CATEGORII DOCUMENTE |
Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
Scrie un eseu in care sa evidentiezi particularitatile de realizare a personajului principal dintr-o povestire studiata. in redactarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:
prezentarea
caracteristicilor operei selectate, prin referire la:
perspectiva narativa, naratiune, planuri narative;
statutul social si psihologic al personajului principal in relatie cu tema operei;
relevarea trasaturilor personajului ales prin raportare la conflict (conflicte);
exemplificare, prin secvente narative sau prin citate comentate, a trei modalitati/ procedee de caracterizare a personajului respectiv;
prezentarea evolutiei raporturilor dintre personajul principal si alte personaje, prin referire la textul selectat.
Personajul este eroul, cel care actioneaza intr-o opera literara. Personajul este o categorie literara principala a unei opere epice, alaturi de actiune, narator, timp si spatiu.
Modalitatile de caracterizare a unui personaj sunt directe: caracterizarea facuta de autor, de catre alte personaje si autocaracterizarea, si indirecte: comportamentul, felul de a gandi si de a simti al personajului, vestimentatia, mediul in care el traieste si limbajul.
Fantana dintre plopi este a patra naratiune din volumul de povestiri Hanu Ancutei (1928), capodopera a lui Mihail Sadoveanu. Este o povestire realista cu rama, asemanatoare naratiunii din O mie si una de nopti.
Povestea capitanului Isac este incadrata in interiorul unei relatari care nu-i apartine; ca dovada, fragmentele de la inceputul si de la sfarsitul Fantanii dintre plopi sunt la persoana a IlI-a.
Povestirea lui Neculai Isac este narata la persoana I, iar cele doua fragmente exterioare (la persoana a IlI-a) reprezinta rama povestirii propriu-zise.
Neculai Isac este personaj-narator, iar naratiunea este subiectiva. Povestirea are doua planuri narative, date de timpul naratiunii si timpul evenimentelor narate.
Tema povestirii este iubirea tragica. Neculai Isac, personajul-narator, este capitan de mazaii, deci purtatorul unui rang nobiliar. Era un om bogat, dar cu gustul aventurii: "Aveam oi si imasuri si negutam toamna vinuri; dar imi erau dragi ochii negri, si pentru ei calcam multe hotare '.
Naratorul insusi ii face un portret fizic lui Isac: "Era un om ajuns la caruntie, dar se tinea drept si sprinten pe cal. Purta cuibote de iuft cu
turetci nalte s-un islic de postav civit cu nasturi rotunzi de argint. [] Obrazu-i smad cu mustacioara tunsa si barba rotunjita, desi ochiul drept strans si inchis ii dadea ceva trist si straniu. '
Daca naratorul il caracterizeaza pe omul de acum, comisul lonita il descrie celor prezenti pe cel de odinioara, asa cum il cunoscuse el: " a fost un om cum nu erau multi in tara Moldovei. Voinic si frumos - si rau. Batea drumurile, cautandu-si dragostea. '.
Autocaracterizarea este mijloc direct de prezentare: "Eram un om buiac si ticalos. [] Om nevrednic nu pot sa spun c-am fost. ' asa isi incepe personajul istorisirea.
in mod indirect, Neculai Isac este caracterizat prin comportament, gesturi, limbaj si vestimentatie.
intamplarea este istorisita de el din perspectiva tanarului de altadata, asa cum ea i se intiparise in minte, recunoscand ca a gresit. Marturisirea sa este trista. in apropierea hanului se petrecuse candva "o intamplare napraznica', "Dumnezeu m-a intors iarasi prin locurile acelei dureri', afirma capitanul.
Tanarul Neculai Isac, dupa cum a actionat la intalnirea cu Marga, era naiv si a nesocotit ca va fi o intalnire de dragoste. Este sincer, dar intelege consecintele gestului sau numai dupa sacrificarea Margai. Fata il avertizase in ultimul moment ca va fi atacat pentru a fi jefuit.
El insusi plateste pentru nechibzuinta sa prin pierderea unui ochi.
Ca procedeu de caracterizare, limbajul capitanului este diferit de cel al tiganilor. Desi este ales si reflecta pozitia sociala ("Da, prietene, ingaduie-mi', "Domnilor si fratilor' etc.), el nu este lipsit de expresivitate prin elementele de lexic popular si regional sau arhaic (buiac, antal, liota, hurmuz etc.), ca si prin utilizarea metaforei sau a comparatiei ("Catastiful acelor vremi a inceput sa mi se incurce', "Am simtit in mine ceva fierbinte, parc-as fi inghitit o bautura tare. ').
Vestimentatia eroului arata, de asemenea, bunastarea sa, gustul ales (ciubote de iu ft, il ic de postav, nasturi de argint).
Reprezentativa pentru prezentarea eroului este si urmatoarea replica: "Pe atuncea nu cunosteam, ca acuma, sufletul femeilor. Cu toate acestea, a doua zi dimineata, o asteptam pe Marga.'.
Este o autocaracterizare care subliniaza lipsa de experienta a tanarului de atunci, spre deosebire de omul matur de astazi (care cunoaste sufletul femeilor).
O secventa reprezentativa pentru caracterizarea personajului este aceea in care capitanul de mazali rememoreaza momentele care au urmat dupa prima intalnire cu Marga: "Eram nemultumit. Calul mergea domol prin tarana moale, si eu ma gandeam la fel de fel de lucruri, in care amestecam pe tigancusa cu fusta rosie'.
Neculai Isac este prezentat aici prin doua modalitati indirecte: felul de a gandi si limbajul.
Neculai Isac este un erou romantic. El pastreaza, dupa ani, amintirea nestearsa a femeii care l-a iubit si s-a sacrificat pentru el. Istorisirea sa il elibereaza de drama trecutului sau - cel putin - ii atenueaza suferinta.
Marga, tigancusa, se remarca prin puterea dragostei. Umila la inceput, ea se arata dornica de iubire si capabila de sacrificiu. Este constienta ca va fi pedepsita de ceilalti tigani, dar isi infrunta destinul.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4275
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved