Dictionar de sinonime - litera T

Dictionar de sinonime - litera T - esinonime.com

TARAN s. satean, (pop.) roman, (inv. si reg ) mojic, poporan, (reg., mai ales in Ban.) pur, (fam.) opincr, (peior.) mamaligr. taran s. v. CAMPEAN.

TARANCA s. 1 sateanca, (pop.) romanca, (inv. si reg.) sateana. (~ din Rucar.) . tarancuta, (arg.) mocnca, mocancta. (Bancnota de 500 de lei se numea ~.)

taranca s. v. BABUSCA. OCHE.ANA. TARANCUTA s. taranca, (arg.) mocanca, mocancta. (Bancnota de 500 de lei se numea ~.) tarancuta s. v. BABUSCA. OCHEANA. TARANESC adj. 1 (inv. si reg.) mojicsc. (De origine ~.) rural, satesc, (inv.) satensc. (Mediul ~.) patriarhal, rustic, (livr.) cam pstru. ( Viata ~.) rural, rustic. (Obiceiuri ~.) 5 campenesc, pastoral, rural, rustic, (livr.) cam pstru, (rar) campen. (Idila ~.)

TARANESTE adv. 1 (inv.) satenste. (Se imbraca ~.) badaraneste, grosolan, mahala-geste, mitocaneste, marlaneste, mojiceste, ordinar, vulgar. (S-a purtat ~.)

TARANE s. badaranie, grosolanie, impolitete, indelicatete, mahalagism, mitocanie, mar lanic, mojicie, necuviinta, nepolitete, vulgaritate, (pop.) mocofanc, mocofansm, (reg.) modo rane, (inv.) grosime, ritane, (rar fg.) necio plre. (Ai comis o ~ ; e de condamnat ~ lui.) taranc s. v. TARANIME. TARANME s. (inv.) mojicme, tarane, (fig. ) opinca. (intreaga ~.)

TARANOI adj., s. badaran, grosolan, mitocan, marlan, marlanoi, mocofan, mojic, necivilizat, nepoliticos, ordinar, toapa, toparlan, vulgar, (pop.) mocan, mocartn, modrln, paduret, ratn, topfrca, (reg.) mocodn, mocofans, mo-darlau, modoran, mogaldn, necunoscator, ne-glndt, negreblt, (Mold.) ghiorin, (Transilv ) grobian, (inv.) gros, (fig.) necioplt. tarcaln s, v CERC COMPAS HALO. tarcalu s. v COMPAS, tarcu vb. v. IMPREJMUI INCHIDE INCONJURA INGRADI. taresa s v COTOFANA. tarins adj v. AFANAT. MOALE. POROS. PUFOS. RAR.

TARM s. (GEOGR.) liman, litoral, mal, margine, (inv.) pristniste, vad. (A petrecut vacanta pe ~ Marii Negre.) coasta, mal. (Pe ~ Oceanului Atlantic.)

tarmul vb. v ABORDA. ACOSTA. tarmuitr adj. v. IMPREJMUITOR. INCONJURATOR.

tarmuren adj v. RIVERAN. TARMUR vb. a delimita, a limita, a margini, a strajui (Sttlpii de telegraf ~ soseaua.)

tarmuri vb. v. ABORDA ACOSTA INVECINA MARGINI

tarmurs adj. v ABRUPT. DREPT. PERPENDICULAR. PIEPTIS. PIEZIS. PRAPASTIOS. PRIPOROS. RAPOS VERTICAL.

TARUS s. pripon, (inv. si pop.) pocimb, <reg.) poters, stan g, (Ban ) palimr, (Maram., Transilv , Ban. si Olt ) steamp. (~ se infige In pamtnt.)

TATCA s. lelita, (reg.) leiculta, leicusora, lelca, lelicta, lelisora.

tatca s. v. MATUSACA.

TEAPA s. 1. tepusa, (Transilv. si Ban.) taparie. (~ este un par ascutit.) (BOT.) barba, (pop.) mustata. (~ la spicele cerealelor.) (BOT.) ghimpe, maracine, spin, tepusa, (reg.) steap (Macesul e plin de ~.) aschie, tepusa, (rar) spin. (I a scos ~ din deget.) 5 (ANAT.) ghimpe. (~ la arici.)

teapan adj. v. DUR. DURABIL. PUTERNIC. REZISTENT. ROBUST. SOLID. STRASNIC. TARE. TENACE. TRAINIC. VIGUROS. VAN-JOS. VOINIC. ZDRAVAN.

TEAPAN adj., adv. 1. adj. inflexibil, neelastic, neflexibil, rigid, tare. (O bara, o nuia ~.)

2 adj. rigid, (fig. ) intepenit. (O imbinare ~.)

3. adj. fix, imobil, neclintit, nemiscat, rigid, (pop.) varts. (Crengile ~ ale copacilor.) . adj. anchilozat, inert, intepenit. (Are o mina ~.) 5. adj. batos, drept, rigid. (O tinuta ~ ) 6. adv. bat, batos, drept, rigid. (Sta ~.) adj. impietrit, incremenit, inlemnit, inmarmurit, intepenit, neclintit, nemiscat, tintuit, (inv. si pop.) marmurt, (inv. si reg.) stalpt, (fig.) inghetat, intelent. (~ de spaima, de uimire.) 8 inert, mort, neansufletit, nemiscat, rece. (O fiinta ~.)

TEASTA s. (ANAT.) capatana, craniu, harca, scafirlie, tigva, cutie craniana, (pop. si fam.) dvla, (inv. si reg.) scafa, (inv.) glva, glavatna. (~ unui mort deshumat.) testa s. v. CARAPACE. TEVA s. (TEIN.) tub. (~ metalica.) tche s. v. CAPUSA. techra s. v. COSNITA. TEL s. 1. cauza, obiectiv, scop, tinta, (inv.) pricina. (Lupta pentru nobilul ~ al independentei.) finalitate, scop, tinta. (Care este ~ acestei actiuni?) obiect, obiectiv, scop, tinta, (inv.) prvat. (~ unei cercetari.) menire, obiectiv, rol, rost, scop, sens, tinta, (pop.) noima. (~ acestor masuri a fost acela de a . . ■) tel s. v. CATARE. MIRA. SEMN. TINTA. tler s. v. TELINA. tel vb. v. OCHI. TINTI. VIZA. TLINA s. (BOT.; Apiumgraveolens) (reg.) selr, (Transilv. si Ban.) tler, (inv.) chiu.

TLINA s. paragina, parloaga, (pop.) para-ginela, (inv. si reg.) ogor, (reg.) hat, paragini tra. (Pamanlul a ajuns o ~.)

telins adj. v. INTELENT. NECULTIVAT. NEDESTELENIT. NELUCRAT. telul vb. v. OCHI. TINTI VIZA. tenchi s. v CIOCARLIE. TEPOS adj. 1 ghimpos, maracinos, spinos, (pop.) inghimpt, (inv.) ciulins, scais. (Plante ~ : terenuri ~.) intepator. (Are o barba ~.) TEPUSA s. 1 teapa, (Transilv. si Ban.) taparie. (~ este un par ascutit.) (BOT.) ghimpe, maracine, spin, teapa, (reg.) steap. (Macesul e plin de ~.) 3 aschie, teapa, (rar) spin. (I a scos ~ din deget.) 4. aschioara, aschiuta, (reg.) aschta (~ de brad.) 5 s'pi nisor, spinulet. (I a intrat o ~ in talpa.)

tepusa s. v FRIGARE. MANUSA. STRAMURARE.

tepsca s. v SCOBITOARE. trmer s. v CARTOF.

TESLA s. (inv. si reg.) pieptene. (~ pentru cai.)

TESAL vb. (rar) a pansa, (pop.) a pieptana. (A ~ un cal.)

TESALRE s. tesalat, (rar) pansj, tesala-tra, (pop.) pieptanre. (~ unui cal.)

TESALT adj. (pop.) pieptanat. (Col ~.) TESALT s. tesalare, (rar) pansj, tesala-tra, (pop.) pieptanre. (~ unui cal.)

tesalatra s. v TESALARE. TESALAT. TESATOR s. (prin Transilv. si Ban.) toeci. (E de profesie ~.)

TESATORAE s. tesut, (inv.) tesatura. (Invata ~ )

TESATURA s. 1 textila. (~ de in.) material, (inv. si reg.) materie, (reg.) panura. (~ pentru o rochie.) textura, urzeala. (O stofa cu ~ deasa.)

tesatura s. v. INTRIGA. MASINATIE. TESATORAE. TESUT. UNELTIRE.

TESE vb. 1. (reg.) a rosti. (A ~ ptnza.) 2. a cirpi, a coase, a prinde, (Transilv.) a stopoli, (Mold.) a tarai. (~ ciorapii.)

fese vb. v. COMPLOTA. CONJURA. CONSPIRA. INVENTA. NASCOCI. PLASMUI. SCORNI. TICLUI. UNELTI.

TESERE s. 1 tesut. (~ ptnzei.) cirpire, coasere, cusut, prindere, (~ gaurii de la ciorap.) TEST s. (Transilv. si Ban.) cerne. (~ pentru copt plinea.)

test s. v. CARAPACE.

TESUT s. 1 tesere. (~ ptnzei.) tesatorie, (inv.) tesatura. (invata ~.) tba interj, v. MARS.

tca s. v. BAIETAS.'BAIETEL. COPILAS, ticlu s. v. CREASTA. CRESTET. CULME. PISC. SCORTAR. VARF.

TICLEN s. (ORNIT. ; Sitta europaea) (reg.) scortr, ticltc, toi. ficlte s. v. PITIGOI. SCORTAR. TICLEAN. TICNELA s. 1 (MED.) alienare, alienatie, dementa, nebunie, sminteala, smintire, boala mintala, (pop.) nebuneala, (inv. si reg.) smnta, (Transilv., Maram si Ban.) bolinzc, (prin Bucov.) saltela, (Mold.) zaluzela, zaluze, zarghela, zarghnie, (fam.) capila, (fig.) ratacire, scrintela, tacanela. aiureala, sminteala, zapaceala, (fam. fig.) tacanela.

TICN vb. (MED.) a se aliena, a innebuni, a se sminti, (pop. si fam.) a (se) strechea, (Transilv., Maram. si Ban.) a (se) bolanzi, (prin Munt.) a primi, (Mold.) a sturluiba, a zaluzi, a (se) zarghi, (fam.) a capia, (fig.) a se scranti, a se trasni, a se tacani.

TICNT adj., s. 1. adj., s. (MED.) alienat, dement, descreierat, innebunit, nebun, smintit, (livr. si peior.) sont, (pop. si fam.) apucat, candriu, capiat, desucheat, strechet, (inv. si reg.) nerod, (reg.) prost, (Transilv., Maram. si Ban.) bolind, (Ban.) palaurt, (Olt. si Munt.) primit, (Mold.) zaluzt, zarght, (fig.) saltat, sarit, scrantt, tacanit. (O persoana ~ ) adj.

aiurea, aiurit bezmetic, descreierat, nebun, smintit, zanatic, zapacit, zurliu, (rar) dezmetic, (pop.) desucheat, palavtic, silhi, (inv. si* reg.) prilestt, (reg.) suchet, tui, (Mold.) ties, zalud, zarght, (inv.) turlulu, (fam.) sanchu, (fam. fig.) smucit, trasnit, tacanit. (Ce lip ~ !) ticu vb. v. MISCA. ZVACNI. ticur vb. v. CIUPI. PISCA. tidla s. v. BILET.

tifiica s.v. PONOR. RAPA. VAGAUNA. tiflitr adj. v. ACUT. ASCUTIT. INALT.. SUBTIRE.

tifrast adj. v. IMPOPOTONAT. INZORZONAT.

tfros s. v. TAMAITA. tigan adj. v. TIGANESC. TIGAN s. 1. rom, (pop.) arapna. (E ~ de-origine.) tigan nomad = corturar, satrar, (rar) satras.

tiganca s. v. SUGEL. URZICA MOARTA. TIGARA s. 1. tigareta, (rar) tigrca, (prin< Transilv.) sugara. . tigara de foi = trabuc. tigrca s. v. TIGARA. TIGARETA. TIGART s. porttigaret, tigareta, (Ban. sr Transilv.) spca. (Fumeaza cu ~.)

TIGARETA s. I. tigara, (rar) tigrca, (prin. Transilv.) sugara. (Ce ~ fumezi?) porttigaret, tigaret, (Ban. si Transilv.) spca. (Fumeaza cu ~.)

TIGANS s. tiganus, (rar) tiganl. tigans s.'v. PLOPAR. SCRIPCAR. tigantic adj. v. BRUN. BRUNET. NEGRICIOS. OACHES. TUCIURIU. TIGANCUSA s. tigancuta. tigancse s. pi. v. CRAITA. VAZDOAGA. TIGANCUTA s. tigancusa. tiganl s. v. TIGANAS. TIGANUS. TIGANESC adj. (rar) tigan. TIGANE s. tiganime.

tigane s v BALAMUC GALAGIE. HARMALAIE HUIET LARMA. SCANDAL. TAM--BALAU TARABOI. TEVATURA. TUMULT. VACARM. VUIET. ZARVA. ZGOMOT. TIGANME s tiganie. tiganos adj. v. BRUN. BRUNET. NEGRICIOS. OACHES. TUCIURIU.

TIGANUS s. 1. tiganas, (rar) tiganl. . (ORNIT.; Plegadis falcinellus) sitar-nesru. TGLA s. (CONSTR.) (reg.) oala. tigla s. v. FRIGARE. tiglu s. v. PITIGOI. tglcn s. v. PITIGOI. tignl s. v. FLUIERATURA. tiitore s. v. AMANTA. CONCUBINA IUBITA. PRIETENA.

tiitr adj. v. DURABIL. REZISTENT. SOLID. TRAINIC. tiitorc s. v. CONCUBINAJ. tiitra s. v. AUTORITATE. DOMINARE. DOMINATIE. HEGEMONIE. PUTERE. STA-PANIRE. SUPREMATIE.

tii s. v. PECETE. SIGILIU. STAMPILA. tila vb. v. CHELALAI. SCHELALAL SCHEUNA.

tilidnie s. v BELADONA. MATRAGUNA-

tllndru s. v CILINDRU. GLOB. JOBEN. STICLA. timt s. v. SCORTISOARA. tine s v. PUI. SLIT. tlnca s. v. CATELUSA. TINCVIS s. (CHIM.) alb de zinc, oxid de zinc, (inv.) tute.

TNE interj, ia I, na !, poftim ! (~ / un covrig)

TNE vb. 1. a avea, a purta. (~ in mana un buchet de flori.) 2. a purta. (O ~ de talie.) . a imobiliza. (Il ~ pana vine militia.) 4. a se agata, a se apuca, a se atama, a se prinde, (pop.) a se anina, (reg.) a se tagarta. (Se ~ de crengi sa nu cada.) a purta, a sprijini, a sustine. (Vom merge cit ne-or ~ picioarele.)6 a apartine, a depinde. (Trustul~ de minister.) a rezista. (S-a ~ bine pana la sftrsitul cursei.) 8 a (se) conserva, a (se) mentine, a (se) pastra. (A ~ ceva in buna stare.) 9. a (o) duce, a rezista. (O haina care ~ la tavaleala.) 10 a dura, a se pastra, a rezista. (O incaltaminte care ~ mult.) 11 a ajunge. (Alimentele ne vor~ doua luni.) 1 . a pastra. (Unde ~ peria de haine?) 1 . a opri, a pastra, a rezerva. (I-a ~ loc la rind.) 14. a dainui, a dura, a exista, a fi, a se mentine, a se pastra, a se perpetua, a persista, a ramane, a trai, a subzista, (inv.) a locui, a petrece, a sta, a via (CUva ~ lumea si pamtnlul; vechi obiceiuri care~ si azi.) 15. a dura (Spectacolul ~ doua ore.) 16. a continua, a (se) intinde, a (se) lungi, a (se) prelungi. (Petrecerea a ~ pana a doua zi.) a se intinde, a se lungi, a se prelungi. (Sirul~ pana departe.) 18. a se lua, a merge, a veni. (Se da jos si se ~ dupa car.) 19. a sta. (~ te drept!) 20. a respecta, (inv. si pop.) a cinsti, (pop.) a pazi, (inv.) a feri, a observa, a veghea. (A ~ o datina, un obicei.) 21. a indeplini, a onora, a respecta, (pop.) a pazi. (.Si a ~ invoiala.) 22. a aniversa, a celebra, a praznui, a sarbatori, a serba, (inv. si reg.) a praznici. (~ 25 de ani de casatorie.) a trai, a vietui. (Se~ de azi pe mtine.) 2 . a (se) hrani, a (se) intretine, a (se) sustine. (El isi ~ parintii.) 5. a pronunta. (A ~ an discurs.) 26. a chinui, a durea. (Ma ~ o masea.)

tine vb. v. APARA. CONSIDERA. CREDE. INCHIPUI. SOCOTI VEDEA.

TNERE s. 1 conservare, mentinere, pastrare. (~ in buna stare a ceva.) pronuntare. (~ unui discurs.)

tinere de minte s v MEMORIE.

tingalu s. v. BALANGA CLOPOT TALANCA.

TINTAR s. moara, (Mold.) car. (Jocul numit ~-)

tintar s. v. INARITA.

TINTS s. ochitor, tragaci, tragator. (~ de elita.)

TINTT adj. 1. tintuit, (reg ) tintelt. (Chimir~.) (rar) stelat. (Boi~.)

TINTURA s (BOT.; Centaurium umbel-lalum sau minus) potroaca, fierea-pamantuhii, (reg.) cintoie, frgor, frigurca, ghintura, ghin

ture, potroce, potrocta, scaunel, scanteita, t ula, buruiana-de-frguri, cocosei de-gradna (pi.), crucea-pamntului, floare de frguri, fu-murica-basico sa, iarba-de crca, iarba-de fr-guri, safindei-de-camp (pi.).

TNTA s. 1. colt, (reg.) cui. (~ pe talpa incaltamintei.) stea. (Cal cu ~ in frunte.) semn, (prin Transilv. si Ban.) saiba, (inv.) tel. (Trage cu pusca la ~.) (SPORT)but. (~ la jocul de rugbi.) . potou, sosire. (Calul a ajuns primul la ~.) 6 cauza, obiectiv, scop, tel, (inv.) pricina. (Lupta pentru nobila ~ a independentei.) obiect, obiectiv, scop, tel, (inv.) prvat. (~ unei cercetari.) 8 menire, obiectiv, rol, rost, scop, sens, tel, (pop.) noima. (~ acestor masuri a fost acela de a . . . ) 9 finalitate, scop, tel. (Care este ~ acestei actiuni?)

tnta s. v. IC. PANA.

tintelt adj. v. TINTAT. TINTUIT.

TINT vb. 1. a ochi, a viza, (rar) a atinti, (pop.) a chiti, (reg.) a teli, a telui, (inv.) a chiori, a insemna. (A ~ un obiectiv, inainte de a trage.) . a indrepta, a intinde, a intoarce, a ochi. (A ~ arma spre . . . ) . a atinti, a fixa, a pironi, a tintui, (rar) a sticli, (inv. si reg.) a stalpi, (rar fig. ) scufunda. (Il ~ cu privirea; isi ~ ochii pe . . .) a aspira, a dori, a jindui, a nazui, a pofti, a pretinde, a ravni, a tinde, a urmari, a visa, a viza, (rar) a starui, (inv. si reg.) a nasli, (reg.) a naduli, (prin Transilv. si Mold.) a barani, (inv.) a atinti, a bate, a jelui, a nadajdui. (Nu ~ sa fie un geniu.)

TINTRE s. ochire, ochit, vizare. (~ unui obiectiv de atins.)

tintirim s. v. CIMITIR

TINTT adj. atintit, fixat, pironit, tintuit, (rar) sticlit, (inv. si reg.) stalpt. (A ramas cu privirile ~.)

TINTU vb. 1. a pironi, (inv.) a gavozdi. (A ~ ceva in perele.) 2. a atinti, a fixa, a pironi, a tinti, (rar) a sticli, (inv. si reg.) a stalpi, (rar fig. ) a scufunda. (Isi ~ ochii pe . . .; il ~ cu privirea.)

TINTURE s. fixare, fixat, imobilizare, intepenire, pironire, prindere, (rar) pecetluire. (~ unui obiect in cuie.)

TINTUT adj. 1 tintat, (reg.) tintelt. (Chimir ~.) impietrit, incremenit, inlemnit, inmarmurit, intepenit, neclintit, nemiscat, teapan, (inv si pop.) marmurt, (inv. si reg.) stalpt, (fig.) inghetat, intelent. (~ de spaima, de uimire.) . atintit, fixat, pironit, tintit, (rar) sticlit, (inv. si reg.) stalpt. (A ramas ~ ; cu privirile ~.)

TINUT s. 1. loc, meleag, regiune, taram, teritoriu, zona. (Se aflau in ~uri necunoscute.) loc, regiune, teren, zona. (Nu cunoaste bine ~ ) 3 regiune, (inv.) latura. (Depresiune intr-un ~muntos.) loc, parte, regiune. (Vezi cum e si prin alte ~.) regiune, zona, (inv.) oblstie, olt. (Incurile calde.) 6 pamint, regiune, teritoriu. (Un ~ manos.) meleag, plai, regiune. (~urile natale.)

tinut s. v. JUDET. tinutl adj. v. JUDETEAN. TINUTA s. atitudine, port, poza, pozitie, (livr.) alura, postura, (rar) statiune. (Are o ~ corecta a corpului.) . atitudine, comportare, purtare, (inv.) tarz. (O ~ manierata, fara repros.) 3. imbracaminte. (~ de sarbatoare.) . uniforma. (Ofiter in ~ de parada.)

TIPA vb. 1. a striga, a urla, a zbiera, (inv. si reg.) a toi, (inv.) a chema. (~ cil 11 finea gura.) 2. a racni, a striga, a urla, a zbiera, (reg.) a tivli, (Transilv.) a puhai, (Transilv. si Maram.) a tipoti, (fam. fig.) a se sparge. (~ de durere.) . a racni, a striga, a urla, a vocifera, a zbiera. (Ia nu mai ~, ca te aud!) . a racni, a se rasti, a striga, a urla, a zbiera, (pop.) a se otari, a se stropsi, (inv. si reg.) a se rapsti, (reg.) a se rbotoi, a se racamati, a se ragadui, a se rascocora, a se razboti, (prin Transilv.) a se aspri, (Transilv. si Ban.) a se nascocori, (prin Olt. si Munt.) a se raboli, (inv.) a mare-cuvanta, (fam.) a se burzului, a se ratoi, a se zborsi. (Ce ~ asa la mine?) 5. a chioti, a chiui, a hauli, a striga, (pop.) a iui, (reg.) a huhu-ra, (prin Olt. si Ban.) a hureza, (Transilv.) a ui. (~ de mama focului, la joc.)

tipa vb. v. ALUNGA. ARUNCA. AZVARLI. DEPARTA. GONI. IZGONI. INDEPARTA. LEPADA. ZVARLI.

TIPR s. (IHT.; Misgumus fossilis) (pop.) chiscr, (reg.) serpr, (prin Mold.) sarpe. tipar s. v. ANGHILA.

(ipar de mre s. v. STIUCA DEMARE. ZARGAN.

TPAT s. 1. strigat, urlet, zbieret, (inv.) chemare, vreva. (Jl ruga sa inceteze cu ~ele.) . racnet, strigat, urlet, zbieratura, zbieret, (rar) strigare, strigatra, tipatra, (inv. si reg.) rac nitra. (~ de durere.) . chiot, chiu, chiuit, chiuitura, haulire, haulit, haulitura, strigat, (pop.) iut, (reg.) hihat, hhot. (A tras un ~, la hora.)

TIPATOR adj. 1 strident. (Un glas ~.) intens, izbitor, strident, tare, violent, (rar) strigator. (Culori, nuante ~.)

tipatra s. v. ARUNCATURA. AZVARLI-TURA. RACNET. STRIGAT. TIPAT. URLET. ZBIERATURA. ZBIERET. ZVARLITURA, TIPENIE s. (Transilv.) zarnie. (In padure nu era ~ de om.) tiperg s. v. PIPIRIG. ROGOZ. TIPIRG s. (BOT.) 1 (Scirpus silvaiicus) pipirig. (Scirpus holoschoenus) (reg.) rogoz. tipirg s. v. CLORURA DE AMONIU. RUGINA. SALMIAC. TPLA s. burduf. (~ la ferestre.) tipla s. v. CELOFAN.

tipoti vb. v. RACNI. STRIGA. TIPA. URLA. ZBIERA. tirlic s. v. CHIRURG.

tist interj, v. LINISTE. PST. ST. TACERE. tistu vb. v. CALMA. DOMOLI. IMBLANZI. IMBUNA. IMPACA. LINISTI. PIUI. POTOLI SUIERA. TIUL VJAI. tistr s. v. POPANDAU. |it interj, v. CHIT.

TITEI s. (CHIM.) petrol, (inv. si reg.) naft, (fig.) aur negru.

tiu s. v. TARNACOP.

TIU vb. 1. a piui, a suiera, a vijii, (reg.) a tistui. (Glontul i-a ~ pe la ureche.) . a-i suna, a-i vui. (Ii ~ urechile.)

TIUT s. piuit, piuitura, suierat, suieratura, tiuitura, vajait. vijiitura, (rar) piuila. ( ~glontului pe la urechea cuiva.)

TIUITR adj. piuitor, suierator, vajiitor. (Zgomot ~.)

TIUITURA s. piuit, piuitura, suierat, suieratura, tiuit, vajait, vajiitura, (rar) piuila. (~ glontului pe la urechea cuiva.)

tius s. v. CIUF.

tivl vb. v. RACNI. STRIGA. TIPA. URLA. ZBIERA.

TIFNA s. (MED. VET.) cobe, (pop.) moartea-ganilor. (Gaina bolnava de ~.)

tafna s. v. AROGANTA. ARTAG. BOSU.V1-FLARE. FALA. FUDULIE. IMPERTINENTA. INFATUARE. INSOLENTA. IMBUFNARE. INFUMURARE. INGAMFARE. MAGARIE. MANDRIE. NECUVIINTA. NEOBRAZARE. NERUSINARE. OBRAZNICIE. ORGOLIU. SEMETIE. SFRUNTARE. TRUFIE. TUPEU. VANITATE.

tlfn vb. v. FORAI. FORNAI. SFORAI, tlfns adj. v AROGANT. BOSUMFLAT FUDUL. GRANDOMAN. IMPERTINENT. INFATUAT. INSOLENT. IREVERENTIOS. IMBUFNAT. INCREZUT. INDRAZNET. INFUMURAT. INGAMFAT. MEGALOMAN. MANDRU. NECUVIINCIOS, NEOBRAZAT. NERESPECTUOS. NERUSINAT. OBRAZNIC. ORGOLIOS. SEMET. SFIDATOR. SFRUNTAT. SUPARACIOS. SUSCEPTIBIL. TRUFAS. TANTOS. VANITOS.

tifns adj., s. v. ARTAGOS. CERTARET GALCEVITOR. SCANDALAGIU. tlitore s. v. MARACINAR. PIETROSEL. talea interj, v. MARS. TAMBURC s. timbrus. TAMBURUs s. timburiie. tlmp s. v. COAPSA. ti'mpor s. v. PUCIOASA. SULF. tlns adj v. DUSMANOS. RANCHIUNOS. RAZBUNATOR.

TANC s. pici, prichindel, pusti, (reg.) pricolici, (fam.) zgambi, (fig.) naparstc. (Un ~ de vreo 5 ani.)

tincul-pami'ntului s. v. ORBETE. tingu s. v. BAIETAN. BAIETANDRU COPILANDRU. FLACAIANDRU.

TANTAR s. (ENTOM.; Culex) (inv.) musina, msita, (Transilv. si prin Maram.) sclept.

TAR interj, pic. (Apa se prelinge si pace: ~ !, ~ !)

tara s. v. FARAMA. FIR. JERPELITUR PIC. PICATURA. PISCATURA. RUPTURA. STROP. ZDREANTA.

TARCA vb. 1. a picura, a tarai. (Apa de la chiuveta ~.) 2. a bura, a burnita, a tarai, (inv. si pop.) a roura, (reg.) a burui, (inv.) a roua, (fig.) a cerne. (Afara ~.)

TARCVNIC s (BIS.) I. paracliser, (reg.) clisirh, clisir, crsnic, palamr, (Transilv.) fat, (Transilv. si Bucov ) sfat. (~u se ocupa de ingrijirea unei biserici.) 2 cantaret, dascal, diac, paracliser, psalt, (Transilv.) cantor, fat, (inv.) eclisirh, gramatic. (~ul il ajuta pe preot la oficierea slujbei.)

TARISORA s taruca. (O ~ de

TARA vb. 1. a picura, a tircai. (Chiuaeta~ ) 2. a bura, a burnita, a tarcai, (inv. si pop.) a roura, (reg.) a burui, (inv.) a roua, (fig.) a cerne. (Afara ~.) (rar) a sfarii, a tatai. (Greierii ~.) a suna, a zbarnai. (~ soneria, telefonul.)

tiri vb. v. CARPI. COASE. PRINDE TESE.

TARAT s. taraitura, zbarnait. (~ soneriei.)

TARAITRA s. tarait, zbarnait. (~ soneriei.)

tarli s. v. CIOCARLIE.

tartlr s v PITIGOI CODAT.

tartlra s. v. MAZARICHE.

TARUCA s tarisoara. (O ~ de )

TASN vb. 1. a erupe, a irupc, a izbucni, a navali, a rabufni, (reg.) a nasadi, (prin Olt. si Ban.) a bui, (Transilv.) a bujdi, (prin Olt.) a busni, (Transilv. si Mold.) a buti. (Petrolul ~ din pamnt.) 2. a iesi. (Un izvor care~ prin-tr-o crapatura.) (reg.) a sari, a zaleti, (prin Ban. si Transilv.) a pustica. (Singele ~ pe nas.) 4. a izbucni, (inv.) a prorpe.(Lacrimile au ~ din ochii ei.)

TASNRE s eruptie, irupere, iruptie, izbucnire, navalire, rabufnire. (~ petrolului din pamnt.)

TASNITRA s. jet. (O ~ de apa.)

tlspoca s. v POSIRCA.

TASTI interj, husti!, (pop.) smac ! (Iepurele, ~ / din vizuina lui.) tit s. v. PITULICE. PURCELUSA. tlta-cprel s. v. BARBA CAPREI. SURGUCI. tita-mielului s. v. URECHELNITA. tata-il s. v. ARNICA CIUBOTICA-CUCU LUI. DEGETAR. DEGETARITA. DEGETEL PODBAL-DE-MUNTE. tltavcii s. v. CIUBOTICA CUCULUI.

TITA s. 1. (ANAT.) mamela, piept, san, (prin Olt., depr.) zatore. (~ la femei.) (ANAT.) mamela, uger (~ la mamifere.) (BOT.) tiia-vacii = razachie. (~ este o specie de struguri.)

tata s. v. GURGUI. TATANA.

TATISORA s. pieptisor, pieptulet, pieptut, sanisor. sanulet, (pop.) tatca

tita vb. v. TREMURA. TARAI

TATINA s. (pop.) tita. (~ in care se dezvolta matca albinelor.)

tatna s. v. BALAMA. RADACINA. SAR-NIERA.

tatosa adj. v. PIEPTOASA.

tatca s. v. PIEPTISOR. PIEPTULET. PIEPTUT. SANISOR. SANULET. TATISORA

TOBA s. (ENTOM.; Simulium) (reg.) tobc, (~ este o specie de {inlar.)

toala s. v. CERGA. CUVERTURA. HAINA. IMBRACAMINTE. INVELITOARE. PATURA. STRAI. VELINTA. VESMANT.

TOALE s. pi. boarfe (pi.), bulcndre (pi.) calabalac, catrafuse (pi.), troace (pi.), (reg.) bodronte (pi.), ciovie (pl )> trancanlc (pi.), (Olt.) dananie. (Ia-ti ~ si pleaca!)

tonja s v. BALANGA. CLOPOT. TALAN GA

TOAPA s., adj. 1. s., adj. badaran, grosolan, mitocan, marlan, marlanoi, mocofan, mojic, necivilizat, nepoliticos, ordinar, taranoi, to-parlan, vulgar, (pop.) mocan, mocartn, motlir-ln, paduret, ratn, toparca, (reg.) moeodn, mocofans, modarlau, modoran, mogildan, ne cunoscator, negandt, negreblt, (Mold.) ghior-ln, (Transilv.) grobian, (inv.) gros. (fig.) necioplt. s. badaranca, mitocana, miraanca, mojica, toparlanca. tota s. v. GRINDEL. MOLAN. tobc s. v. TOABA.

toe s. v. GURA. SARUT. SARUTARE. toca vb. v. SARUTA. tocait s. v. SARUT. SARUTARE. SARUTAT. toft s. v. SOLDAR. togost adj. v. MOTAT. TUGUIAT. TOI s. (reg.) ciocan, (prin Olt.) puti. (Un ~ cu tuica.) toi s. v. SCORTAR. TICLEAN. tol s. v. CERGA. CIOLTAR. COVOR. CUVERTURA. INVELITOARE. PATURA. SCOARTA. SABRACA. VALTRAP. VELINTA. TOPA vb. a salta, a sari, (reg.) a hopai. (Nu mai ~ atila!) topai vb. v. DANSA. JUCA. TOPAIALA s. topait, topaitura, (inv.) saltare.

TOPAIT s. topaiala, topaitura, (inv.) saltare.

TOPAITURA s. topaiala, topait, (inv.) saltare.

TOPSC adj. badaranesc, grosolan, rnahala-gesc, mitocanesc, marlanesc, mojic, mojicesc, nepoliticos, ordinar, toparlancsc, vulgar, (rar) mojic s, (fig.) necioplt. (Purtare ~.)

toparca adj , s. v. BADARAN. GROSOLAN MITOCAN. MARLAN. MARLANOI. MOCOFAN. MOJIC. NECIVILIZAT. NEPOLITICOS. ORDINAR. TARANOI. TOAPA. TOPAR-LAN. VULGAR.

TOPARLN adj., s. badaran, grosolan, mitocan, marlan, marlanoi, mocofan, mojic, necivilizat, nepoliticos, ordinar, taranoi, toapa, vulgar, (pop.) mocan, mocartn, modirln, paduret, ratn, toparca, (reg.) moeodn, mocofans, modarlau, modoran, mogaldn, necunoscatr, negandt, negreblt, (Mold.) ghiorln, (Transilv.) grobian, (inv.) gros, (fig.) necioplt. (Un om ~.)

TOPARLANCA s. badaranca, mitocanca, miraanca, mojica, toapa.

TOPARLANSC adj. badaranesc, grosolan, mahalagcsc, mitocanesc, marlanesc, mojic, mojicesc, nepoliticos, ordinar, topesc, vulgar, (rar) mojics, (fig. ) necioplt. (Purtare ~.) tortole s. pi. v. ZORZOANE. tortols s. v. CANAF. CIUCURE. TURTUR. tsca s. v. SACULET. SACUSOR. TOLBA

1 ii interj, v. DL HI.

tuc vb. v. SARUTA.

tucl s. v. OALA DE NOAPTE.

tucre s. v. SARUT. SARUTARE. SARUTAT.

luct s. v SARUT. SARUTARE. SARUTAT.

tucli s. v TARNACOP.

tucsu vb. v. BEA. TRAGE.

tug s. v. LOCOMOTIVA. MASINA. TREN.

TUGUI s. tuguitura, (reg.) tuti. (~ unui obiect.)

TUGUIAT adj. 1. motat, (reg.) togost (Caciula ~.) 2 (pop.) sultic, (prin Transilv.) pupuit. (Capite ~ .) 3. ascutit, (reg.) var-fut. (O culme ~.)

TUGUITURA s. tugui, (reg.) tuti. (~ unui obiect.)

tuhus s. v. AREST. INCHISOARE. OCNA PENITENCIAR. PUSCARIE TEMNITA

tuicr s. v. POVARNAGIU. VELNICER.

TUICA s. (Transilv. si Ban.) palinca. (~ de prune.)

TUICARELA s. tuicuiala.

TUICAR vb. a se tuicui. (Se ~ toata ziua.)

TUICUvb. a se tuicari. (Se ~ toata ziua.)

TUICUIALA s. tuicareala.

tuiculenas. v. TUICULITA. TUICUSOARA.

TUICULTA s. tuicusoara, (pop.) tuicu-lena. (Bea o ~.)

TUICUSOARA s. tuiculita, (pop.) tuicu lena. (Bea o ~.) tulc s. v. MOT. TNDER s. (TEIIK.) scorie. TNDRA s. sarica, (Maram.) gi'iba. (~ de cioban.)

tndra s. v. ZEGHE.

TURCNA s. turca. (Purta pe cap o ~.) TRCA s. (Transilv.) climps.(Joculrfe-a~.) TRCA s. turcana. (Purta pe cap o ~.) turli s. v. FLUIER. JGHEAB. TIBlA. TURTUR.

TURTUR s. 1. (pop.) turli, (reg.) scut, (Munt. si Dobr.) sulga, (prin Dobr.) sulughta, (Olt.) tortols, tuturi, (inv.) stur. (Pe stresini s-au format ~i.) sloi, (Olt., Ban. si Transilv.) sloite. (~ de gheata.)

trtur s. v. CANAF. CIUCURE. FRANJ. JGHEAB. tuscn s. v. GUZGAN. SOBOLAN. tsca s. v. ARDEI IUTE. tscov s.v. OBLET MARE. TUSTI interj, zbughi!, (rar) zvac , (prin Munt.) talvic , (Transilv. si Ban.) tlai (~ din tufis.)

tuti s. v. TUGUI. TUGUITURA. tutui vb. v. CATARA. COCOTA. RIDICA. SUL URCA. tuti s v LEAGAN. tutui vb. v. LEGANA. tuturi s. v. ROBINET. TURTUR.