FRATII JDERI

FRATII JDERI

Context literar. Fratii Jderi este un roman traditional. Din

punctul de vedere al continutului, romanul traditional evidentiaza originalitatea noastra nationala prin interesul pentru social, istorie si natura si prin atentia acordata miturilor, datinilor, folclorului.

in ceea ce priveste tehnica narativa, romanul traditional respecta conventia naratorului omniscient si a textului accesibil.

Romanul traditional romanesc a fost inaugurat in secolul al XIX-lea de romanele lui Dimitrie Bolintineanu, Manoil si Elena, si a fost reprezentat, printre altii, de Duiliu Zamfirescu, cu Viata la tara si

Vanase Scatiu sau de loan Slavici cu Mura

Romanul a aparut in trei volume {Ucenicia lui lonut, 1935, Izvorul alb, 1936, Oamenii Mariei sale, 1942) si reinvie "varsta de aur' a Moldovei in timpul lui Stefan cel Mare.

Opera de maturitate. Fratii Jderi se alatura celorlalte creatii istorice sadoveniene: Neamul Soimarestilor, Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Voda, Nunta domnitei Ruxanda, Nicoara Potcoava.

Specificul speciei. Structura romanului este pluriforma si are caracter epopeic, fiind o cronica a vietii sociale a epocii, imbinata cu o viziune mitica si legendara.

Titlul cartii Sugereaza epopeea. Cei cinci Jderi reprezinta familia unita, model de structura a societatii moldovenesti in timpul lui Stefan cel Mare (Nicolae Manolescu).

Tema principala a romanului o reprezinta istoria Moldovei in a doua jumatate a secolului al XV-lea.

Rezumat

Ucenicia lui lonut, primul volum al trilogiei, se deschide cu hramul Manastirii Neamtului (1469). Cu acest prilej Stefan Voievod il hotaraste tovaras al lui Alexandrei Voievod pe lonut Jder, fiul cel Mic al lui Manole Par-Negru. Cei doi tineri devin frati de cruce si isi impartasesc unul celuilalt grijile si necazurile.

Primul volum este un bildungsroman (roman al formarii). lonut il salveaza mai intai pe Alexandrei din mainile dusmanilor, iar apoi il ajuta pe Simion, fratele sau, sa-l prinda pe fiul hanului tatar.

Se contureaza si un conflict romantic. Jupanita Nasta, iubita lui lonut, este rapita de tatari. insotit de Gheorghe Botezatu, slujitorul sau, lonut pleaca in cautarea ei, dar afla ca fata s-a sinucis aruncandu-se in Dunare de pe corabia care o ducea in robie. lonut revine la Curte si devine ostean adevarat.

Izvorul Alb, al doilea volum, este un poem al iubirii. Simion Jder se indragosteste de Marusca, care este rapita si dusa in Tara Leseasca. Simion pleaca dupa ea si o aduce inapoi.

Faptele din acest volum scot in evidenta devotamentul pe care il au pentru domnitor cei cinci fii ai familiei Jder: Simion, Nicoara, Cristea, Damian si lonut. Sunt realizate, de asemenea, portretele comisului si al Ilisaftei, sotia lui.

Are loc vanatoarea bourului alb, la care participa chiar domnitorul. Stefan dorea sa se sfatuiasca in taina cu sihastrul din muntii Ceahlaului, de la Izvorul Alb, ca sa gaseasca solutie pentru problemele tarii.

Oamenii Mariei Sale, al treilea volum, descrie perioada anilor 147l-l475 si cuprinde doua episoade principale.

Primul feste calatoria lui lonut, ca iscoada a lui Voda, trimis in Grecia si la muntele Athos. Episodul fundamental prezinta lupta de la

Vaslui, unde Stefan obtine o victorie stralucita impotriva turcilor. In aceasta batalie sunt pierderi grele: mor, printre altii, comisul Manole, Simion Jder, starostele Caliman si fiul sau, Samoila.

Stefan ii plange pe eroi si adreseaza scrisori diplomatice pentru a cere crestinatatii sa se uneasca impotriva paganilor.

Structura - compozitie. Alcatuit din trei volume, Fratii Jderi este un roman-fresca, in care Istoria Moldovei dintre 1469 si 1475 este descrisa amplu, pe mai multe planuri. La baza romanului stau, in primul rand. Cronica lui Grigore Ureche si legendele lui Neculce, dar si alte documente legate de epoca lui Stefan, pe care scriitorul le valorifica in monografia Viata lui Stefan cel Mare.

Cele trei volume reprezinta, simbolic, treptele existentei: Ucenicia lui lomit - adolescenta; Izvorul Alb - maturitatea si iubirea matrimoniala; Oamenii Mariei Sale - batranetea si sacrificiul.

in roman se disting doua planuri: unul social, care prezinta viata oamenilor obisnuiti, aici nucleul principal fiind familia Jderilor, si un altul istoric, unde apar personalitati exemplare.

Printr-un artificiu compozitional, in roman apar trei soli venetieni care descifreaza realitatile social-politice ale Moldovei. Ei sunt interesati de viata locuitorilor, de obiceiuri si de traditii, de relatiile lui Voda cu supusii si de organizarea armatei.

In viziunea lui Sadoveanu, viata moldovenilor se desfasoara intre real si miraculos sau legendar. Datinile lor, la nastere, nunta sau inmormantare se impletesc in roman cu credinte, superstitii sau practici magice. Cantecul cocosului, descantecele si vrajile bourului alb, povestile despre cai nazdravani, evocarea fantasmelor si a duhurilor de catre Ilisafta contureaza un profil spiritual al Moldovei aflate intr-un timp de maxima inflorire.

Instantele comunicarii (autor, narator, personaj). Reconstituind istoria Moldovei, Mihail Sadoveanu vine cu o viziune mitica. Istoria se prezinta si se explica prin ea insasi, prin faptele pe care povestitorul le prezinta obiectiv.

Naratiunea este la persoana a IlI-a. Uneori, povestitorul intrerupe subiectul pentru a da explicatii sau a comenta. Alteori, el anticipeaza fapte viitoare (de exemplu, sfarsitul bataliei de la Podu-inalt).

Personajele sale, structuri romantice, desi fac o parte din istoria neamului, se supun destinului si dispar. Unele dintre ele raman insa adevarate modele pentru cititor.

Caracterizarea personajelor. Portretul lui Stefan cel Mare

Prezentarea lui Stefan cel Mare se face in spiritul Cronicii lui
Ureche. Portretul fizic se retine prin cateva precizari: ,, mustata usor
incaruntita', ,,o puternica strangere a buzelor', "o privire verde.
taioasa', "scurt di statura'.

Mai amplu, portretul psihologic si moral este construit fie direct, fie - mai ales - din afirmatiile celorlalte personaje. Asteptandu-l la hramul manastirii, multimea, emotionata se straduieste sa fie cat mai aproape de erou.

Personalitate a Renasterii, Stefan statuse la invatatura intre monahi ai Bizantului. Vorbeste elineste si se adreseaza solilor in limba lor.

Relatia dintre domn si supusi se bazeaza pe caracterul sau justitiar. pe familiaritatea pe care o arata oamenilor simpli, pe care-i rasplateste pentru eroismul lor.

Drept si cinstit, el a intronat randuiala in tara: "au fost taiati lotrii si s-au linistit drumuri/e'. Manios uneori, ,, incrunta din spranceana' si atunci boierii imbraca, din spaima "camesa de gheata'.

Stefan este mitizat. Despre el se spun legende. El are pecete pe bratul drept, calul lui este nazdravan, iar parintele sau l-a inchinat la muntele Athos pentru a-i invinge pe pagani.

Patriotismul lui Stefan se vede in timpul bataliei de la Vaslui. Armata otomana, Marele Balaur, este invinsa prin geniul militar al voievodului moldovean.

Personaj romantic, caracterizat prin insusiri exceptionale, Stefan este tipul domnitorului exemplar, situat aici la limita dintre real si fantastic.

Particularitati stilistice. in legatura cu evocarea istorica la Sadoveanu, Tudor Vianu vorbea despre "realismul liric', ca trasatura esentiala a artei sale. Viziunea populara asupra problemelor existentei, echilibrul si jovialitatea, umorul "latent' si limbajul ceremonios sunt proprii scriitorului.

Stilul este cronicaresc, topica usor arhaica, termenii au rezonante aparte. Am selectat, din descrierea luptei de la Podu-inalt, cateva particularitati: laturea, au palit, au intrat in cealalta coasta a urdiei. razasime, a fost curmat, au prins a bate, a mana inapoi, saivanele hadambului, impingand bataia in raspar, au pripit, loviturile de berbec, viermele de oameni negri etc.

Receptare critica

"Tripticul Fratilor Jderi schiteaza, intr-una din dimensiunile sale, cronica unei ucenicii complexe si anevoioase, gratie careia mezinul Ionut devine comisul Onu Par-Negru, om de credinta al mariei sale'.

(Monica Spiridon, Sadoveanu, divanul inteleptului cu lumea)

"Trilogia Fratilor Jderi constituie un sir de ispravi pregatitoare, care conduc catre marea infruntare finala, batalia de la Podu-inalt, unde Atletul lui Christos il va birui pe Antihrist'.

(Ov. S. Crohmalniceanu, Cinci prozatori in cinci feluri de lectura)

Fragment semnificativ comentat

,,Se vorbeste prin sate despre Maria sa ca-i om nu prea mare de stat, insa groaznic cand isi incrunta spranceana. Iar cand vine la o

sfanta manastire, n-are de ce se uita groaznic. Cand vine la o sfanta manastire, [] Maria sa trebuie sa se uite blajin in jurul sau. Vede ici un prunc; vede ici o fata; vede dincolo o nevasta. Al cui e pruncul acesta ? A cui e nevasta asta ?

Ca un stapan al tarii, ce se afla. Maria sa trebuie sa cunoasca al cui e pruncul si a cui e nevasta. '

Personajul portretizat este Stefan cel Mare. Trasaturile lui fizice sunt abia schitate ("om nu prea mare de stat'), dar cele de caracter par definitorii ("insa groaznic cand isi incrunta spranceana'). Cand vine la sfanta manastire, Stefan ,, trebuie sa se uite blajin in jurul sau '.

Este un portret cronicaresc. succint, care sugereaza zbuciumul interior, trairea intensa a personajului. Anumite trasaturi morale ale lui sunt ironizate cu bonomie: domnul e familiar cu supusii, se intereseaza de soarta lor, ca dovada a autoritatii domnesti.

Portretul are o aura legendara ("Se vorbeste prin sate ') si aminteste, chiar daca este intr-o forma stilizata, de portretul facut domnitorului de Grigore Ureche. (G.A.)