SONET (Sunt ani la mijloc.)

SONET (Sunt ani la mijloc.)

Context literar. Eminescu este genul de creator care a fosf atent si exigent nu numai in ceea ce priveste continutul operelor sale, dar si in ceea ce priveste forma. Asa se explica de ce a abordat si specii literare cu forme fixe: sonete, glose. Sonetele sale sunt numerotate, nu au titlu, dar tematica este variata, dezvaluind inca o data apartenenta sa la romantism.

Teme - motive. Sonetul dezvolta tema iubirii, dar si a scurgerii inevitabile a timpului. Fiind un text de dragoste, e firesc sa apara motive poetice legate de fiinta iubita. Frumusetea acesteia este relevata de "ochii mart', semn al profunzimii interioare, si de "mana rece', sugerand portretul unei fiinte marmoreene.

Structura - compozitie. Textul cuprinde doua catrene si doua tertine, structura specifica sonetului italian^ si se organizeaza sub forma unei adresari directe catre femeia iubita. Prima strofa cuprinde insa si o meditatie asupra scurgerii timpului, care marcheaza evenimentele afective, intalnirea iubitei, implinirea idilei. indragostitul se adreseaza femeii cu apelativul "minune', o invoca "O, vino iar! Cuvinte dulci inspira-mi' sau foloseste pronumele personal: "Tu nici nu stii'. Iubirea este traita plenar, ea este concomitent miracol si combustie totala: "Privirea-mi arde, sufletul imi creste'.

Rima folosita este cea ceruta de canonul sonetului italian, adica imbratisata, l-4, 2-3, versurile fiind de 12, 13 silabe.

Analiza stilistica

Nivelul morfo-sintactic. Starea de traire intensa a iubirii este

exprimata prin adresarea directa catre iubita, realizata prin folosirea unor verbe la imperativ: vino, inspira-mi, smulge. Un efect stilistic deosebit-are si dativul posesiv: lira-mi, pronumele personal mi sugerand coparticiparea iubitei la actul creatiei artistice.

Nivelul figurilor de stil. Epitetele au valoare sintetizatoare, si chiar metaforica. Puritatea sentimentului iubirii este sugerata de sintagma "ceasul sfant, in care epitetul sfant plaseaza aparitia femeii iubite intr-o dimensiune sacra, ideala. Celelalte epitete sunt tipice trairii exaltate a iubirii: "ochi mari', ,,mana rdce', ,,cuvinte dulci', " canturi noua', ,,zambind copilareste'. /

Iubirea este sentimentul care aduce inspiratia, contribuie la realizarea de capodopere, fapt exprimat direct de eul poetic indragostit: "Si canturi noua smulge tu din lira-mi'.

Pentru a realiza ritmul, rima si pentru a evidentia ideile, se folosesc inversiunile: "a ta apropiere'', "de-adanc o linisteste'.

Iubita este denumita metaforic minune, apelativ sintetizator care transmite ideea de adoratie, dar si inefabilul si ineditul sentimentelor puternice traite de indragostit.

In acest sonet este evident faptul ca iubirea produce o maxima fericire: "Iar cand te vad zambind copilareste/ Se stinge-atunci o viata de durere,/ Privirea-mi arde, sufletul imi creste', aceasta ultima strofa exprimand o nota de speranta, de optimism, fapt rar intalnit in textele eminesciene, strabatute de dor sau suferinta, cauzate de neimplinirea iubirii. Speranta ca iubirea aceasta poate fi ideala este resimtita in chemarile indragostitului, in afirmatiile transante care demonstreaza ca un cuplu ideal se desprinde de contingent si traieste intr-un alt spatiu, ireal si ideal.

in text predomina imaginile vizuale, sugerate de cateva elemente: "ochii mari', "rasarirea stelei', "te vad zambind copilareste', "privirea-mi'. Accentul cade pe privire - ochi, elemente care traduc starea de iubire pura, puternica, care vrea sa atinga absolutul.

Receptare critica

"Prezenta Erosului este cea care structureaza, in jurul unei axe de semnificatii foarte precise, viziunea lirica in acest sonet. E vorba de o iubire pusa, la randu-i, sub semnul visului, al magiei onirice, si al recuperarii anamnetice. Sentimentul iubirii este unul situat in trecut, intr-un perimetru, asadar, al nedeterminarii aurorale a fiintei.' (Iulian Boldea, Poezia clasica si romantica) (L.C.N.)