ION CREANGA - DANILA PREPELEAC

ION CREANGA - DANILA PREPELEAC

Context literar. Creanga apartine epocii marilor clasici, perioada de varf in evolutia literaturii romane. In timp ce Eminescu ramane eternul romantic, Creanga. Caragiale, Slavici fac pasi enormi spre realism, dand varietate si specificitate epocii. Basmul Danila Prepeleac, contine un armonios amestec de fabulos si real, incat actiunea pare sa convinga, este verosimila.

Specificul speciei. Povestile lui Creanga sunt create cu multiple intentionalitati. in primul rand, toate au tenta moralizatoare, apoi, vor ca cititorul "sa prinda la minte', deci se releva factorul initiatic si, nu in ultimul rand, creeaza starea de voie buna, prin comicul care satirizeaza diferite aspecte negative, caractere, defecte, sperand ca totul sa se corecteze, ajungandu-se la normalitate.

Titlul povestii este chiar numele eroului central, insa numele acestuia este urmarea poreclei pe care i-au dat-o satenii: "Prepeleacul' este un par ,, infipt in pamant cu cracane scurte pe care se pun oalele la uscat' (Constantin Toiu, Prepeleac). Porecla sugera saracia taranului, nepriceperea si credulitatea sa.

Teme. Daca avem in vedere cele doua ipostaze ale lui Danila. putem conveni ca basmul are urmatoarele teme: satirizarea prostiei, dobandirea de experienta pe criteriul: "Tot patitu-i priceput', si pacalirea diavolului.

Rezumat

Eroul este prezentat in doua ipostaze: intai, lipsit de inteligenta si simt practic, iar apoi, capabil sa-l pacaleasca pe Diavol.

Danila este un taran sarac, nepriceput si cu o familie numeroasa. Nu are unelte, nici car, si pentru treburile gospodariei se imprumuta de la

fratele sau mai harnic si mai bogat. Danila avea totusi doi boi frumosi. Fratele sau il sfatuieste sa vanda boii si sa-si cumpere altii mai mici si cu banii ramasi sa-si ia un car. incantat de idee, Danila porneste cu boii la targ. Pe drum intalneste un om care cobora un deal cu un car. Eroul schimba boii cu carul si e fericit ca acesta merge singur. Ajungand in vale, carul nu se mai clinteste, asa ca-l schimba pe o capra, pe aceasta o da pe un gansac si pe el isi ia o punga (goala).

intors acasa, istoriseste totul fratelui sau care ramane incremenit de atata nepricepere. Danila imprumuta din nou carul si boii si merge in padure sa aduca lemne. Taie un copac si indreapta boii si carul spre el, ca sa nu mai trudeasca sa-l urce in caruta. Evident ca distruge totul. Se intoarce in sat, cere fratelui iapa. gandindu-se sa fuga in lume. Fratele il apostrofeaza, astfel ca Danila ii fura iapa si fuge in padure unde ajunge la un iaz. Vrea sa omoare o rata si arunca cu toporul in ea, dupa care isi aduce aminte ca a fost sfatuit sa se faca pustnic. Alege locul de manastire si infige o cruce in pamant, calculand partile componente ale constructiei. Locul era insa al dracilor care, afland de intentiile lui Danila. ii dau un burduf plin cu bani si-i propun sa plece de pe acele locuri. Scaraoschi regreta oferta si-si trimite dracusorii sa ia banii inapoi. Danila trebuie acum sa se intreaca cu dracii: sa inconjoare iazul de trei ori purtand iapa in spinare (Danila o incaleca), sa arate ca fuge tare (se foloseste de un iepure), sa se ia la tranta (il atrage pe drac in vizuina ursului). Se intrec la chiuit, Danila il loveste peste urechi cu ,, o drughineata de stejar', incat dracul se considera invins. Un alt drac ii propune sa arunce buzduganul. Danila il pacaleste pe drac spunandu-i ca il arunca in luna pentru ca fratii lui au nevoie de fier. Dracul renunta la intrecere pentru ca nu voia sa piarda buzduganul stramosilor. Ultima intrecere cu dracii este sa-si demonstreze talentul in a blestema. Danila afirma ca si-a uitat blestemele parintesti acasa, asa ca dracul ii duce burduful cu bani la familia sa, iar in ograda il lasa pe mana copiilor. Danila scapa de drac, ramane bogat si fericit pana la batranete.

Structura - compozitie. Exegetii au demonstrat ca basmul popular romanesc are un anumit tipar sau sablon, respectat in majoritatea cazurilor. Basmul lui Creanga, desi are ca punct de plecare un model folcloric, nu respecta sablonul basmului decat partial. Astfel, descoperim o formula introductiva (si aceasta schimbata): "Erau odata intr-un sat doi frati (Creanga nu foloseste perfectul compus "A fost odata', ci imperfectul).

Drumul, ca modalitate de initiere, lipseste: Danila merge la targ si face schimburi paguboase. Celalalt traseu, in padure, este in folosul sau, eroul "prinde Ia minte'. ii pacaleste pe draci si devine un om foarte bogat. Cele doua ipostaze ale lui Danila fac ca basmul sa aiK doua parti, total diferite, pentru ca indaratnicul, naivul Danil?

transforma subit din pacalit in pacalitor. Prima parte e aproape de realitate, facand trimitere la Poveste (prostia omeneasca), pe cand a doua secventa se cufunda in fabulos, numai ca dracii, desi au forte supranaturale, sunt ei insisi niste fiinte cu putine calitati mentale, fricosi, lasi. Astfel, se aduce fabulosul intr-un spatiu rural, prin aceasta autorul reaiizaiid un spectacol comic deosebit, o stare de voie buna incontestabila.

Din structura basmului popular s-a mai pastrat si triumful binelui, in sensul ca fortele malefice sunt pacalite, iar Danila traieste de pe seama dracilor, "scapand deasupra nevoid'.

Particularitati stilistice. Stilul lui Creanga este de maxima originalitate si, prin urmare, inconfundabil. Aceste trasaturi sunt rezultatul oralitatii.

Oralitatea stilului se realizeaza prin intermediul unui intreg arsenal de procedee de factura morfologica, lexicala, dar si stilistica:

Dialogul este dinamic, contribuind la derularea actiunilor paguboase ale lui Danila. La Creanga, replicile personajelor sunt deosebit de concise si din aceasta cauza sunt revelatorii pentru caracterul personajelor. Concizia dialogului atinge cote maxime atunci cand schimbul de replici se realizeaza intr-o exprimare paremiologica (in proverbe):

" - Frate, frate, dar pita-i cu bani, barbate.

- Apoi da, mai nevasta, sangele apa nu se face.

Proverbele si zicalele sunt introduse de cele mai multe ori prin sintagma "vorba ceea': "Da-ti, popa, pintenii si bate iapa cu calcaiele'; "Nici nu-i pasa de Nastasa; de Nichita, nici atata' si definesc situatii, releva trasaturi de caracter.

Oralitatea se realizeaza si prin utilizarea interjectiilor: la, ma, hai, haiU si onomatopeelor: ptiu'., ga, ga, ga!, hustiuliud, harti!

Apar o serie de regionalisme: nechitit, descotorosi, harbuit, iarmaroc, traista, opintele, badita, dihanie, teafar, cu functie stilistica aparte, fara sa conduca spre imaginea unui regionalism literar.

Autorul foloseste si monologul, care reda gandurile lui Danila, intentiile sale: " Na-ti-o franta, ca ti-am dres-o! Dintr-o pereche de boi de-a mai mare dragul sa te uiti la ei am ramas c-o punga goala. Mai! mai! mai! mai! Doar stiu ca nu mi-i acum intaiasi data, .sa merg la drum; dar parca dracul mi-a luat mintile!'

Receptare critica

"in Danila Prepeleac cruzimea devine, am spune, impersonala. Trocurile paguboase ale lui Danila, care da pe rand bon sai "mari si frumosi' pe un car, carul pe o capra, capra pe un gansac si gansacul pe o punga (goala!), seria de schimburi catastrofale mai intai amuza, apoi insa scandalizeaza, stupeflaza. Din personaj comic Danila devine o

victima ca oricare alta, o victima neajutorata, rostogolindu-se inexorabil pe panta neputintei sale''.(Valeriu Cristea, Despre Creanga) Fragment semnificativ comentat

"Nevasta celui bogat de multe ori facea zile fripte barbatului, ca sa-l poata descotorosi odata de frate-sau. Ea zicea adeseori:

Frate, frate, dar pita-i cu bani, barbate.

Apoi da, mai nevasta, sangele apa nu se face. Daca nu l-oi ajuta eu, cine sa-l ajute'.''

Fragmentul reprezinta un sugestiv dialog intre fratele bogat al lui Danila Prepeleac, si sotia acestuia.

Schimbul de replici intre cei doi este alcatuit intr-o maniera orala originala. Asistam aici la un fenomen lingvistic deosebit, cei doi comunicand intre ei folosind proverbe care realizeaza o concizie extrema: ,, frate, frate, dar pita-i pe bani', si "sangele apa nu se face' inlocuiesc multiple argumente, demonstratii sau contraziceri care s-ar desfasura pe multe pagini.

Oralitatea lui Creanga este evidenta si aici prin prezenta catorva regionalisme: ,,nevasta', "descotorosi', "pita'. Expresiva este si sintagma populara: "facea zile fripte', care traduce malitiozitatea femeii care este potrivnica lui Danila.

Dialogul releva doua caractere antitetice: o sotie zgarcita si rea si un sot mai calm, bun la suflet, cu dragoste si intelegere fata de fratele indaratnic. Cumsecadenia taranului harnic si bogat, gratie muncii sale,

este relevata si de interogatia, cu valoare retorica, din replica sa:    

cine sa-l ajute?

Discutia sotilor dezvaluie faptul ca Danila, nepriceput si lenes, a abuzat destul de des de bunatatea si sentimentele fratelui sau. Reactia adversa a femeii este fireasca, intr-un fel, pentru ca Danila pare la un moment dat sa nu mai aiba limite, iar actiunea va demonstra cata paguba si suparare a provocat fratelui sau. (L.C.N.)