LIMBA SARDÃ

LIMBA SARDÃ

Face parte din domeniul italo-romanic.

Este vorbita de aproximativ 1.200.000 de vorbitori numai in

insula Sardinia.Sarda este considerata ce mai arhaica limba romanica,cea mai apropiata de latina;constituie o lume lingvistica aparte,intre Romania orientala si cea occidentala.

Se pare ca relieful muntos si pozitia geografica si pozitia izolata au contribuit la mentinerea caracterului arhaic al limbii.

Insula a fost locuita din cele mai vechi timpuri pana in neolitic de populatii neindoeuropene,probabil de origine libica,asemanatoare cu cele din Africa de Nord.Din mileniul al doilea i.e.n. dateaza celebrele nuraghe(constructii megalitice).Se pare ca apoi a venit o migratie de iberici,posibili fenicieni care locuiau in Peninsula Iberica.

Pliniu ii mentioneza pe corsicani si pe baleari printre populatiile din Sardinia preromana.

Este posibil sa fii existat si colonii etrusce si grecesti pe litoral.In confruntarile dintre cartaginezi si etrusci,Sardinia revine cartaginezilor,care o stapanesc din secolul al III lea i.e.n.Cartaginezii au adus sclavi libieni pentru agricultura,iar populatia bastinasa s-a refugiat in munti.

Cartaginezii stapanesc insula catre 537 si 238 i.e.n.,cand,in urma primului razboi punic,Sardinia devine provincie romana si ramane provincie romana pana in 455 e.n.,cand este cucerita de vandali.

Ocupatia vandala dureaza un secol,in 552 fiind inlocuita doar pentru un an de cea ostrogota.

Insula este controlata apoi de bizantini.Vandalii si apoi bizantinii leaga administrativ si ecleziastric Sardinia de provincia latina din Africa.Se pare ca latina din Sardinia va dobandi multe tresaturi asemanatoare cu latina din Africa de Nord,mai ales cand imigreaza nord africani romanizati(printre ei si toti episcopii diocezelor african).

In secolul al VIII lea si al XI lea sufera numeroase incursiuni arabe.

Dupa infrangerea arabilor de catre pisani si genovezi,Pisa si Genova influenteaza tot mai puternic si Sardinia din punct de vedere administrativ,comercial si politic,mai ales partea de nord a insulei.

Nordul,depopulat de molime si de invazii barbare,va fi repopulat incepand cu secolul al XVI lea (si pana in secolul al XVIII lea)cu populatie venita din Corsica.

In regiunea Sassari se aseaza tot din secolul al XVI lea,pisani si genovezi,aducand cu ei un dialect cu reminiscente toscane si ligure.

In sudul insulei este influentat de ocupatie pisana din Evul Mediu    dar primeste si multe influente siciliene.

In 1327 Sardinia devine parte integranta a monarhiei spaniole si va ramane asa timp de patru secole,pana in 1714,cand este cedata casei din Austria.In 1718 revine regelui Siciliei,Vittorio Amedeo al II lea.De atunci a facut parte din provinciile casei de Savoia si din viitoarea Italie.

Din secolul al XI lea si pana in secolul al XVI lea ,sarda a fost folosita in administratie,in redactarea textelor administrative si juridie.Carta de logu,corpusul de legi sarde promulgat de Eleonora de Arborea in 1359 reprezinta "cantecul de lebada"al limbii sarde.Traditia redactarii condaghi-lor in sarda si a altor documente continua pana la sfarsitul secolului al XV lea,cand catalana devine limba oficiala.Apoi a fost impusa ca limba administrativa si de cultura catalana,iar mai tarziu spaniola (pana in 1734).Spaniola s-a mai folosit in documente pana in 1824.

Dupa ce Sardinia intra in stapanirea casei de Savoia,italiana devine limba oficiala a insulei si incepe procesul de "italienizare".

Sarda a ramas in exclusivitate limba poporului,iar acesta a pastrat,in anumite limite,vechea koin.Pastoritul,a fost principala ocupatie a populatiei insulei a permis mentinerea unei relative unitatii a limbii.

Structura dialectala a limbi sarde

1.)In nord se vorbesc dialectele galluric (in regiunea Gallura)si sassaric (in orasul Sassaric).Este grupul cel mai italienizat.Dialectul galluric are mari asemanari cu dialectele corsicane,iar cel sassaric are multe asemanari in primul rand cu dialectul genovez al limbii italiene.

2.)a.Dialectul logudurez considerat si sarda-tip,se vorbeste in centrul insulei si are multe graiuri.Prezinta numeroase tresaturi extrem de conservatoare,este cel mai apropiat de latina dintre toate idiomurile romanice.

In cadrul ariei logudureze exista unele graiuri bine distincte,cum ar fii cel nuorez(din localitate Nuoro,sarda Nugoro)si cel din localitatea Bitti.

b.Dialectul campidanez,vorbit in sudul insulei.Este cel mai unitar.Si el a suferit o influenta de tip toscan,fiind sub influenta Pisei;in acelasi timp a suferit insa si influente siciliene.

Trasaturi tipologice

Fonetica

Vocalismul

Absenta diftongarii romanice spontane sau conditionate(=port.,cat.,occ..,≠sp.,fr.,it.,rom.)

PĔDE>pede

FĔRRU>ferru

BŎNU>bonu

PŎRTA>porta

2.Diftongul primar AU se reduce (in logudureza) la a,in orice pozitie.

LAURU>laru

AUGUSTUS>agustu

PAUSARE>pasare "a se odihni"

AUT>a(particula interogativa)

PAUCU>pagu

Face exceptie un singur cuvant càule <CAULIS   

3.In nuoreza,daca diftongul latin AU e urmat de R,se consonantizeaza U>B,rezultand secventa -abr-.

AURA>abra

TAURUS>trabu

LAURUS>labru

4.Mentinerea vocalelor finale neaccentuat.Se pastreaza -U din latina (=dial. it. merid.);se pastreaza si -O(cu exceptia dialectului nordic galluric -sassaric).

SOCRUS>Socru

HORTUS>ortu

PANE(M)>pane

MULIERE(M)> muzere

Consonantismul

Surdele intervocalice se sonorizeaza si se spirantizeaza in logudureza,campidaneza si in gallureza,dar se mentin in graiurile centrale din Nuoro si Bitti.Sonorizarea si spirantizarea se produc si in cazuri de fonetica sintactica:

FILIU>fizu "fiu" su vizu"fiul"

NEPOTE>logud.nebode,nuor.nepote

IPSA PIRA>logud.sa bira,nuor.sa pira"para"

2.-D- cade in logudureza si se mentine in faza []in Bitti.

CODA>logud.koa,Bitti coa

3.Grupul -CT-se transforma in geminata -tt-(=it.):

NOCTE>notte

DIRECTU>dirette

4.Geminata-LL-se transforma in cacuminala (retroflexa)-dd-ca si in dialectele italiene meridionale:

BELLU>beddu

5.R- initial dezvolta o vocala protetica a-,e- sau i-(=gasc.,engad.,arom.).

arriku/erriku"bogat"fata de it.ricco

6.Semiconsoana J ramane intacta in pozitie initiala sau mediana/sau evolueaza la z:

JOCARE>jocare/zocare

JUBILARE>jubilare/zubilare

JANUA >janna "poarta"

S impurum dezvolta o vocala protetica i-(cf. sp., port.,fr.,cat.,≠ it.,rom).

SCIRE>iskire

STARE >istare

SPLENE>isprene"fiere"

8.In pozitie initiala C+E,I si C+I isi pastreaza valoare velara in logudureza.Acelasi lucru se intampla si cu G+E,I,G+I:

CINQUE>kimbe

CRESCERE>creskere"a creste"

PISCE>piske"peste"
SUGERE>sughere "a suge"

GEMERE>ghemere "a geme"

GENERU>gheneru

9.PL, BL, CL, GL, FL, initiale si mediane nu s-au palatalizat;lichida si-a schimbat ulterior locul de articulare si a devenit -r-(cf. port.)

PLUS>prus

PLANGERE>pranghere

FLORE>frore

10.L+I>dz/ts in logudureza

FILIU>fidzu,fizu

MULIERE>mudzere/muzere

11.B-si V- (<U)in pozitie initiala se confunda (in afara de Bitti)

VACCA>bacca

VINU>binu

BOVE>boe

12.In logudureza QU + A in pozitie initiala devine b(cf.rom.),iar in pozitie mediana QU + A si GU+ A se sonorizeaza la b sau geminat.

AQUA>abba

QUATTUOR>battor

Acelasi lucru se intampla si cu QU,GU+E.

SANGUEN>samben

INGUINA>imbena

Morfosintaxa.

Formare plurarului cu marca s (=Romania occidentala;≠it.,rom.)

rosas,panes,muzeres,manos

Articolul hotarat sard continua pe IPSE (devenit IPSU(S),IPSA).Formele sale sunt su,sa,pl. sos,sas

Campidaneza are o singura forma de plural is.

.Sarda este singura limba romanica ce pastreaza neutrele latine terminate in -US:

CAMPUS>tempus

CORPUS>corpus

Pluralul acestor substantivelor neutre aste in -os:tempos,corpos.

.Se pastreaza si resturi ale desinentei neutre -ORA>-ora

fructora-fructe,roade

Comparatia adjectivelor se face cu PLUS>prus

Comparativul de inferioritate se formeaza ca in romana,albaneza,it. Meridionala cu "mai putin":prus pagu(PLUS PAUCU).

Comparativele supletive latine MAIOR si MINOR se folosesc cu valoare de pozitiv:su prus minore "cel mai mic".

Sistemul deictic este ternar si continua pe ISTE,IPSE si ILLE intarite de ECCU:custe,custa,cusse,cussa,culla,cullu,cuddu,cudda.

Cuyu ,cuya sunt conservatoare ca pronumele interogative in genitiv

A cuia este custa manu?"A cui e aceasta mana?"

Conjugarea a II- a latina s-a contopit cu conjugarea a III-a,in favoarea celei de-a II-a.

TENERE>logud.tnnere

Caracterul conservator al desinentelor verbale,foarte aproape de latina.

CANTO>canto

CANTAS>cantas

CANTAT>cantat

CANTAMUS>cantamus

CANTATIS>cantades

CANTANT>cantant

Desinenta verbului la persoana aII-a este -s .

Viitorul se formeaza analitic cu auxiliarele abere/àere,andare si dèppere/debbere.

Imperativul negativ se exprima cu ajutorul conjuctivului prezent.In dialectul galluric-sassaric imperativul negativ este format cu infinitivul si provine din italiana.

Existenta in nuoreza a particulelor pronominale nde(<INDE)(corespund it.ne) si a variantei -nke(<HINC).

Prima se poate folosi si la inceputul frazei,a doua este enclitica.

nonke tuccamus it. "ce ne andiamo"

Gerunziu este un mod nepersonal foarte utilizat,uneori la fel ca in romana.

Complementul direct nume de persoana este precedat pe prepozitia a.

Pregande a Deus "rugandu-l pe Dumnezeu"

Sufixul -ARIUS,-ARIA>logud.-ardzu,campid.-arğu(este concurat de it.-aio>ayu,-aia):macellaiu si malinardzu"morar".

Lexicul

Vocabularul sard este foarte conservator si ilustreaza foarte bine contributia diferitelor straturi.

Elemente punice:tsikkina"marar", tsippini "rosmarin", mittsa"izvor".Toponimele Thros,Bithia.

Elemenete grecesti sunt in general comune cu cele din    dialectele italiene meridionale si provin din Maguna Graecia.

Lexicul latin

Unele cuvinte mostenite din latina sunt specifice numai sardei:

ACINA"bob de strgure">logud.agina "strugure"

CUSTODIRE "a pazi">logud. kustodire"a ascunde"

INTERMIN>camp.interi"intre timp"

Unele cuvinte latine au suferit modificari semantice ,de obicei restrangeri e sens:

CREATIONE "creatie">kriaone"copil"

IMPERIUM "imperiu">imperiu "treburi"

Sarda are unele asemanari cu romana,ambele limbi pastrand cuvinte latine disparute in alte arii:

SCIRE>iskire

PERTUNDERE>pertungere

VITRICUS>birigu

Alaturi de romana ,la asemanare cu sarda participa in unele cazuri si albaneza(cu elemente latine)

ADMISSARIUS>AMMESARDZU

Au patruns si cuvinte bizantine,multe referitoare la administratie,justitie,biserica:curatoare(magistrat judiciar si administrativ),kondake(registru juridic in perioada medievala)vethilica(biserica).

Influenta araba este slab reprezentata si a fost mediata de spaniola,catalana sau siciliana:assussena(crin)arraris(sef de echipaj la pescuit).

Elemente spaniole si catalane sunt diferite repartizate in dialectele sarde.Graiurile sarde nordice si centrale pastreaza cuvantul spaniol,cele sudice pe cel spaniol.

Se pare ca inca din secolul I e.n. a existat in Sardinia si o comunitate de evrei;dovada o constituie denumirea sarda a zilei de vineri-kenabura.<lat.CENA PURA "mancare curata pura";aceasta era denumirea pe care o dadeau evreii din Africa zilei de vineri cand pregateau mancarea pentru sambata,ziua lor sfanta.

Primele documente

Sarda este limba romanica cu cele mai numeroase texte vechi toate cu caracter juridic si administrativ.Cele mai cunoscute sunt asa- numitele condaghi,documente care atesta negocieri juridice si registrele in care se pastrau aceste acte.

Faptul ca s-a scris atat de mult limba vulgara si nu in latina ar putea fi dovada ca latina era deja slab cunoascuta in acea perioada.C.Tagliavini observa ca din cele mai vechi timpuri in Sardinia s-a format astfel o limba vulgara "ilustra",bazata pe logudureza.

Cateva condaghi vechisi originale sunt:Condache de la manastirea San Pietrodi Silki,Condaghe de la manastirea San Nicola di Trullas,Condaghe de la S.Maria di Bonarcado.

Fragment din Condaghe di San Pietro di Silki

"Ego prebiteru Petru Iscarpis ki pornio in ecustu condake de sanct Petru di Silki pro Elene de Funtana ki fuit ankilla di Sanctu Petru di silki e Ileuatila a Ilarga Janne de Monte,e fekerun 1111 fiios,a Maria,et a Gauini,et a Justa at a Caterini.Essende su fetu fattu,teninde corona de iudike Barusone,cun donnos de Janne de Monte,cun Furatu de Seuin,et ccun Comita de Gunale"

"Eu preotul Petru Iscarpis fac acest condaghe la San Pietro di Silki pentru Elena de Funtana, care a fost slujnica a manastirii San Pietro di Silki si a luat-o prin rapire Giovanni de Monte, si au fact patru fii:Maria si Gavino si Giusta si Caterina.Fiind facuti copiii m-am judecat prin judele Barusone cu stapanii lui Giovanni de Monte,cu Furatu de Sevin si cu Gomita de Gunale".

BIBLIOGRAFIE:

Livescu Michaela "Elemente de lingvistica romanica"

Editura Universitaria Craiova 2003.

Sarpe Andreea-Florentina

Anul III,Romana-Engleza,taxa.