisti.) . contenire, incetare, intrerupere, (inv. si pop.) oprela. (Lu-creaza fara ~.) . curmare, intrerupere, (fig.) stavilire. (~ scandalului.) III. 1. impiedicare, infrinare, stavilire. (~ avantului tineresc.) 2 interzicere, impiedicare, (pop.) opreliste, (inv. si reg.) poprala. (~ accesului cuiva undeva.) IV. pastrare, retinere, rezervare. f~ unor bilele pentru spectacol.) 2 retinere, (rar; retntie. (~ unui bun al cuiva.) V. interzicere, proscriere. (~ duelului.)

oprire s. v. INTERDICTIE. INTERZICERE. PROHIBIRE. PROHIBITIE.

OPRIT adj. 1 inchis. (Gazele sant ~J interzis. (Intrarea ~.) interzis, neangaduit, nepermis, proscris. (Un lucru ~.) interzis, prohibit. (Bauturi ~.) 5 interzis, (inv.) poprit. (Fructe ~.)

OPRITOARE s. piedica, (reg.) ti'rsa, (prin Transilv.) surlaii. (~ la car.)

opritoare s. v. BARAJ. DIG. STAVILAR. ZAGAZ.

OPRITRA s. aparatura, braniste. (Locul in padure unde copacii au fost taiati se numeste ~.)

opsegs adj. v. SFATOS.

OPT s. (arg.) sfintisr. (A luat un ~ la fizica.)

OPTA vb. a alege. (~ intre mai multe alternative.)

optica s. v. MENTALITATE. PSIHOLOGIE.

OPTIMSM s. incredere. (Priveste cu ~ viitorul.) ,

OPTIUNE s. alegere. (~ lui s-a dovedii fericita.)

opulent adj. v. BOGAT. IMBELSUGAT.

opulenta s. v. ABUNDENTA. BELSUG. BOGATIE. IMBELSUGARE. INDESTULARE. PRISOS.

OPUNE vb. 1. a se impotrivi, (pop.) a se incontra, (inv. si reg.) a se potrivi, (inv.) a se imponcisa, a se incurmezisa, a se semeti. (S-a ~ acestor masuri abuzive.) 2. a se infrunta, (fig ) a se ciocni. (Se ~ interese antagonice.), . a se contrazice, (fig.) a se ciocni. (Tendinte care se ~.)

OPUNERE s. impotrivire, opozitie, rezistenta, (inv.) imponcisre, impotrivela, potrivire, potrivnice, pricinure. (A inlampinat o darza ~.)

OPUS adj. 1. advers, contrar, dimpotriva, potrivnic, (inv.) impotrivit, opozit. (In partea ~ a dealului.) contrar, invers. (Sens ~ celui initial.) 3. antitetic, contrar. (Se afla pe pozitii ~.) . antagonic, antagonist, potrivnic (Relatii ~.) 5 contradictoriu, contrar, divergent, potrivnic, (rar) contrazicator. (Pareri ~.) 6. contrastant, contrastiv. (Imagini

opst s. v. BARAJ. STAVILA. STAVILAR. ZAGAZ.

or conj. v. ASADAR. DAR. DECI.

orc interj, v. MIORC. OAC.

ORACOL s. prevestire, previziune, prezicere,, profetie, prorocic, prorocire, (livr.) predic-tine, (rar) prevestit, (inv.) hrisms, menire plaz, plazut, plazuitra, prezisa, prorocs-tvie, prorocitra.

ORAL adj. 1 vorbit. (Limbaj ~.) verbal. (Comunicare ~.) . (MED.) bucal. (Medicament luat pe cale ~.)

ORANAST s. (BIS.) baldachin, uranisc, (pop.) polog, (Transilv. si Ban.) ecrine (Episcopul statea sub ~.)

oranj adj. v. PORTOCALIU.

ornz s. v. PORTOCAL.

ORAR s. program. (~ de functionare al unui magazin.)

orar s. v. CEAS. CEASORNIC.

ORAS s. 1. (livr.) cetate, citadela, urbe. (inv.) politie, targ, (grecism inv.) hora. (Un mare ~.) centru, (pop.) targ. (Ma duc putin In ~, eu prietenii.)

ORATOR s. 1 retor, (prin Bucov.) predi cnt. (Un mare ~.) conferentiar, vorbitor, (rar) cuvantatr. (Un ~ bine documentat.)

ORATORE s. elocventa, retorica, (inv.) limbute, ritore. (Arta ~.)

oratoriu s. v. PARACLIS.

ORATIE s. 1. colacarie, (reg.) conacare. (~spusa la o nunta taraneasca.) oratie funebra = discurs funebru, (inv.) propovednie.

RA s. 1 ceas. (O ~ are 60 de minute.) ceas, interval, perioada, rastimp, timp. (A asteptat o ~ buna pana sa vina acela.) ceas, clipa, clipita, minut, moment, secunda, timp, vreme, (rar) clipeala, (pop.) crta, soroc, (inv.

si reg.) cesct. (A sosit ~ cand . . .) . clasa, curs, lectie. (De ce ai lipsii de la ~ ?)

ORAGA vb. a ocacai, (rar) a miorcai, (reg.) a macai, a miorcoti, a racani. (Broasca

oraca vb. v. MIORCAI. PLANGE. SCAN-CL SMIORCAL

ORACAILA s. ocacait, oracaire, oracait, (rar) miorcat, (reg.) miorcotela, miorcotre. (~ broastelor.)

ORACARE s. ocacait, oracaiala, oracait, (rar) miorcat, (reg.) miorcotela, miorcotre. (~ broastelor.)

ORACAT s. ocacait, oracaiala, oracaire, (rar) miorcat, (reg.) miorcotela, miorcotre. (~ broastelor.)

ORASTCA s. (BOT; Orobus sau Lathyrus niger) (reg.) malurci (pi.), pupagiora, pupe-zle (pi.), pupezi, linte-negra, mazare-padu-reta, mazarichea-ccului, mazariche-negra.

orastca s. v. MALURICL

ORASEN s. targovet, (livr.) citadin, (pop. si fam. depr.) nadragr, pantalonr, (pop. si depr. sau ir.) domn, surtucr, (inv.) cetatean, pargr.

ORASEANCA s. (reg.) jupanesa.

ORASEL s. targ. (Un ~'de provincie.)

ORASENESC adj. 1. urban, (livr.) citadin, (inv. si reg.) targovet. (Populatie ~.) . nemtesc. (imbracat cu haine ~.)

ORASENSTE adv. nemteste, (rar) targo-vetste. (Se imbraca ~ .)

RASENME s. (rar) targovetme.

ORASENIZA vb. a (se) urbaniza, (rar) a (se) citadiniza, a (se) targoveti.

ORASENIZRE s. urbanizare, (rar) cita dinizre. (~ unei populatii.)

ORASENIZAT adj. urbanizat. (Populatie

ORATNIE s. pasare, (reg.) cobie, cojba lta, glita, gujale, oara. (Creste ~ pe langa casa.)

ORB adj., s. 1. adj., s. nevazator, (pop.) chior, orbet. (Asociatia ~ ilor.) . adj. intunecat, intunecos. (Felinare ~.)

orb adj. v. COMPLET. DESAVARSIT. INFINIT. NEMARGINIT. SARAC. SLAB. TOTAL.

orb s. v. CARTITA. SOBOL.

ORBALT s. (BOT. ■ Actaea spicala) (reg.) iarba-sfintului Crstofor, iarba-talhrului, iarba-de-orblt.

orblt s. v. ERIZIPEL. REUMATISM. SILNIC.

orbeca vb. v. BAJBAI. DIBUI. ORBECAI. PIPAI.

orbecre s. v. BAJBAI.YLA. BAJBAIRE. BAJ BAIT. BAJBAITURA. DIBUIALA. DIBUIRE. DIBUIT. ORBECAIALA. ORBECAIRE. OR BECAIT.

ORBECAI vb. a bajbai, a dibui, a pipai, (inv. si reg.) a orbe.ca, (reg.) a horhai, a mos-coti. (A ~ prin intuneric.)

ORBECAIALA s. bajbiiala, bajbaire, bajbait, bajbaitura, dibuiala, dibuire, dibuit, orbecaire, orbecait, (inv. si reg.) orbecre. (~ prin intuneric. )

ORBECARE s. bajbaiala, bajbaire, bajbait, bajbaitura, dibuiala, dibuire, dibuit, orbecaiala, orbecait, (inv. si reg.) orbecre. (~ prin intuneric.)

ORBECAT s. bajbaiala, bajbaire, bajbait, bajbaitura, dibuiala, dibuire, dibuit, orbecaiala, orbecaire, (inv. si reg.) orbecre. (~ cuiva prin intuneric.)

ORBESTE adv. nebuneste, prosteste. (Se arunca ~ inainte.)

ORBTE s. (ZOOL.; Spalax microphthal-mus) (pop.) catelul-pami'ntului, (reg.) grivn, porct, sita, tocanita, tancul-pamntului, (Munt. si Transilv.) sobol, somc.

orbte s. v. DERBEDEU. LEPADATURA. LICHEA. NETREBNIC. PUSLAMA. SCAR NAVIE. SECATURA.

orbet adj., s. v. NEVAZATOR. ORB.

orbet s. v. CARTITA. SOBOL.

ORB vb. (pop.) a chiori, (inv.) a (se) intuneca. (Lumina m-a ~.)

orbiculr adj. v. CIRCULAR. GLOBULAR. ROTUND. SFERIC. SFERIFORM.

ORBRE s. 1. (MED.) ablepsie, cecitate. .* (fig.) intunecare, ratacire. (A fost doar o clipa de ~.)

ORBTA s. 1. (ASTRON.) (rar) cerc, (inv. si pop.) crug. . (ANAT.) (pop.) gavan, sco varle, vagauna, (inv. si reg.) melci. (~ a ochiului. )

orbul gainilor s. v. CECITATE NOCTURNA. HEMERALOPIE.

orce fl s. v. ARPAGIC. CEAPA. DE SA MANTA.

ORCHESTRA vb. (MUZ.) a instrumenta.

ORCHESTRNT s. (MUZ.) instrumentist, (inv.) sunator.

ORCHESTRARE s. (MUZ.) instrumentatie, orchestratie.

ORCHESTRATIE s. (MUZ ) instrumentatie, orchestrare.

ORCHESTRA s. (MUZ.) (pop.) muzica.

orcicr s. v. VAL.

ord s. v. RAND. SIR. SIRAG.

rdie s. v. ARMATA. HOARDA. OASTE. OSTIRE. PUTERE. TRUPE.

ORDIN s. I. 1. dispozitie, hotarare, porunca, (pop.) poruncela, (inv.) asczamnt, carte, far muta, invatatura, mandat, orinduila, orin duire, pitc, poruncita, povelnie, povelre, pravila, randuila, stransore, sart, tertip, ucaz, (rusism inv.) pricz. (A emis, a primit un ~.)

. comanda, porunca. (Asculta ~ la mine!)

. (MIL.) consemn, dispozitie. (~ de a ra mane in cazarma.) . (MIL.; concr.) chemare, (prin Transilv. si Maram.) porunca. (A primit ~ si s a prezentat la unitate.) II. (BIS.) ordin calugaresc = congregatie, ordin monahal ; ordin monahal = congregatie, ordin calugaresc

ORDINAR adj., s., adv. 1 adj. normal, o-bisnuit. (Sesiune ~.) adj. banal, comun, o bisnuit, (inv.) prost, prostesc. (In lucruri ~ voi vedeti numai minuni.) adj. comun, grosolan. (Ptnza ~.) . adj. inferior, prost, rau. (Tutun, vin ~.) 5 adj., s. badaran, grosolan,

mitocan, marlan, marlanoi, mocofan, mojic, necivilizat, nepoliticos, taranoi, toapa, topar-lan, vulgar, (pop.) mocan, mocartn, modr ln, paduret, ritn, topfrca, (reg.) mocodn, mocofans, modarlau, modoran, mogaldn, ne cunoscatr, negandt, negreblt, (Mold.) ghior-ln, (Transilv.) grobian, (inv.) gros, (fig.) ne-cioplt. (Un om ~.) 6 adj. badaranesc, grosolan, mahalagesc, mitocanesc, mirlanesc, mojic, mojicesc, nepoliticos, topesc, toparlanesc, vulgar, (rar) mojcs, (fig.) necioplt. (O comportare ~.) adv. badaraneste, grosolan, ma-halageste, mitocaneste, mirlaneste, mojiceste, taraneste, vulgar. (S-a purtat ~.)

ordinarit s. v. CONSISTORIU.

ORDINATOR s. computer. (~ este un calculator electronic.)

ORDINE s. 1. organizare, orinduiala, regula, rinduiala, (inv.) tocmeala, tocmire. (O ~ desvarsita domnea acolo.) 2 regula, rinduiala, rost, socoteala, (inv. si reg.) soroc. (Sie ~ lucrurilor.) . succesiune. (O ~ descres-cinda a elementelor sirului.) . organizare, rinduiala, rost. (~ lumii nu se schimba cu pamflete.) . disciplina, regula, rinduiala. (Obisnuit cu ~ ; respectati ~.)

ORDONA vb. 1 a comanla, a decide, a dispune, a fixa, a hotari, a porunci, a stabili, a statornici, (rar) a prescrie, (inv si pop.) a oran dui, a rindui, (pop.) a soroci, (prin Ban. si Transilv.) a priti, (inv.) a invata, a judeca, a poveli. (A ~ sa se faca astfel . . .) 2 a porunci, a spune, a zice. (Fa ce ti ~ el!) . a aranja, a aseza, a clasa, a clasifica, a dispune, a distribui, a grupa, a imparti, a intocmi, a organiza, a orindui, a potrivi, a pune, a repartiza, a rindui, a sistematiza, (pop.) a chiti, (inv.) a drege, a tocmi. (~ cum trebuie elementele unui ansamblu.) 4. a organiza, a sistematiza, a structura. (A ~ intregul material in vederea . . .) 5. a (se) alinia, a (se) insira, a (se) insirui, a (se) rindui, (inv. si reg.) a (se) sirui. (S au ~ i/i tacere.)

ORDONANTA vb. (FIN.) (rar) a mandata. (A ~ platite curente.)

ORDONANTA s. I. (inv.) pitc, publicatie, ucaz, (germanism inv., in Transilv.) ptar. (A emite o ~.) II. (MIL.) (prin Ban.) prava-dinr, (inv.) vistavi. (Un ofiter cu ~ sa.)

ordonanta s. v. PRESCRIPTIE. RETETA.

ORDONARE s. 1. aranjare, asezare, clasare, clasificare, distribuire, impartire, repartizare, rinduiala, randuire, sistematizare. (~ elementelor unui ansamblu.) . organizare, sistematizare, structurare. (~ unui material documentar brut.)

ORDONAT adj. 1. aranjat, clasat, organizat, randuit, sistematizat. (Material documentar ~.) . disciplinat, regulat. (Duce o viata ~.)

OREIN s. (MED.) parotidita epidemica

ORSNITA s. (BOT.; Lathyrus tuberosus) (reg.) bobusr, fasolca, mazarca, sangele-voi nculoi.

orsnita s. v. INDRUSAIM. SANGELE-VOI-NICULUI.

OREZ s. (BOT.; Oryza saliva) (Transilv. si Maram.) riscsa.

OREZARE s. 1. (rar) rizere. (O mare~.) . rizicultura. (Se ocupa cu ~.)

ORFAN adj., s. (inv. si reg.) sarac, sarman, (Maram. si prin vestul Transilv.) sarandc, (inv.) orfelin. (Copil ~. )

orfanotrofe s. v. ORFELINAT.

orfelin adj., s. v. ORFAN.

ORFELINAT s. (inv.) orfanotrofe.

ORGAN s. 1. organism. (~ constituit de stat.) . autoritate, for. (~ee superioare administrative.) . publicatie. (~ de presa.) 4. (ANA T.) organ genital = sex.

organ s. v. LIRA. ORGA.

organe s. pi. v. RECHIZITE.

ORGANIC adj. 1 indisolubil, inseparabil, nedespartit, neseparabil, unitar. (Un tot ~.) adanc, capital, considerabil, crucial, decisiv, esential, fundamental, hotarator, important, insemnat, primordial, profund, radical, serios, structural, substantial, vital, (livr.) cardinal, major, nodal, (rar) temeinic. (Prefaceri ~.)

ORGANIGRAMA s. schema. (~ unei institutii.)

ORGANSM s. organ. (~ de stat.)

ORGANIZA vb. 1 a alcatui, a constitui, a crea, a desemna, a forma, a institui, a infiinta, a numi, a stabili, (inv.) a tocmi. (A ~ o comisie speciala.) 2. a constitui, a crea, a ctitori, a funda, a institui, a infiinta, a intemeia, (astazi rar) a statornici, (inv.) a sadi, a stabili, a statori, a temeli, (grecism inv.) a sistisi, (fig.) a urzi. (A ~ corpul granicerilor, un ase-zamant ele.) a aranja, a aseza, a clasa, a clasifica, a dispune, a distribui, a grupa, a imparti, a intocmi, a ordona, a orandui, a potrivi, a pune, a repartiza, a rindui, a sistematiza, (pop.) a chiti, (inv.) a drgc, a tocmi. (A ~ cum trebuie elementele unui ansamblu.) 4. a ordona, a sistematiza, a structura. (A ~ intregul material in vederea . . .)

ORGANIZARE s. 1. alcatuire, constituire, creare, desemnare, formare, instituire, infiintare, numire, stabilire. (~ unei comisii speciale.) . constituire, creare, fundare, instituire, infiintare, intemeiere, (astazi rar) statornicire. (~ corpului granicerilor.) . ordonare, sistematizare, structurare. (~ materialului documentar.) . alcatuire, compozitie, economie, organizatie, structura, (rar) substanta, (fig.) urzeala. (Care este ~ lucrarii?) 5. structura. (~ unei celule.) 6. ordine, orinduiala, regula, rinduiala, (inv.) tocmeala, tocmire. (Era acolo o ~ desavtrsita.) . intocmire, o randuiala, oranduire, rinduiala, (inv.) aseza-mnt. (Noua ~ a lucrurilor.) 8. ordine, rinduiala, rost. (~ lumii.)

ORGANIZAT adj., adv. 1. adj. aranjat, clasat, ordonat, randuit, sistematizat. (Material documentar ~.) 2. adj. metodic, sistematic, (inv.) metodicsc (Un plan ~.) 3. adv. metodic, sistematic, (inv.) metodicste. (Procedeaza ~.)

ORGANIZATOR s. (inv.) intocmitor, oran-duitr. (E un bun ~.)

ORGANIZATORIC adj. structural. (Modificari ~.)

ORGANIZATIE s. alcatuire, compozitie, economie, organizare, structura, (rar) substanta, (fig.) urzeala. (Care este ~ lucrarii ?) ORGANOGN s. (MIN.) biolit, organo lit, roca organogena.

ORGANOLT s. (MIN.) biolit, organogen, roca organogena.

orgr s. v. ARGASITOR. TABACAR. ORGA s. (MUZ.) (inv.) organ. ORGIAC adj. orgiastic. ORGIASTIC adj orgiac. ORGE s. desfrlu, dezmat, (lvr.) baca-nla, libertinaj, luxura, (inv. si pop.) scirna vle, (inv.) rusinre, slobozenie, slobozie, zam-paralc.

ORGOLIOS adj. fudul, grandoman, infatuat, increzut, infumurat, ingamfat, megaloman, mandru, semet, trufas, tantos, vanitos, (livr.) prezumtios, suficient, (inv. si pop.) maret, (pop. si fam.) tafns, (pop.) falnic, falos, inchipuit, (inv. si reg ) pasn, (prin Ban ) mars, (prin Mold.) narts, (inv.) fumurs, preaanaltt, zadarnic, (fig.) batos, intepat, scrobit (Un om ~.)

ORGOLIU s. aroganta, fala, fudulie, infatuare, infumurare, ingamfare, mandrie, se-metie, trufie, vanitate, (lvr.) fatuitate, morga, prezumtie, suficienta, (rar) superbie, tan tose, (inv. si pop.) maretie, marire, (pop. si fam.) ifos, tafna, (reg.) falosnie, falose, (inv.) falnicfe, lauda, marie, marime, mandrte, poh fla, preaanaltre, preanaltme, semetre, tr fa, trufasle, zadarnicie. (~ lui este cu totul nejustificat.)

ori adv. v. OARE. POATE. ORI conj. fie, sau, (inv. si reg.) au, oare, (prin Transilv.) macar, (inv.) savi. (~ barbati, ~ femei.)

ORBIL adj. 1 dezgustator, dizgratios, gretos, hidos, respingator, scarbos, (livr.) i mnd, (reg.) mrsav, (fam. fig.) bori't. (~ la infatisare.) dezgustator, gretos, scarbos, sinistru. (Un rtnjet ~.) . dezgustator, infect, respingator, scarbos. (Ce caracter ~/) groaznic, infiorator, infricosator, ingrozitor, inspai-mantator, (inv. si pop.) spaimantatr, (pop.) spaimos, (inv.) spaimants. (S-a tnttmplat un lucru ~.) 5 dezgustator, monstruos, odios, respingator, (livr.) abominabil. (Fapta ~.) 6 cumplit, cutremurator, fioros, groaznic, grozav, infiorator, infricosator, in-

grozitor, inspaimantator, macabru, monstruos, sangeros, teribil, zguduitor, (livr.) abominabil, terifiant, terlfic, (inv. si pop.) rau. (O crima ~.)

ORICARE pron., adj. 1 pron. cine, fiecare, fiecine, oricine, orisicare, orisicine, (inv. si pop.) care, (pop.) fiescre, fiescne, fitecine, (inv. si reg.) cresi, cnesi, (inv.) nestne, veri cre, vericne. (Zica ~ ce va vrea.) 2. adj. fiecare, fiece, orice, orisicare, tot, (pop.) fiesc, fitec. (~ pasare pe limba ei piere.)

ORICE pron., adj. 1. pron. ce, orisice, (inv ) veric. (Zica lumea ~ o vrea.) adj. fiecare, fiece, oricare, orisicare, tot, (pop.) fiesc, fitec. (~ pasare pe limba ei piere.)

ORICNE pron. cine, fiecare, fiecine, oricare, orisicare, orisicine, (inv. si pop.) care, (pop.) fiescre, fiescne, fitecine, (inv. si reg.)> cresi, cnesi, (inv.) nestne, vericre, vericne. (Zica ~ ce ar vrea.)

ORICIND adv. orisicand, totdeauna, (inv.> fieci'nd, fiestecnd, verici'nd. (Sa vii ~ la. mine.)

ORICIT pron., adj., adv., conj. 1. pron. ori-sicat, (inv.) oarect. (Cit zahar vrei? - ~ !) -. adj. orisicit. (~ lume ar fi . . .) 3. adv. ori-sicat. (~ ai avea de mult, tot nu te saturi l). . conj. cit. (~ ai vrea, dar nu poti.)

ORICUM adv. fiecum, orisicum, (inv.) fies-tecm, fitecm. ( ~, numai sa viii)

ORIENT s. est, rasarit, (pop.) soare rasre, (reg.) rasi, rasarls, zorit, (inv.) ost. (Spre )

ORIENTA vb. 1. a apuca, a se indrepta, a o lua, a merge, a pasi, a pleca, a porni, (rar), a se indruma, (pop.) a purcede, a se purta, (inv. si reg.) a nazui, (Transilv.) a aradui. (Se ~ spre casa.) 2. a calauzi, a conduce, a dirija, a> ghida, a indrepta, a indruma, (inv), a tocmi. (I-a~ pe drumul cel bun.) a (se) calauzi, a< (se) conduce, a (se) ghida, a (se) indruma, (inv.) a (se) povatui. (Dupa ce principii se ~ in viata?)

ORIENTAL adj. estic, rasaritean, (inv.)-stic, rasaritensc. (Regiunea ~ a Carpati-lor.)

ORIENTARE s. 1 calauzire, conducere, dirijare, ghidare, indreptare, indrumare. (~ cuiva pe drumul cel bun.) . directie linie, sens. (Ce ~ va urma aceasta dezvoltare?) conceptie, convingere, gand, idee, judecata, opinie-, parere, principiu, vedere, viziune, (livr.) convictiune. (Are o ~ sanatoasa.)

ORIENTATV adj. informativ. (Preturi'

ORIFCIU s. deschidere, deschizatura, gaura, (livr.) apertra, (Mold.) borta. (Un ~ ingust intr un zid.)

ORIGINAL adj., s. 1. adj. autentic. (Document ~.) s. (inv.) matca. (~ al unui act.> s. (FILOL.) (livr.) arhetip. (~ al unei scrieri. ) adj. adevarat, autentic, curat, nefalsificat, veritabil. (Arta ~.) 5 adj. nou, (livr fig.) inedit. (Spectacol, procedeu ~.) 6. adj , personal. (Maniera ~ de a scrie.) 7. adj. bizar, ciudat, curios, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, inexplicabil, insolit, nastrusnic, neobisnuit, paradoxal, singular, straniu, (livr.) abracabrnt, (rar) strain,, (pop.) pidsnic, pocit, poznas, (Mold.) desantat, (Transilv., Ban. si Olt.) sod, (inv.) ciu-ds, (grecism inv.) paraxn, (fam.) sanchu, (fam. fig.) fistichiu, intors, sucit, trasnit. (Ce-chestie ~ !)

ORIGINALITATE s. . inedit, noutate. (~ unei teorii.) . individualitate, personalitate..

.(~ unui artist.) . bizarerie, ciudatenie, excentricitate, extravaganta, fantezie, teribilism. (Ce stnt aceste ~ali ia tine?)

ORIGINAR adj. 1. initial, primitiv, primordial. (Patria ~ a albanezilor.) initial, prim, primar, primordial. (Fondul ~ al caracterului sau.)

ORAGINE s. 1 geneza, (livr.) matrice. (~ unui fenomen.) . inceput, obarsie, provenienta, sursa, (livr.) sorginte, (inv.) incepatura, (fig.) izvor, smbure. (~ daco-lalina a limbii romane.) (LINGV.) etimologie. (A stabilit ~ cuvintului.) . nastere, obarsie, provenienta, (livr) extractie, matrice, stirpe, (rar) prove-nre, spita, (astazi rar) semintie, (inv. si reg.) .neam, (inv.) purcdere, purces. (Era taran prin ~.) 5 ascendenta, obarsie. (Are o ~ modesta.) 8 obarsie, (fig.) izvor, matca. (S-a inlors Ia ~.) obarsie, sursa, (livr.) sorginte, '(inv.) izvd, (fig.) izvor. (Sa mergem la ~ acestor efecte.) 8. cauza, obarsie, (fig.) izvor, mama. (~ tuturor succeselor este . . .)

ORIANCOTR adv. orisiunde, oriunde, pretutindeni, (rar) fiende, (inv.) oarende, tutndeni. (~ te voi urma.)

ORISICARE pron., adj. 1. pron. cine, fiecare, fiecine, oricare, oricine, orisicine, ■(inv. si pop.) care, (pop.) fiescre, fies-cine, fitecine, (inv. si reg.) cresi, cnesi, (inv.) nestne, veri care, veri cine. (Zica ~ ce va vrea.) 2 adj. fiecare, fiece, oricare, orice, tot, (pop.) ■fiesc, fitec. (~ pasare pe limba ei piere.)

ORISICE pron. ce, orice, (inv.) veric. (Zica lumea ~ o vrea.)

ORISICNE pron. cine, fiecare, fiecine, oricare, oricine, orisicare, (inv. si pop.) care, i(pop.) fiescre, fiescne, fitecine, (inv. si reg.) .cresi, cnesi, (inv.) nestne, vericre, vericne. (Zica ~ ce Ba vrea.)

OR1SIGIND adv. orieand, totdeauna, (inv.) .fieernd, fiestecand, vericnd. (Sa vii la mine ~ ai avea nevoie.)

ORISIGIT pron., adj., adv. 1. pron. oricat, .(inv.) oareci't. (CU zahar vrei? - ~ !) . adj. oricat. (~ lume ar fi acolo . . .) . adv. oricat. (~ ai sustine, tot nu te cred.)

ORISICM adv. ficcurn, oricum, (inv.) fies-tecm, fitecm. (~, numai sa vina!)

ORISIUNDE adv. 1. oriancotro, oriunde, pretutindeni, (rar) fiende, (inv.) oarende, tutndeni. (~ te voi urma.) . incotro, oriunde. (Du-te ~ vezi cu ochii.)

ORIUNDE adv. 1. oriancotro, orisiunde, pretutindeni, (rar) fiende, (inv.) oarende, tutndeni. (~ te voi urma.) . incotro, orisiunde. (Du-te ~ vezi cu ochii.)

ORIZONT s. 1. zare, (astazi rar) zriste, (pop.) poala cerului. (Se vede ceva la ~.) . fundal. (~ pe scena unui teatru.) . (TEATRU) 'Ciclorama. (~ este un fundal de scena curbat.) . (GEOL.) strat.

orizont s. v. PERSPECTIVA.

ORIZONTALIZ vb. 1. a nivela. (A ~ ramblcul unei sosele.) . (TOP., TEHN.) a .cala. (A ~ un aparat topografic de vizare.)

ORIZONTALIZRE s. nivelare. (~ ram

bleului unei sosele.)

orandr s. v. ARENDAS.

orands s. v. ARENDAS.

orandatr s. v. ARENDAS.

oranda s. v. ARENDA. DATINA. DESTIN. FATALITATE. FEL. MENIRE. NOROC. OBICEI. PREDESTINARE. RANDUIALA. SOARTA. TRADITIE. URSITA. UZ. UZANTA. ZODIE.

ORANDU vb. 1. a aranja, a aseza, a clasa, a clasifica, a dispune, a distribui, a grupa, a imparti, a intocmi, a ordona, a organiza, a potrivi, a pune, a repartiza, a randui, a sistematiza, (pop.) a chiti, (inv.) a drege, a tocmi. (A ~ cum trebuie elementele unui ansamblu.) a aranja, a reglementa, a stabili, (rar) a regula, (inv.) a regularisi. (Si-a ~ situatia neclara.) . a aranja, a rezolva, (inv.) a chivernisi. (.Si-a ~ niste treburi.) 4. a fixa, a hotari, a institui, a intocmi, a randui, a stabili, a statornici, (inv.) a aseza, a lega, a politici, a scoate, a scorni, a tocmi. (A ~ un impozit.) 5. a da, a destina, a harazi, a hotari, a meni, a predestina, a randui, a sorti, a ursi, (rar) a predetermina, a preursi, (pop.) a noroci, a scrie, a soroci, (inv.) a tocmi, (fig.) a rezerva. (Ce le-a ~ soarta, viitorul?) 6. a hotari, a lasa, a randui, a statornici. (Asa a ~ natura.)

orlndu vb. v. COMANDA. CURATA. DECIDE. DERETICA. DESEMNA. DISPUNE. FACE. FIXA. HOTARI. INVESTI. NUMI. ORDONA. PORUNCI. PUNE. SCUTURA. STABILI. STATORNICI. STRANGE.

ORANDUILA s. 1 ordine, organizare, regula, randuiala, (inv.) tocmeala, tocmire. (O~ desa-virsita.) . intocmire, organizare, oranduire, randuiala, (inv.) asezamant. (Noua~ a lucrurilor.)

orlnduila s. v. BIR. DARE. DEMNITATE. DISPOZITIE. HOTARARE. IMPOZIT. ORDIN. PORUNCA. POZITIE. RANG. RAND. TREAPTA.

ORANDURE s. 1. intocmire, organizare, orinduiala, randuiala, (inv.) asezamant. (Noua ~ a lucrurilor.) aranjare, reglementare, stabilire, (rar) regulare, (inv.) regularisre. (~ tuturor problemelor de rezolvai.) formatie, sistem. (~ social-economica.) . oranduire economica = baza economica, structura economica. 5 regim, sistem, societate. (~ capitalista.) 6 (IST.) oranduire feudala = feudalism, feudalitate, societate feudala.

orinduire s. v. DISPOZITIE. HOTARARE. ORDIN. PORUNCA.

orluduitr s. v. ORGANIZATOR.

orjoven vb. v. SCARPINA.

ormn s. v. DULAP. GARDEROB. SIPET. SIFONIER.

ORNA vb. 1. a decora, a gati, a impodobi, a infrumuseta, a ornamenta, a pavoaza. (A ~ fatada unei cladiri.) a impodobi, a infrumuseta, (rar) a agrementa, (reg.) a infrumosa. (A ~ un parc.) 3. a garnisi, a impodobi, a ornamenta. (A ~ o rochie cu )

ORNAMENT s. 1 decor, decoratie, ornamentatie, podoaba, (pop.) impodobire, zr-zur. (Obiecte de ~.) infloritura, podoaba (~ arhitectonic.)

ORNAMENTA vb. 1. a decora, a gati, a impodobi, a infrumuseta, a orna, a pavoaza. (A ~ fatada unei cladiri.) 2. a garnisi, a impodobi, a orna. (A ~ o rochie cu . . . )

ORNAMENTAL adj. decorativ, ornant. (Element ~ )

ORNAMENTARE s. 1. decorare, decoratie, gatire, impodobire, infrumusetare, ornare, pavoazare. (~ unei cladiri.) 2, gamisire, impodobire, ornare. (~ unei rochii.)

ORNAMENTAT adj decorat, gatit, impodobit, infrumusetat, ornat, pavoazat, (prin Munt ) taxidt. (O cladire frumos ~.) garnisit, impodobit, ornat. (Rochie ~ )

ORNAMENTATIE s. 1. decor, decoratie, ornament, podoaba, (pop.) impodobire, zr-zur (Obiecte de ~). decoratie. (O frumoasa ~ interioara.)

ORNAMENT ICA s arta aplicata, arta decorativa.

ORNANT adj. decorativ, ornamental. (Element ~ )

ORNARE s. 1. decorare, decoratie, gatire, impodobire, infrumusetare, ornamentare, pavoazare. (~ unei cladiri.) 2 gamisire, impodobire, ornamentare (~ unei rochii cu . . . )

ORNAT adj. decorat, gatit, impodobit, infrumusetat, ornamentat, pavoazat, (prin Munt.) taxidt (O cladire frumos ~ ) garnisit, impodobit, ornamentat. (Rochie ~.)

ornate s. pi. v. ODAJDII. VESMINTE.

ornic s. v. CEAS. CEASORNIC. OROLOGIU. PENDULA.

omicare s. v. CEASORNICARIE.

ORNITOLG s. (inv.) ornitologst. (Un reputat ~.)

ornitologst s v ORNITOLG.

OROARE s. 1. aversiune, dezgust, greata, ingretosare, repulsie, scarba, sila, (livr.) repugnanta, (rar) nesuferre, (pop. si fam.) lehamite, (inv.) urt, (pop. fig.) sat. (Simte o ~ de neanvins pentru . . . ) groaza, incrancenare, infiorare, infricosare, ingrozire, inspaimantare, spaima, teroare, (inv. si pop.) otarre, (inv. si reg.) scarba, (reg.) infricre, palitra, (inv.) spaimantre, spaimantatra, (fig.) cutremur (Fapta lui monstruoasa i-a produs ~.) 3 grozavie, monstruozitate, (pop.) grozavenie, (inv si reg.) strasnicie, (inv.) groznice. (~ faptei sale.f

OROGENTIC adj. (GEOL.) orogenic.

ORO GENEZA s. (GEOL.) orogenie.

OROGENIC adj. (GEOL.) orogenetic.

OROGENE s. (GEOL.) orogeneza.

orologere s v CEASORNICARIE.

orolghion s. v. CEAS. CEASLOV. CEASORNIC. OROLOGIU.

orologir s v CEASORNICAR.

OROLOGIU s. (inv.) orolghion, (inv., in Mold.) ornic. (Un ~ pe fatada primariei.)

OROPS vb. 1. a napastui, a nedreptati, a persecuta, a prigoni, a urgisi, (inv. si reg.) a strambatati, (inv.) a obidi, (grecism inv.) a cata trexi. (De ce ti ~ fara motiv?) 2. a asupri, a exploata, a impila, a impovara, a napastui, a oprima, a persecuta, a prigoni, a tiraniza, a

urgisi, (inv. si reg.) a bantui, (inv.) a obidi, a obijdui, a sili, a supara, a tiranisi, a tirani, (fig.) a apasa, a despuia, a stoarce, a suge, (reg. fig.) a stoci, (inv. fig.) a calca. (A ~ masele.)

oropsi vb. v. ABANDONA. ADMONESTA AFURISI ALUNGA. ANATEMIZA. BLESTEMA. CERTA. DASCALI. DEPARTA. DOJENI. EXCOMUNICA GONI. IZGONI. INDEPARTA. LASA. MORALIZA. MUSTRA PARASI.

OROPSRE s. napastuire, nedreptatire, persecutare, persecutie, urgisire, (inv. si reg.) strambatatre, (inv.) obidre. (~ cuiva fara temei.)

oropsit adj. v ABANDONAT. ALUNGAT. GONIT. IZGONIT. NEGLIJAT. PARASIT.

OROPST adj., s. 1. adj. napastuit, nedreptatit, persecutat, urgisit, (pop.) obidit. (Om profund ~ ) 2 adj., s. asuprit, exploatat, impilat, napastuit, oprimat, persecutat, prigonit, urgisit, (pop.) obidit, (inv.) obijdut. (fig.) apasat, despuiat. (Masele ~ s-au ridicat la lupta.)

rpic s. v. OGOR. PARLOAGA.

ort s. v ABATAJ.

ort s. v BREASLA. CORPORATIE. TAGMA

ortac s. v AMIC. ASOCIAT. CAMARAD. PARTAS. PRIETEN. TOVARAS

ortn s. v ACVILA. IEPURAR. PAJURA.

ortaci vb. v. ASOCIA. GRUPA. IMPRIETENI. INSOTI. INTOVARASI. UNI.

ortacfe s. v. AMICITIE. ASOCIATIE. ASOCIERE. INTOVARASIRE. PRIETENIE. TOVARASIE.

ORTICN s. (TEHN.) orticonoscop.

ORTICONOSCOP s. (TEHN.) orticon

ORTOCLZ s. (MIN.) ortoza.

ORTODIFENILENMETN s. (CHIM.) fluoren.

ORTODOX adj., s. (BIS.) I. adj. (reg.) romanesc, (inv.) pravoslv, pravoslavnic. (Religia, biserica ~.) . adj., s. greco-oriental, (rar) greco-rasariten. (Crestin ~.)

ORTODOXIE s. (BIS.) ortodoxism, (inv.) pravoslvie, pravoslavnice.

ORTODOXSM s. (BIS.) ortodoxie, (inv.) pravoslvie, pravoslavnice.

ORTOGRAFIC adj. (inv.) prosodicsc prozodic. (Semne ~.)

ORTOGRAFE s. scriere, (inv.) scriptura. (Despre ~ limbii romane)

ortoln s. v PRESURA.

ortomn adj. v. FOCOS. IUTE. SPRINTEN.

ortomansc adj v HAIDUCESC.

ORTOPED s. (MED.) ortopedist. (Un reputat ~.)

ORTOPEDIST s. (MED.) ortoped. (Un cunoscut ~.)

ORTOSCPIC adj. (FIZ.) rectiliniar. (Sistem optic ~.)

ORTZA s. (MIN.) ortoclaz.

*ORZR s. orzarie. (Tine orzul in ~.)

orztic adj v PRECOCE. TIMPURIU. VARATIC.

♦ORZARE s orzar. (Tine orzul in ~ )

orzsc adj v. PRECOCE TIMPURIU. VARATIC.

ORZISR s. (BOT.) orzulet.

orzisr s. v ARPACAS.

ORZOAICA s (BOT.) 1 (Hordeum dis-tichon) orzoaie. orzoaica-de-balta (Vallis-neria spiralis) = (reg.) sarmulta.

ORZOIE s. (BOT.; Hordeum distichon) orzoaica.

ORZULT s. (BOT.) orzisor.

OS s. 1. ciolan, (prin Mold.) bodoln, (prin Bucov.) boldn, (prin Maram.) ciont. (I a dat ciinelui un ~.) 2 (ANAT.) os de sepie = sepion ; os malar = zigoma, os zigomatic ; os slernal = stern ; os zigomatic = zigoma, os malar . (BOT.) osul-iepurelui = a) (Ononis spinosa) (reg.) darmotn, salasitore, salasti-ora, asudul clului, sudoarea-clului ; b) (0-nonis arvensis) (reg.) salasitore, salastiora ; c) (Ononis hircina) (reg.) salasitore ; d) (Ononis repens) (pop.) sudoarea-clului, (reg.) su doarea-cpului

OSANA interj, marire !, slava !

OSANALE s pi. aclamatii (pi ), ovatii (pi.), urale (pi.), (rar) vivat (Multimea ti intlmpina cu ~ )

osr s. v PALAMIDA DE-BALTA

OSATURA s. 1. (ANAT.) schelet, sistem osos, (inv., in Transilv.) dabila, (fig.) cherestea (O ~ puternica.) schelet, structura. (~ de rezistenta a unei constructii.)

OSCILA vb. a (se) balansa, a (se) clatina, a (se) legana, a pendula, (rar) a bascula, (inv. si reg ) a (se) clati, (reg.) a (se) daina, a (se) hatana, a (se) hlobana. (A ~ intr-o parte si tn alta.)

oscila vb v CODI EZITA. FLUCTUA PREGETA SCHIMBA. SOVAI. VARIA.

OSCILANT adj. oscilatoriu, pendular. (Miscare ~ )

oscilant adj v EZITANT. FLUCTUANT. INDECIS INSTABIL. NEDECIS. NEHO TARAT SCHIMBATOR. SOVAIELNIC. SOVAITOR VARIABIL.

OSCILARE s 1 balans, balansare, clatinare, leganare, oscilatie, pendulare (~ limbii unei pendule.) fluctuatie, oscilatie. (~ a temperaturii.)

oscilare s. v CODEALA. CODIRE. EZITARE FLUCTUATIE. INDOIALA. NEHO TARARE PREGETARE. SOVAIALA. SOVAIRE

OSCILATOR s (FIZ.) vibrator

OSCILATORIU adj oscilant, pendular. (Miscare ~ )

OSCILATIE s I. balans, balansare, clatinare, leganare, oscilare, pendulare (~ limbii unei pendule.) . (FIZ.) vibrare, vibratie. (~ unui mediu elastic.) 3 fluctuatie, oscilare. (~ a temperaturii.)

oscilatie s. v CODEALA CODIRE. EZITARE. FLUCTUATIE. INSTABILITATE. INDOIALA NEHOTARARE. PREGETARE. SCHIMBARE. SOVAIALA SOVAIRE.

OSCIOR s. ciolanas, ciolanel, (inv. si pop.) ost.

osbi adv. v. DEOPARTE. IZOLAT. RETRAS. SEPARAT.

oseb vb. v. DEOSEBI. DESLUSI. DESPARTI. DIFERENTIA. DISCERNE. DISCRIMINA. DISTINGE. IZOLA. SEPARA.

osebire s. v. DEOSEBIRE. DIFERENTA

osebit adj. v. ANUME ANUMIT. APARTE. DEOSEBIT. DESPARTIT. DIFERIT DISTINCT. DIVERS. FELURIT. IZOLAT. NEOBISNUIT. RAZLETIT. SEPARAT. SPECIAL. VARIAT.

osebit adv v CHIAR. INDEOSEBI. TOCMAI

osebitra s. v DEOSEBIRE. DIFERENTA.

oslnie s v ANAHORET. ASCET. ERE? MIT. PUSTNIC. SCHIMNIC. SIHASTRU.

OSEMNTE s. pi. (inv.) madulare (pi ).

osic s v FUS. GRINDEI. OSIE.

OSIE s. (TEHN.) . ax, fus. (~ este un organ de masina.) fus, grindei, (reg.) osic, (prin Munt.) prisnl. (~ la axul rotii de la moara de apa.)

OSIFICRE s. osificatie, osteogeneza. (~ unui tesut.)

OSIFICATIE s osificare, osteogeneza. (~ unui tesut.)

OSINDA s. (JUR.) condamnare, pedeapsa, (livr.) penitenta, (inv. si reg.) lege, straf, (reg.) pedepsie, (inv.) certare, judecata, pildure. (Si-a ispasit ~.)

OSANDI vb. (JUR.) a condamna, a pedepsi, (inv. si reg.) a judeca, (inv.) a bintatui, a certa, a hotari, a oblici. (L a ~ la doi ani inchisoare pentru furt.)

osand vb. v. BLAMA. CONDAMNA. CON-STRANGE. DEZAPROBA. FORTA. INFIERA. OBLIGA. PROSCRIE. REPROBA. RESPINGE. SILI. STIGMATIZA.

OSANDRE s (JUR.) condamnare, pedepsire, (inv.) certare, oblicre. (~ cuiva la inchisoare.)

osindire s. v BLAM. BLAMARE. CONDAMNARE DEZAPROBARE. INFIERARE. NE-APROBARE. REPROBARE RESPINGERE. STIGMATIZARE.

OSANDT adj., s. (JUR.) 1 adj. condamnat, pedepsit, (inv.) certat. (Infractor ~ ) s. condamnat, detinut, ocnas, puscarias, (pop.) rob, (glumet) pensionar. (Un ~ recalcitrant.)

OSANZA s. (reg.) ri'nza. (~ de porc.)

osardie s. v. ARDOARE. ASIDUITATE. INSISTENTA. PERSEVERENTA. RAVNA. SFORTARE. SILINTA. SARGUINTA. STARUINTA STRADANIE STRADUINTA.ZEL.

oslrdnic vb. v. CANONI. CAZNI. CHINUI. FORTA. FRAMANTA. MUNCI. NECAJI. OSTENI. SFORTA. SILI. STRADUI. TRUDI. ZBATE. ZBUCIUMA.

osirdnice s v. ARDOARE. RAVNA. SARGUINTA. STRADUINTA. ZEL.

oslrdu vb. v. CANONI CAZNI. CHINUI. FORTA. FRAMANTA. MUNCI. NECAJI. OSTENI. SFORTA. SILI. STRADUI. TRUDI. ZBATE. ZBUCIUMA.

oslrduinta s. v. ARDOARE. RAVNA. SARGUINTA. STRADUINTA ZEL

osardure s. v. ARDOARE. RAVNA SARGU INTA. STRADUINTA. ZEL.

osirduitra s. v. ARDOARE. RAVNA. SAR GUINTA. STRADUINTA. ZEL.

osman adj. v. TURCESC.

osman s., adj, v. TURC.

osmangiu s. v. TURC.

osmnic adj. v TURC. TURCESC.

osmanlau adj. v. TURCESC.

osmanlau s., adj. v. TURC.

osmansc adj. v. TURC. TURCESC.

osmoglsnic s. v. OCTOIH.

os mort s. v. EPARVEN. EXOSTOZA SPAVAN.

OSOS adj. 1. ciolanos, (reg.) cionts. (Un om ~.) colturos. (O fata ~.)

OSPATA vb. a cinsti, a servi, a trata, (pop.) a omeni, a tratarisi. (L-a ~ cu mtncare si bautura.)

ospata vb. v. BENCHETUI. CHEFUI. MANCA. PETRECE. PRAZNUI.

OSPATAR s. 1. chelner. (~ la un restaurant.) . birtas, (prin Ban.) birtr, (inv.) lo candir, tractirgu. (~ la un han.)

O SPATARE s. cinstire, servire, servit, tratare. (~ cuiva cu mtncare si bautura.)

ospatrit adj. v. OSPITALIER. PRIMITOR.

ospatat adj. v. MANCAT. SATUL SATURAT.

ospatarcsa s. v. BIRTASITA.

ospatart adj. v. OSPITALIER. PRIMITOR.

OSPATARE s. birt, (Mold. si Transilv.) fagadau, (inv.) locanta, tractir. (A mtncat la o ~.)

OSPATARTA s. chelnerita. (Are profesiunea de ~.)

ospatarita s. v. BIRTASITA.

ospatatra s. v. OSPETIE. OSPITALITATE.

ospats adj. v. OSPITALIER. PRIMITOR.

OSPAT s. 1. banchet, masa, praznic, praz nuire, pranz, (livr.) festin, (rar) ospetie, (pop.) pranzre. (Un mare ~ dat in cinstea invitatilor.) . benchetuiala, chef, petrecere, praznic, praznuire, (pop.) bencht, chiolhan, refene , zaiafet, (inv. si reg.) petrecanie, (Mold.) gu-lei. (Un ~ de pomina.)

ospat s. v. MASA. M|NCARE.

ospecii s. v. INVITAT. MUSAFIR. OASPETE.

ospl s. v. HOTEL.

ospelir s. v. HOTELIER.

OSPETE s. ospitalitate, (inv.) ospatatra. (S-au bucurat de cea mai calda ~.)

ospetie s. v. BANCHET. MASA. OSPAT. PRAZNIC. PRAZNUIRE. PRANZ. VIZITA.

OSPCIU s. (MED.) balamuc, casa de nebuni, casa de sanatate.

ospiciu s. v. AZIL.

ospitl adj. v. OSPITALIER. PRIMITOR.

ospitl s. v. SPITAL.

OSPITALIER adj. primitor, (reg.) ospatrit, ospatart, (inv.) ospats, ospitl. (O gazda

OSPITALITATE s. l.(inv.) ospatatra. (Era de-o ~ proverbiala.) ospetie, (inv.) ospatatra. (S-au bucurat de cea mai calda ~.)

ost s. v. EST. ORIENT. RASARIT.

OSTAS s. militar, ostean, soldat, (Transilv.) catna, (in unele colinde) stratit, (inv.) sa-gr, voinic.

OSTATIC s. (MIE) (inv.) chezs, otj, zalog. (A luat ~ i dintre civili.)

OSTASESC adj. cazon, militar, milita resc, soldatesc, (rar) martial, (pop.) catansc, (inv.) ostenesc, ostesc, voinicesc. (Uniforma

OSTASESTE adv. militarcste, soldateste, (Transilv.) catanste, (inv.) osteneste. (Este imbracat ~.)

ostase s. v. ARMATA. MILITARIE.

OSTASME s. soldatime, (Transilv.) cata-nme.

ostasme s. v. ARMATA. OASTE. OSTIRE. PUTERE. TRUPE.

OSTENEALA s. 1 oboseala, truda, (rar) obosre. (Simte ~ unei zile grele de munca.) cazna, chin, efort, fortare, munca, sfortare, silinta, stradanie, straduinta, truda, zbatere, (livr.) travaliu, (rar) straduila, stradure, (pop.) canoneala, (reg.) strapt, (prin Munt.) morancela, (Mold. si Transilv.) zola, (inv.) caznre, nevonta, osteninta, sfrta, strada-nunta, stradanuire. (~ lui a font incununata de succes.) 3. efort, greutate, truda. (Cu multa ~ au mutat cartile.) efort, incercare, sfortare, silinta, stradanie, straduinta. (Toate ~ ile lui au fost zadarnice.)

OSTEN vb. 1. a obosi, (Ban.) a tabari. (A ~ de atata munca.) a se munci, a se obosi, a se trudi, (inv. si pop ) a se nevoi, (fig.) a asuda. (Nu te mai ~ atata pentru . . . ) 3. a se deranja, a se obosi. (Nu era cazul sa te ~ pana la mine.) a se canoni, a se cazni, a se chinui, a se forta, a se framanta, a se munci, a se necaji, a se sforta, a se sili, a se stradui, a se trudi, a se zbate, a se zbuciuma, (inv. si pop.) a (se) nevoi, (pop.) a se sargui, (reg.) a se ver peli, (Mold.) a se stradanui, (inv.) a se invalui, a nasli, a (se) osardnici, a (se) osardui, a se volnici, (fig.) a se sfarama. (Se ~ ca sa rezolve problema.)

osteni vb. v. CAUTA. INCERCA. SILI. STRADUI.

ostenicis adj. v. ANEVOIOS. DIFICIL. EPUIZANT. EXTENUANT. GREU. ISTOVITOR. OBOSITOR. TRUDNIC.

osteninta s. v. CAZNA. CHIN. EFORT. FORTARE. MUNCA. OSTENEALA. SFORTARE. SILINTA. STRADANIE. STRADUINTA. TRUDA. ZBATERE.

OSTENT adj. obosit. (Om tare ~.)

ostenitor adj. v. ANEVOIOS. DIFICIL. E PUIZANT. EXTENUANT. GREU. ISTOVITOR. OBOSITOR. TRUDNIC.

OSTENTATV adj. demonstrativ, provocator. (O atitudine ~.)

OSTEOFT s. (MED.) cioc de papagal. OSTEOGENZA s. osificare, osificatie. (~ unui tesut.)

stic adj, v. ESTIC. ORIENTAL. RASARITEAN.

OSTIE s. (PESCUIT) (reg.) furca, tapoaie, (prin Dobr.) sandla.

ostie s. v. FURCA.

OSTL adj. 1. dusmanos, inamic, neprietenesc, neprietenos, potrivnic, vrajmas, (pop.) pizmas, pizmuitor, vrajmassc, (inv. si reg.) pizmatr, pizmatret, (reg.) vrajmass, (inv.) dusmanesc, manis, potrivitr. (O actiune ~.) dusmanos, neprietenesc, neprietenos, potrivnic, (fig.) piezis. (O privire ~.) 3. dusmanos, rautacios, (prin Transilv.) aspd, (fig.) veninos. (Cuvinte ~.)

OSTILITATE s. 1. animozitate, discordie, dusmanie, invrajbire, pornire, ura, vrajba, vrajmasie, zazanie, (livr.) inimicitie, (inv. si pop.) price, (pop. si fam.) dihonie, (pop.) pica, (inv. si reg.) cearta, pizma, pizmure, sci'rba, (Mold.) pxie, (inv.) mozavire, neprietenc, patos, scndala, sfada, uracine, vrajbe, (latinism inv.) rancore. (Ce este ~ asta neim-bltnzita intre voi?) 2. antipatie, aversiune, pornire, repulsie, resentiment, (livr.) repugnanta, resimtamant. (Simte o vizibila ~ fata de el.) 3. adversitate, potrivnicie, vitregie, vrajmasie. (~ unor vremuri apuse.)

ostamp vb. v. SLABI.

osto vb. v. ALINA. CALMA. CONTENI. CURMA. DOMOLI. IMBLANZI. INCETA LINISTI. OPRI. POTOLI. SFARSL STA TEMPERA. TERMINA. USURA.

OSTRACIZA vb. (JUR.) a alunga, a exila, a goni, a izgoni, a proscrie, a surghiuni, (livr ) a relega, (inv.) a urgisi. (L-a ~ din tara.)

OSTRACIZARE s. (JUR.) alungare, exilare, gonire, izgonire, proscriere, surghiunire, (livr.) relegare, relegtie. (~ cuiva din patria sa.)

OSTRT s. (PESCUIT) (pop.) cotet, ho-rt, juvlnic, (reg.) mandra, zatn.

ostrt s.v. COCLET. GRATIE. LEASA LEAT. SIPCA. ZABREA.

ostrte s. pi. v. COCLETI. PLASA ITELOR

oslrigr s. v. SCOICAR.

OSTROGT adj. (IST.) ostrogotic. (Triburi ~.)

OSTROGOTIC adj. (IST.) ostrogot. (Triburi ~.)

OSTROPEL s. (reg.) ostropt. (~ dietetic de vita.)

ostropt s. v. OSTROPEL.

OSTROV s. (GEOGR.) (reg.) cocioc. (~ fluviatil.)

ostrov s. v. INSULA.

ostroven s., adj. v. INSULAR.

osul calcaiuiui s. v. CALCANEU.

osul crucii s v SACRUM

osul genunchiului s. v. ROTULA.

osul-lpurelui s. v POJARNITA. SUNATOARE

osul spinarii s. v. COLOANA VERTEBRALA. SIRA SPINARII.

ost s. v CIOLANAS. CIOLANEL. OSCIOR

osstie s. v. DERBEDEU. LEPADATURA LICHEA NETREBNIC. PUSLAMA. SCAR-NAVIE. SECATURA.

OSTEAN s. militar, ostas, soldat, (Transilv.) catna, (in unele colinde) stratit, (inv.) sa-gr, voinic.

osteza s. v. MAHALA. PERIFERIE. SUBURBIE.

ostenesc adj. v. CAZON. MILITAR. MILI-TARESC. OSTASESC. SOLDATESC.

osteneste adv. v. MILITARESTE. OSTASESTE. SOLDATESTE.

ostene s. v. ARMATA. CONFLICT. MILI-TARIE. RAZBOI. SERVICIU MILITAR. STAGIU

ostenre s. v. CONFLICT. RAZBOI.

ostesc adj. v CAZON. MILITAR. MILITA-RESC. OSTASESC. SOLDATESC

osti vb. v. BATE. LUPTA. RAZBOI.

ostme s. v. ARMATA. OASTE. OSTIRE PUTERE. TRUPE.

OSTRE s. (MIL ) armata, oaste, putere, trupe (pi.), (inv. si reg.) armada, sirag, tabara, (inv.) armie, rdie, ostasme, ostme, sila, tarie, (fig.) sabie. (Oras cucerit de ~ dusmana.)

ostire s. v. CONFLICT. RAZBOI.

ostit s. v. CONFLICT. RAZBOI.

ot prep. v. DIN.

otj s. v AMANET. GAJ. GARANTIE. OSTATIC

OTRIE s. (ZOOL.; Otaria byronia) leu-de-mare

OTAVA s. (reg.) zlac. (Caii manlnca ~ J

otcs s v BRAZDA. POLOG.

otclnic s. v. PATERIC.

OTC s. (TEHN.) (reg.) raz, razat r, razui-tr, razs, (prin Transilv. si Maram.) sapa-lau, (prin sud-vestul Transilv.) speteaza. (~ ia plug.)

otic s v BATA. CIOMAG. MACIUCA

oticn vb. v. DEBORDA. VARSA. VOMA. VOMITA

otanji vb. v. SNOPI. STALCL

otnosnie s v. DARE DE SEAMA. RAPORT. REFERAT. SITUATIE.

otoman adj. v TURCESC.

otoman s., adj. v. TURC.

otomanicse adj. v. TURC. TURCESC

otomansc adj. v. TURC. TURCESC.

OTORE s. (MED.) (reg.) scurgere.

OTPST s. (BIS.) (rar) apolis.

OTRAVA s (rar) toxic, (pop.) venin, (inv.) to psec. (O ~ mortala.)

OTRATL s. (BOT.) 1 (Onosma arena-rium) (reg.) barnta. 2 (Borrago officinalis)

aratel, boranta, limba-mielului (Rubia ttnctorum) garanta, patachina, roiba, (reg ) broci, fptnic, rumenele (pi.), buruiana-fp-tului

otratl s v. ARARIEL.

OTRAV vb. 1. a (se) invenina, (pop.) a (se) venina, a (se) verenosa, (inv. si reg.) a (se) topsica, (inv.) a (se) adapa. (Muscatura unui sarpe l a ~.) . a (se) intoxica. (S a ~ cu o substanta chimica.)

otravieis adj. v. OTRAVITOR. TOXIC. VENINOS.

OTRAVRE s. 1. inveninare, intoxicare, intoxicatie, otravit.

OTRAVT adj. 1. f nvenir^t, (inv. si reg.) topsict (Om ~ in urma muscaturii unui sarpe.) intoxicat. (Om ~ tntr-un mediu nociv.)

OTRAVT s. intoxicare, intoxicatie, otravire.

OTRAVITOR adj, 1. veninos, (pop.) otravieis, (inv. si reg.) topsict. (Plante ~.) toxic, (pop.) otraviei s. (Substanta ~.).

OTREAPA s. buleandra, carpa, fleandura, petica, zdreanta, (pop.) trenta, (inv. si reg.) rntie, (reg.) paceara, rufa, sulendr, ti'rfa, (Mold., Bucov. si Transilv.) crta, (Mold. si Bucov.) cotrenta, (Transilv.) ronghi, (inv., in Mold,) flega. (Sterge praful cu o ~ )

otreapa s. v DERBEDEU. LEPADATURA. LICHEA. NETREBNIC. PUSLAMA. SCAR-NAVIE. SECATURA.

otrc s. v. MARTIR. MUCENIC.

otrocl -;. . RAITA.

oturc s. v. HALTA. OPRIRE. POPAS.

ojapc s. v. ASCHIE. SURCEA SURCICA TANDARA

otarela s. v. FURIE. INDIGNARE. INVERSUNARE. MANIE. REVOLTARE. REVOLTA. SCANDALIZARE.

otari vb v. AMARI. CUTREMURA. INDISPUNE. INCRANCENA. INDURERA. INFIORA. INFRICOSA. INFURIA. INGROZI. INSPAIMANTA. INTRISTA. MAHNI. MI-NIA. NECAJI. RACNI. RASTI. STRIGA. SUPARA. TREMURA. TIPA. URLA. ZBIERA. ZGUDUI.

otarare s. v. FURIE. GROAZA. INDIGNARE. INCRANCENARE. INFIORARE. INFRICOSARE. INGROZIRE. INSPAIMAN-TARE. INVERSUNARE. MANIE. OROARE. REVOLTARE. REVOLTA. SCANDALIZARE. SPAIMA. TEROARE.

otart adj. v. FURIOS. INDARJIT. INFURIAT. INTARATAT. INVERSUNAT. MI NIAT MANIOS. PORNIT

OTEL s. (Mold. si Bucov.) crita. (Bara de ~.)

otele s. pi. v. AMNAR

OTEL vb. (TEHN.) 1. a cali, (pop) a iuti. (A ~ otelul.) 2. a cali, (reg.) a panzui. (A ~ taisul unui instrument metalic.)

otel vb. v. AMETI. CHERCHELL FORTIFICA. IMBATA. INTARI. TURMENTA.

OTELRE s. (TEHN.) calire, calit, (pop.) iutre. (~ fierului.)

otelre s. v. FORTIFICARE. INTARIRE.

OTELT adj. (TEHN.) calit, (pop.) iutit (Metal ~.)

otelt adj. v. AMETIT. BAUT. BEAT. CHERCHELIT. FORTIFICAT. IMBATAT. INTARIT. TURMENTAT.

OTETR s. (BOT.; Rhus typhina) (inv, si reg.) scurnpe.

OTET vb. a (se) acri, a (se) inacri. (Vinul s-a ~.)

OTETRE s acrire, inacrire. (~ vinului.)

OTETT adj. acrit, acru, inacrit, (inv. si reg.) otets (Vin ~.)

otets adj. v. ACRIT. ACRU. INACRIT. OTETIT.

otios adj. v. INEFICACE. INEFICIENT INFRUCTUOS. INUTIL. NEFOLOSITOR. NETREBUINCIOS. NEUTIL VAN ZADARNIC.

OU s, 1. (pop.) plod.(~Tdegaina.) . (BIOL.) ou fecundat = zigospor, zigot.

ou s. v. CARTOF. TESTICUL.

OU vb. a face. (Gaina a ~ doua oua.)

ouale-gauilor s. pi. v. PAPADIE.

ouale-ppii s. pi. v. SPANZ.

OULT s. ousor, (reg.) ot.

oul genunchiului s. v. ROTULA.

oul-nului s. v. LUBIT.

oul piciorului s. v. GLEZNA.

OUSR s. oulet, (reg.) o t

ousr s. v. LUETA. OMUSOR. UVULA

ot s. v. OULET. OUSOR.

ovajnie s. v FAVOARE. PROTECTIE

OVAL s. fata. figura, fizionomie, obraz, profil. (Un ~ cunoscut.)

OVT adj. (BOT.) ovoid, ovoidal. (Frunze ~.)

OVATII s. pi. aclamatii (pi.), osanale (pi.), urale (pi.), (rar) vivat. (Multimea il inlimpina cu ~.)

OVATIONA vb. a aclama. (Multimea il ~.)

ovz s. v. PIR.

ovaz-dlce s. v. FLOCOSICA.

OVIPOZITR s. (ANAT.) oviscapt. (~ la insecte.)

OVISCAPT s. (ANAT.) ovipozitor. (~ la insecte.)

OVOlD adj. (BOT.) ovat, ovoidal. (Frunze ~.)

OVOIDAL adj. (BOT.) ovat, ovoid. (Frun-

OXALAT ACID DE POTASIU s. (CHIM.) (pop.) sare de macrs.

OXIACD s. (CHIM.) hidroxiacid.

OXICEFALE s. (MED ) acrocefalie.

OXD s. (CHIM.) oxid de aluminiu - alumina; oxid de calciu = calce; oxid de etilena - etilenoxid ; oxid de magneziu = mag-nezie ; oxid de plumb = litarga, miniu ; oxid de zinc = tincvais, alb de zinc, (inv.) tute.

OXIDA vb. (CHIM.) a (se) rugini, (pop.) a (se) cocli. (Un metal care s-a ~.)

oxida vb. v. OXIGENA.

OXIDRE s. (CHIM.) oxidatie, ruginire, (pop.) coclre. (~ unui metal.)

OXIDAT adj. (CHIM.) ruginit, (inv. si pop.) rugin s, (pop.) coclit. (Metal ~.)

OXIDATIE s. (CHIM.) oxidare, ruginire, (pop.) coclre. (~ unui metal.)

oxidatie s. v. HEMATOZA. OXIGENARE.

OXIDOREDUCERE s. (CHIM.) redox.

OXIDRL s. (CHIM.) hidroxil.

OXIGENA vb. (FIZIOL.) (inv.) a (se) oxida. (Stngele se ~ )

OXIGENARE s (FIZIOL.) hematoza, (inv.> oxidatie (~ stngelui.)

OXIGENAT adj bun, curat, nealterat, nestricat, nevatamator, neviciat, ozonat, proaspat, pur, purificat, salubru, sanatos, tare. (Aer ~ de munte.)

OXNIU s (CHIM.) hidroniu

OZOCHERTA s. (MIN.) (pop.) ceara-de pamant.

OZON vb. a ozonifica, a ozoniza. (A ~ o incinta.)

OZONT adj. bun, curat, nealterat, nestricat, nevatamator, neviciat, oxigenat, proaspat, pur, purificat, salubru, sanatos, tare (Aer ~ de munte.)

OZONIFICA vb a ozona, a ozoniza. (A ~ o incinta.)

OZONIZA vb. a ozona, a ozonifica. (A -- o incinta.)