Elemente de mit in romanul "Baltagul"

Elemente de mit in romanul "Baltagul"

Al. Paleologu in studiul "Treptele luminii sau calea catre sine a lui Mihail Sadoveanu " afirma faptul ca situatia lui Nechifor Lipan este fundamental alta decat cea a coibanului din Miorita.

Pana la el , critica literara, in special G.Calinescu afirmase faptul ca motivul ventral al romanului este asemanator cu cel din Miorita. Ca argument criticii aduceau versul "Stapane, stapane, mai adu si-un caine", asezat la inceputul romanului.

Al. Paleologu este primul care afirma ca "Baltagul" este de fapt o antimiorita. El analizeaza romanul in paralel cu balada. Astfel, in balada nu se stie daca crima a fost savarsita, pe cand in "Baltagul" crima a avut loc. In balada victima ramane in cadrul familial, in "Baltagul" crima a avut loc. In balada crima nu are urmare justitiara, in "Baltag", are urmare justitiara. In balada victima e un tanar aproape adolescent, care isi transfigureaza posibila moarte intr-o uriasa apoteoza cosmica.

In roman victima este un om matur. Concluzia la care ajunge Al. Paleologu este aceea ca nu mitul Mioritei se gaseste in structura romanului, ci mitul osirian.

Povestea Vitoriei Lipan este asemanatoare cu povestea lui Isis care se afla in cautarea trupului lui Osiris. Astfel, mitul osirian se suprapune pana in cele mai mici amanunte cu subiectul romanului "Baltagul".

Unul dintre pasajele care ne trimite la mitul osirian este acela in care Vitotia Lipan vrea sa afle daca Nechifor Lipan s-a inaltat in soare ori a curs pea pa. Osiris este simbolul soarelui, care rasare si apune, deci moare si reinvie. Corespondentul lui Osiris este Nechifor, deoarece el moare si reinvie in mod simbolic in baiatul sau, Gheorghita, numele sau initial fiind Gheorghe.

Punctul central al romanului care permite asemanarea cu mitul osirian este gasirea si reasamblarea trupului lui Nechifor. Fiecare personaj din roman isi are corespondentul in mit. Astfel, Isis este Vitoria, Osiris este Lipan ,Ilorus cel batran, fiul lui Osiris si Isis este Gheorghita, iar Anubis, cainele lui Ilorus este Lupu.

Anubis este cel care pazeste sufletul omului dupa moarte. Unul dintre gesturile pline de semnificatie ale Vitoriei Lipan, care aminteste de reinvierea lui Nechifor este acela in care Vitoria trage pocala asupra mortului.

In roman obiectul reprezentativ este baltagul, iar in mitul osirian Ilorus si Anubis poarta fiecare cate un obiect magic asemanator baltagului. Mitul osirian este considerat mitul total deoarece el presupune cele doua etape si amune moartea simbolica si reinvierea.

Nechifor este ca si Dionis nascut de doua ori, lui i s-a schimbat numele din Gheorghe care este un nume epifanic , simbolizand pe ucigatorul de balaur, intr-un alt nume epifanic, Nechifor, care vine din grecescul Nike phoros, care insemneaza purtatorul de victorie. El a trecut prin intuneric si s-a nascut din nou. Asa se intampla si cu Nechifor; el moare si reinvie in mod symbolic in fiul sau Gheorghita. Acesta ete ajutat de mama sa care joaca roul celei care initiaza deoarece ea este cea care-l va invata cum sa omoare "balaurul". Lui Gheorghita ii apartine gestul final, este cel care de-a lungul romanului trece printr-un process tipic initiatic cu probele specifice acestuia, adica moarte si inviere simbolica.

Aceste doua etape se intalnesc in absolute toate ritualurile samanice. Nechifor - Osiris este biruitorul mortii, sortit reinvierii in fiinta fiului, el este singurul care poate invinge moartea si de a si-o asuma in acelasi timp. Mitul osirian, care vorbeste despre impreunarea lui Gabu (Pamantul) si Nuit (Cerul) dand nastere celor patru zei, Osiris, Set, Isis si Nephiss se suprapune in aproximativ toate elementele sale cu romanul sadovenian.

Osiris reprezinta apa Nilului, luna, deci umiditatea, set reprezinta marea si uscaciunea, iar Isis reprezinta pamantul.

Mitul povesteste cum Osiris s-ar fi indragostit de sora sa , Isis si s-a unit cu ea inainte de a vedea lumina zilei. Rodul dragostei lor este Ilorus, iar dupa nastere, cei doi indelpinesc un rol pozitiv civilizand Egiptul. Deoarece Osiris este stapanul absolute al Pamantilui, urmnandu-i la domnie lui Gabu, Set doreste sa-l omoare sis a-l incuie intr-un cufar aruncandu-l pe apa Nilului. Isis il gaseste , Set il omoara taindu-l in 14 bucati, Isis ii reasambleaza trupul. De fiecare data cand gaseste o bucata ridica un templu. Ea nu reuseste sa gaseasca dacat 13 bucati, de aceea Osiris ramane zeul Infernului.

Asemenea lui Isis , Vitolia Lipan :inghenunchind cu graba, ii aduna ciolanele, si-I deosebi lucrurile".

Un alt motiv mitic care apare in roman este motivul labirintului.

Legenda Labirintului cretan in care Tezeu intra, ajutat de firul Ariadnei, pentru a-l ucide pe Minotaur, monstru misterios, jumatate om-jumatate fiara, constituie o tema epica inepuizabila, aceea a cautarii. In lucrarea sa, "Repere", Marin Mincu spunea ca "labirintul este o metafora a cautari in care ratacesti calea sau te ratacesti in tine insusi cautand ceva, poate sensul acelei farame de absolute sub zodiac careia te-ai iscat in lume. Negasindu-l de prima data, revii din nou, refacand itinerariul iar si iar pana cand afli un raspuns." Iesirea din labirint ar reprezenta gasirea drumului just, aflarea unie solutii optime, intr-un cuvant rezolvarea unei probleme de cunoastere si consacrarea unui nou ritual existential.

In "Baltagul", cautatrea este tema fundamentala, axul romanului in jurul caruia polarizeaza o forta centrifuga (timpul) si o forta centripeta (spatial). Fara aceste doua forte labirintul "luat in sine nu dezvaluie nimic".

Aceasta cautatre, a Vitoriei, pleaca dintr-un punct zero. Vitoria traise panala napasta intr-un timp si un spatiu cosmice. Ea traise intr-o permanenta pace launtrica. Odata cu disparitia lui Nechifor Lipan, Vitoria iese din linistea launtrica, vegetativa

Inainte de intrarea propriu-zisa in labirint, au loc doua dialoguri semnificative . Primil este provocat de Gheorghita care o intreaba pe mama sa despre durata drumului: "-Dar cat o sa stam?" . Raspunsul este abupt: "-Nu stam; umblam , pana gasim ce cautam", sugerand o actiune indelungata, indecisa in spatiu si timp. Al doilea dialog urmeaza imediat. El are loc intre calauza David si eroina. Acesta ii spune eroinei: "Dumneata nevasta, dupa cate vad eu, esti pornita pe cale lunga". "Calea lunga" fiind chiar labirintul care , nerezolvat, inseamna un drum infinit. "Vreau sa zic ca nu-i atat lunga calea, cat cotita", aici David insinueaza meandrele cautarii labirintice. Deci drumul ce se va face, cu cotiturile si ocolisurile lui, nu este posibil decat individual , fiind in esenta un drum de cunoastere si initiere. Orice labirint presupune uneori itinerarii false. Centru labirintului nu este descoperit de prima data. Depasind centru labirintului (Crucea Talienilor) Vitoria se duce la Suha. Aici insa nimeni nu-si aduce aminte de Nechifor .In acest timp eroina rataceste intre Suha si Sabasa .In final Vitoria va ajunge in centru labirintului. Descoperind centrul labirintului se rezolva si dezlegarea cautarii, adica gasirea ramasitelor sotului.

Vor mai fi apoi pendulari concentrice intre Suha si Sabasa pentru potolirea si rezolvarea labirintului interior, odata cu savarsirea pedepsei.

Pana la declansarea cautarii, timpul si spatial sunt entitati indiferente, obiectivandu-se cosmic. In momentul in care eroina se lasa in voia labirintului interior , "timpul sta". Aceasta inseamna ca in spatial sau interior , Vitoria face abstractie de timp, oprindu-l sa mai curga, fixandu-l la starea ei sufleteasca. Insusi spatial se subiectiveaza, raspunzand la solicitarile eroinei. In roman vectorii timp si spatiu devin expresii oscilante ale labirintului interior.

In momentul atingerii centrului labirintului, labirintul este rezolvat ca problema de cunoastere dar ramane de solutionat iesirea din labirint. Aceasta iesire din labirint se realizeaza printr-o strabatere inversa, care este cea mai dificila, a aceluiasi itinerar. Acum labirintul trebuie facut un spatiu familiar. Descoperirea ucigasilor si pedepsirea lor, ca si riturile inmormantarii ilustreaza o "strabatere inverse" a labirintului. Astfel spatial si timpul se reintorc in sine, elementele cosmologice se linistesc.

In centru labirintului se afla monstrul, Monotaurul catre trebuie omorat. In roman Minotaurul este reprezentat de Calistrat Bogza care este dublat de Ilie Cutui .

Un alt element mitic present in roman este labrys-ul. Labry-ul este emblem ace figureaza in fruntea romanului, inca din titlu .Arma sacra este facuta inadins si pastrata numai pentru scopul final- confruntarea decisive cu ucigasul. Baltagul este asemanator securii duble. El este facut sa confere nemurire unei legi sacre, aceea a dreptatii, impotriva unei arme identice, care a fost insa folosita intr-un scop cu totul opus. Aici, baltagul este destinat sa reinstaureze norma.

Rezulta ca opera pe care o studiem are radacini adanci in mit.

Nicolae Manolescu in :Arca lui Noe" considera discursul narativ al romanului "Baltagul" un discurs polyvalent deoarece face trimitere la un alt text, care este mitul osirian.

Motivele fundamentale ale romanului pe care le identifica Nicolae Manolescu sunt: iesirea din spatial consacrat, al cautarii si cel al nostosului(intoarcerea la locul crimei).

In romanul lui Sadoveanu, pentru Vitoria , lumea este o adevarata epifanie, adica o revelare a sacrului. In viziunea lui Nicolae Manolescu romanul are o srtuctura duala, care se situeaza intre mit si realitate.

Bibliografie:

1.Al.Paleologu- "Treptele luminii sau calea catre sine a lui Mihail Sadoveanu

2.Marin Mincu- "Repere"

3.Nicolae Manolescu- "Arca lui Noe"