ROMANUL TRADITIONAL - IOAN SLAVICI - MARA

ROMANUL TRADITIONAL - IOAN SLAVICI MARA

Context literar. Mara este un roman traditional. Din punctul de vedere al continutului, romanul traditional evidentiaza originalitatea noastra nationala prin interesul pentru social, istorie si natura si prin atentia acordata miturilor, datinilor, folclorului.

In ceea ce priveste tehnica narativa, romanul traditional respecta conventia naratorului omniscient si a textului accesibil.

Romanul traditional romanesc a fost inaugurat in secolul al XIX-lea de romanele lui Dimitne Bolintineanu, Manoil si Elena si a fost reprezentat, printre altii, de Duiliu Zamfirescu, cu Viata la tara si Tunase Scatiu.

Specificul speciei. Mara, de loan Slavici, aparut in 1894, este un roman social si psihologic; deoarece prezinta formarea spirituala a unor personalitati, aceste text este un bildungsroman.

Titlul indica numele protagonistei romanului, care polarizeaza in jurul sau intreaga actiune.

Tema principala a romanului o reprezinta viata orasului si a targului transilvanean.

Rezumat

Romanul incepe cu o reflectie a autorului asupra destinului Marei: "A ramas Mara saraca, vaduva cu cei doi copii, saracutii de ei. dar era tanara si voinica si harnica. Dumnezeu a mai lasat sa aiba si noroc'.

Prin munca, Mara a reusit sa agoniseasca avere. Castiga bani din arenda taxelor de trecere pe podul de la Mures si din negustoria in targurile din Rodna, Lipova sau Arad. Mara isi imparte castigul in ,, trei ciorapi': unul pentru casa, ceilalti doi pentru copii. Datorita spiritului ei intreprinzator, ea ducea o viata prospera, dar de fiecare data cand trebuia sa dea bani pentru ceva ea gasea un motiv sa se vaicareasca.

Dupa ce Persida este primita la manastirea minorita din Lipova, iar Trica ajunge ucenic la cojocarul Bocioaca, Mara face multe planuri in legatura cu copii ei, dar nu toate reusesc. Natl, fiul macelarului Hubar, se indragosteste de Persida si cei doi se intalnesc pe ascuns, la adapost de prejudecatile etnice ale celor doua familii. Ei sunt casatoriti in secret de teologul Codreanu, cel pe care Mara il destinase ca pretendent la mana Persidei.

Cei doi soti pleaca la Viena. La intoarcere, neintelegerile dintre ei se accentueaza. Natl devine brutal, risipitor si inclinat spre o viata

usuratica. Felul lui de a fi se schimba doar dupa nasterea copilului, cand Mara si Hubar accepta casatoria incheiata fara voia lor. Un nou conflict este gata sa izbucneasca in privinta religiei in care sa fie botezat copilul. Cand si aceasta neintelegere este aplanata, Bandi. fiul dement al lui Hubar, isi omoara tatal, implinind o pedeapsa binemeritata.

Structura - compozitie. Romanul are XXI de capitole, fiecare titlu de capitol {Maica Algidia, Anii de tinerete, Alta lume, Ispravile lui Trici, Norocul casei etc.) sugerand una dintre directiile romanului: socialul, psihologicul, iubirea si casatoria, formatia spirituala a unei personalitati.

In legatura cu Mara s-a folosit notiunea de roman-fresca, in sensul

ca destinele individuale sunt proiectate in plan social. Targul de

i toamna de la Arad, culesul viilor, racolarea flacailor in armata, taietura

de maistru in breasla macelarilor sunt scene colective care justifica

aceasta apreciere.

Instantele comunicarii (autor, narator, personaj). La Slavici naratorul este omniscient. Moralist, scriitorul, prin intermediul naratorului, se implica insa uneori in actiune, el reprezentand instanta morala cu care se confrunta eroii. Exemplificam cu un citat de la inceputul capitolului VI (Ispita), care preceda descrierea relatiei dintre Persida si Codreanu: ,, norocul tau e numai al tau si chiar daca nu l-ai cunoaste tu pe el, te cunoaste el pe tine si nu te paraseste'. .

Alteori, naratorul moralist, ca voce a colectivitatii, observand un eveniment, il comenteaza sau il sustine: ,,Cu cine adica sa se fi potrivit Persida, daca nu cu Codreanu?'

Caracterizarea personajelor. Tipuri si relatiile dintre ele

Romanul are doua categorii de personaje: parinti si copii.

Desi ocupa in carte un spatiu mai restrans decat Persida, Mara domina actiunea prin complexitatea caracterului sau.

Portretul fizic sugereaza masivitatea si duritatea: "Muiere mare, spatoasa, greoaie si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vant'. Dominata de pasiunea pentru bani, Mara se inrudeste tipologic cu Ghita din Moara cu noroc Energica si voluntara, cu un puternic instinct de conservare, la ea patima inavutirii nu intra in conflict cu dragostea de familie. Dimpotriva, dragostea pentru Persida si Trica, admiratia lor permanenta (,,Tot n-are nimeni copii ca mine!') este laitmotivul vietii ei.

Inventiva, Mara stie sa planuiasca lucrurile pentru a izbandi. O convinge pe maica Aegidia s-o tina pe Persida la manastire aproape gratis, iar pe cojocar - sa plateasca scutirea lui Trica de armata. Mandra de copii ei, Mara are puterea de a trece peste conflictele familiale, atunci cand acestia ii nesocotesc vointa. Fuga Persidei cu Natl sau inrolarea lui Trica o descumpaneste pentru moment, dar ea le apreciaza curajul si se adapteaza situatiei: " fata ei tot copilul ei

ramanea si inima ei de mama nu putea s-o urgiseasca.

Eroiifa dovedeste o mare forta interioara, care o face sa ia viata asa cum este, cu greutatile si cu bucuriile ei. De aici. seninatatea si optimismul Marei in finalul romanului. in capitolul Pace si liniste avem o ultima descriere a ei: ..Cuprinsa de simtamantul ca dansa i-a adunat pe toii Ia un Ioc si ca copii ei sunt cheagul care-i tine stransi, ea umbla mandra si usoara, oarecum pe zburate, si vorbea rar si apasat ca o imparateasa. '

Daca Mara ca personaj ramane aceeasi de-a lungul romanului, Persida este prezentata in evolutie. in timp, ea devine o replica a mamei sale.

Romanul prezinta de altfel, mai ales, destinul Persidei. Figura ei, ,,(acuta, asezata, ascultatoare, aproape blanda', o arata la incheiere ca o adolescenta. Dar in timp ea devine matura. Prin statornicie, initiativa, sentimente puternice fata de cei apropiati si mai ales prin curajul de a-si apara propria familie. Persida arata forta Marei.

Prin Persida si Natl, cartea poate fi socotita "romanul unei iubiri', in care femeia este voluntara si hotarata. La sfarsit, reusind sa tina o macelarie la Viena si apoi o carciuma pe langa Arad, Persida depaseste criza adolescentei, devenind Mara. ,,Mara e un caracter, Persida un destin. ' (Magdalena Popescu)

Particularitati stilistice. 'Naratiunile se remarca prin sobrietate. in proza traditionala, naratiunea este alcatuita prin inlantuire, aceasta insemnand ca momentele subiectului sunt dispuse intr-o anumita gradare si ca elementele epice urmeaza o anumita succesiune (logica).

In romanul Mara, alaturi de elemente epice, apar descrieri si analize psihologice.

in Mara. Slavici asociaza: povestirea, evocarea mediilor, dialogul, descrierile de personaje si analiza starilor sufletesti.

Psihologia individuala este sugerata fie prin alternarea modurilor de expunere, fie prin asocierea stilurilor direct si indirect.

Dupa discutia dintre Mara si Natl, cand ultimul refuza banii care i se cuveneau din zestrea Persidei, urmeaza notatiile autorului care patrunde in universul interior al personajului:

" Atata voia Mara, ca lumea sa stie trebuie neaparat sa le spuna tuturor, fiecaruia in taina, ca n-are nimeni ginere ca al ei '

Receptare critica

"Mara e mai curand un roman burghez decat unul taranesc, tinand de epoca dintai a ascensiunii acestei clase'

(Nicolae Manolescu, Arca lui Noe)

"Din atmosfera epopeica, Slavici preia parca acea lumina a prezentului, care scalda toate obiectele in raza egala a eternitatii.'

(Magdalena Popescu, Slavici)

Fragment semnificativ comentat

,, Mare lucru targul de toamna de la Arad!

Timp de cateva saptamani drumurile de tara toate sunt pline de care incarcate, care aduc bogatiile din sapte tinuturi, ca sa le desfasoare prin pietele si prin ulitele Aradului si pe campie de prin jurul lui, unde s-aduna care cu poame de pe Crisuri si din Valea Murasului, cu lemnarie din muntii Abrudului si Ardeal, ciurde de porci aduse de pe lunci, herghelii de cai crescuti pe poienele muntilor si cirezi de vite manate de jelepari (negustori de vite) umblati prin lume. '

Fragmentul face parte din capitolul X al romanului {Cine ce poate). Prezentand targul de la Arad, autorul sugereaza bogatia, abundenta roadelor toamnei. Viziunea este in timp (" cateva saptamani') si spatiu {"prin pietele si prin ulitele Aradului si pe campie de prin jurul lui').

Procedeul de prezentare este, asadar, descrierea, iar figura de stil dominanta este enumeratia: "care incarcate', "care cu poame', "cu lemnarie', "cu bucate ori cu rachiu', "turme de oi', "ciurde de porci', "herghelii de cai', "cirezi de vite'.

Toponimele: "de pe Crisuri si din valea Murasului', "din muntii Abrudului', "de pe Muras', "din Ardeal' indica limitele unei lumi prospere.

Fragmentul simbolizeaza, hiperbolic, munca si harnicia.