Expune modul in care doctrina estetica promovata de revista Dacia literara se reflecta in creatia scriitorilor pasoptisti

Expune modul in care doctrina estetica promovata de revista Dacia literara se reflecta in creatia scriitorilor pasoptisti.

In perioada pasoptista (1830-1860), Mihail Kogalniceanu are rolul de indrumator al fenomenului cultural-literar, iar revista al carei program literar orienteaza literatura timpului este Dacia literara, din care apar la Iasi numai trei numere, dar in care se publica opere ale ceor mai valorosi scriitori ai vremii (de exemplu: C. Negruzzi, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu).

Revista Dacia literara a aparut la 1 martie 1840 la Iasi, reprezentand din punctul de vedere al importantei ideilor promovate, in ciuda aparitiei efemere, un adevarat program al romantismului romanesc.

Doctrina estetica este concretizata in articolul-program numit "Introductiune", considerat manifestul literar al romantismului romanesc.

Cele patru puncte ale articolului-program sunt:

• Intemeierea spiritului critic in literatura romana pe principiu estetic: "Critica noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana"
• Afirmarea idealului de realizare a unitatii limbii si a literaturii romane: " talul nostru este realizarea dorintii ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti"
• Combaterea imitatiilor si a traducerilor mediocre
• Promovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de inspiratie in conformitate cu specificul national si cu estetica romantica

Mihail Kogalniceanu expune idealurile reviste, ce se doreste o tribuna a creatiei literare din toate provinciile romanesti. Asadar, inainte de realizarea politica a Unirii, in climatul in care toate ideile unioniste devenisera un ideal indepartat, dar bine conturat, se reuseste realizarea unei unificari literare, pentru ca revista publica intr-adevar nu numai scriitori moldoveni, ci si din alte tari romanesti, spre exemplu, este publicata poezia lui Grigore Alexandrescu, scriitor muntean - Anul 1840.

De asemenea, revista va impune in literatura spiritul critic, in incercarea de a promova numai operele originale, deoarece, observa Kogalniceanu, "traducerile nu fac nici o literatura". Spiritul critic consta in trecerea in plan secund a autorului si a aspectelor biografiei sale, singurul criteriu fiind cel al valorii.

Cea mai importanta poarte a acestui articol este cea in care Kogalniceanu propune scriitorilor surse de inspiratie ale operelor, surse care sunt tocmai cele ale esteticii romantice: prezentarea trecutului glorios al poporului, tema naturii, bogatia credintelor, practicilor si operelor folclorice. Nu numai ca intalnim aici teme romantice, dar se contureaza si promovarea unu "specific national", care este in fapt cel care aduce unicitatea unei literaturi in ansamblul creatiei artistice universale.

Revista reprezinta nu numai un "inventar" teoretic, dar ilustreaza si practic, prin operele literare publicate, principiile sustinute. Astfel, in paginile revistei este publicata nuvela istorica Alexandru Lapusneanul, scrisa de Costache Negruzzi, nuvela care, din punctul de vedere al speciei, ramane inca neegalata. De asemenea, aici publica Vasile Alecsandri o alta nuvela romantica, de data aceasta cu un subiect plasat in contemporaneitate, dar desfasuata intr-un alt spatiu geografic - Buchetiera de la Florenta.

Asadar, prin ideile continute, chiar daca revista a fost suprimata doar dupa trei numere, dar si prin publicarea unor adevarate modele pentru tinerii scriitori romani, revista ieseana reprezinta un fundament in construirea unei literaturi nationale originale si valoroase.