Ideologia literara

Ideologia literara

1. ROLUL DE INDRUMATOR A LUI ION HELIADE RADULESCU

CURIERUL ROMANESC

DATE DESPRE AUTOR:

Ion Heliade Radulescu (1802-1872) este scriitor, filolog, indrumator, cultural si literal. Face scoala greceasca, urmata de studii la scoala Sf. Sava rod al activitatii de aici publica "gramatica romaneasca (1828)

Participa la intemeierea societatii literare"(1822)

"Curierul romanesc" cel dintai ziar din Muntenia. Este autorul unor lucrari originale, traducator neobosit din literatura universala si editor, al teatrului romanesc om politic plin de invataturi. In timpul revolutiei joaca un real precupanitor.

CURIERUL ROMANESC:

Articolele programatice ale unui curent, au avut intotdeauna o importanta majora pentru ca au cristalizat si au dat coerenta tendintelor fundamentale ale epocii.

Cel dintai care a schitat un program teoretic avand ca scop modernizarea literaturii romane, a fost I.H. Radulescu. Marea influenta pe care a avut-o asupra scriitorilor epocii s-au exercitat mai ales putine articole teoretice publicate in ziarul "Curierul romanesc" incepand cu anul 1829 prin care autorul indeamna in primul rand la scris si mai putin la spirit critic este faza entuziasta si oarecum naiva a romantismului pasoptista cand distinctia dintre opera original si prelucrarea unui model strain aproape ca nu se facea. Datorita insa atmosferei create de indemnurile lui Heliade, a fost posibil debutul intre 1830-1840, a unei intregi generatii din care s-au remarcat:

-Vasile Garlava

-Grigore Alexandescu

-Dimitrie Bolinteneanu

-Cezar Dolliac

2. ROLUL DE INDRUMATOR A LUI

M. KOGALNICENU- DACIA LITERARA

M Kogalniceanu (1817-1821) este prozator memoralist indrumator cultural si literar. Se naste la Iasi. Studiaza in particular in pensiunile franceze din capitala Moldovei apei in Franta si Germania. La varsta de 20 de ani cand se intoarce de la studii este numit aghiotant domnesc si incepe o intensa activitate culturala literala cu finditate politica.

Profesor la academia Mihaileana din Iasi tine memorabilul cuvantul pentru deschiderea concursului de istorie nationala.

In anul 1840 scoate revista "Dacia Literara" al carei program este decisiv pentru orientarea literaturii timpului.

Constituirea deplina a romantismului pasoptism, a fost marcat de programul teoretic al articolului "Inductie" redactor de M. Kogalniceanu care a aparut in revista inseamna "Dacia literara"(1840).

Asezat in fruntea primului numar al revistei, (Introductie), sintetizeaza o noua fraza a pasoptismului care s-ar putea numi "etapa critica"

Redactorul responsabil al "Daciei literare isi fixeaza ca obiectiv exclusiv literatura, fara a parasi insa teritoriile politice si nationale pe care mersera predecesorii sai revista isi propune scrieri originale din orice parte a provinciilor romanesti. Dand o asemenea perspectiva de ansamblu national Kogalniceanu stabileste atat tinuta redactoriei cat si restul criterii care se va practica "Critica incasata va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana".

In schimb M. K. traseaza directiile pe care ar trebui sa se dezvolte literatura autentica si sa sugereze posibile surse de inspiratie in manierea romantica pentru scriitori romanesti: istoria nationala, natura, etc.

DACIA LITERRARA

"O foaie dar careia, parasind politica s-ar indeletnici numai cu literatura nationala, foaie careia, facand alenegatie de loc, ar fi numai o foaie romanesca si prin urmare s-ar indeletnici cu productiile romanesti fie cu orice parte Daciei vom sili ca sa fie DACIA LITERARA; ne vom sili, pentru ca nu avem sumeata pretentie sa facem ca precesorii nostri. Insa urmand unui drum batut de dansii facandu-ne de cercarile si de ispita lor, vom avea mai putine greutati si mai mari inlesniri in lucrarile noastre, Dacia afara de descompunerile originale a redactiei si a conducatorilor sai, va primi in coloanele sale cele mai bune scrieri originale ca se va gasi in deosebite jurnaluri romanesti. Asa dar foaia noastra va fi un repertoriu general a literaturii romanesti, ca intr-o oglinda se vor vedea scriitorii moldoveni , nemteni, ardeleni, banateni, cu ideile sale cu limba sa cu chipul sau. [ .

Dorul imitatiei s-au facut la mai manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national. Aceasta maniei este mai ales, covarsitoare in literatura. Mai in toate zilele ies de sulet. Aceste carti in limba romaneasca. Dar ce folos! Ca sunt numai traductii in alte limbi, si inca de acelea ar fi bune. Traductiile inca nu fac o literatura. Noi vom prigoni cat vom putea aceasta manie ucigatoare al gustului original, insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi. Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obceiurile noastre sunt destul de pictoresti si de poeti ce pentru ca sa putem gasi si la noi sugesturi de scris fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa le imprumutam de la alti alte natii. Foaia noastra va primi cat se poate mai rar traduceri din alte limbi, compun scrieri originale ii vor umple mai toate colonele. DACIA LITERARA , NR.1, 1840

REVISTA "DACIA LERARA"

PREZENTARE

Dacia literara, este o publicatie periodica care a aparuta la Iasi, in 1840, sub redactia a lui M. Kogalniceanu, reflecta preocuparile intelectuale si sensibilitatea unei epoci, simbolizand o uniate etnica, lingvistica teritoriala. Revista militara pentru realizarea independentei, pentru unitatea culturala si nationala.

Cu toate ca pe coperta tomului I (care insumeaza cele trei numere aparute) le urmeaza ca date limite ianuarie si iunie, in realitate revista a aparut la 19 martie 40 si foarte interzisa la 23 august acelasi an. Se pare ca s-a revenit asupra rependirii dar redactorul a inteles ca a continuat publicarea revistei nu mai era portun in atmosfera creata. In anul 1859 se scoate o a doua editie cu care era.

Programul revistei stabilit in "introductia" semnata de redactorul raspunzator tot M. K. , preciza ca va evita politica si se va ocupa numai de literaturi scrise de romani de pretutindeni, care trebuie sa aiba o limba comuna pentru totii. "Introductia "formeaza teoria specificul national al a literaturii si rezolva necesitatea selectiei operelor dupa criteriu valoric, creierea si promovarea unei literaturi originale fiind posibila numai prin indreptarea poetilor prezentatorilor spre trecutul istoric apare creatia populara, apare peisajul national si nou al patriei . Este prezentata o implicita intentie patriotica.

Dacia literara are un nucleu constant de colaboratori Constantin Iorga, Gavril Istrate, Dumitru Irimia, Bogdan Cretu, Andrei Vaetic, Ion Holbeanu, etc, carora li se alatura la fiecare numar scriitori critici cercetatori tineri, traducatori din tara si din strainatate.

In contextul literaturii actuale revista Dacia literara propune un profil aparte academic, riguros dar in acelasi timp deschis innoirilor asupra transformarilor creatorice.

INTRODUCTIE

LA "DACIA LITERARA"

La anul 1817, d. Racocea.K.K, translator romanesc in procesul unei foi periodica ce era sa iasa pentru intaiasi data in limba romaneasca. Planul sau nu se put aduce la implinire. La anul 1822, d.Z.Harlralehi, in Buiela, cerea pentru a doua oara o asemenea intreprindere; dar si aceasta fu in ziar.

La anul 1827, d.L. Eliad eara si ar fi putut pe o scara mult mai mare, sa ispraveasca aceea ce Racocea si Harhalehi nu putura face. Asa putinii barbati care pe atunce binevoiau a indeletnici intai in literatura nationala, pierdura nadejdea de a vedea vreodata gazeta romineasca. Numai doi oameni nu pierdura curajul, ci astepta toate de la vreme. Imprejurarile cunoscute de toti venira intru ajutor. Asa la 1 iunie 1829 in Iasi Albina Romaneasca vazu lumina zilei pentru intaiasi data. De atunci 11 ani sunt aproape; intre multe inaintari. Ajutata de stapanire, aparata si imbogatita de niste barbati adevarati, a caror nume vor fi straine ca in ziarurile, inlesnira prin miile de scoli ce s-au facut in tara, literatura noastra facu pasuri de uriasi astazi se numara cu mandrie intre literaturile Europei.

Dupa albina si dupa Curier, multe alte gazde romanesti s-au publicat in deosebitele trei mari provincii a vechiei Dacii. Aga, in putina vreme, am vazut in Valahia. Muzeul national, Gazeta teatrului, Curiosul, Romania, Pamanteanul, Mozaicul, Curierul de ambele sexe, Vistierul Bisericesc. Unele dintransele, adica cele care au avut un inceput mai statornic, traiesc si azi celelalte, au pierit sau din nepasarea lor, sau din vina altora.

Cele mai bune foi ce avem astazi sunt: Curierul Romanesc sub redactia d.l. Eleid. Foaia inimii a d. Barit si Albina romanesca careia in anul acesta mai ales, a dobandit imbunatatiri simtitoare. Insa, afara de politica care le ia mai mult de jumatate din coloanele lor, tustrei au mai mult sau mai putina coloana locala, Albina este prea Moldoveneasca, Curierul, cu dreptate poate nu prea ne baga in seama, foaia inimii , din pricina unor greutati deosebite nu este in putinta de a avea impartasire la inaintarile intelectuale ce se fac in ambele principaturi, o foaie dar, careia parasind politica, s-ar indeletnici numai cu literatura nationala, o foaie care fiind alenegatie de loc, ar fi numai o foaie romaneasca, si prin urmare s-ar indeltnici cu productiile romanesti, fie din orice parte a Daciei, numai sa fie bune, aceasta foie, zic, ar indeplini o mare lipsa in literatura noasta. O asemenea foie ne vom sili sa fie Dacia Literara; nu vor sili, pentru ca nu vor avea sumeata pretentie sa facem mai bine decat predecesorii nostri. Insa urmand un drum batut de dansul folosindu-se de incercarile si ispita lor, vom avea mai putine greutati si mai mari inlesniri in lucrarile noastre. Dacia,afara de compunerile originale a redactiei si a conlucratorilor sai, va primi in coloanele sale cele mai bune scrieri originale ce se va gasi in deosebitele jurnaluri romanesti. Asadar foaia noastra va fi un repertoriu general a literaturii romanesti in carele ca intr-o oglinda, se vor vedea scriitorii moldoveni, ardeleni etc.