Universitatea  Ovidius  Constanta

Facultatea de Litere

Indrumari practice si regulament

2

CuvAnt de introducere

Lucrarea de diploma sau de licenta constituie in orice universitate din lume o incoronare a studiilor universitare si, pe buna dreptate, o preocupare majora a studentilor anului terminal.

Prezenta brosura se adreseaza atat studentilor cat si cadrelor didactice care indruma lucrari de diploma. Subiectele prezentate raspund atat necesitatii studentilor de a avea anumite repere clare, cat si obligatiei institutionale de a impune aceste repere, asa cum se intampla in toate institutiile de invatamant superior din lume care tin la calitatea demersului de formare a studentului ca specialist in rezolvarea unor anumite tipuri de probleme. Marturie sta impresionanta bibliografie din spatiul european si american, bibliografie care are ca obiectiv transmiterea informatiilor privind competentele de gestionarea cunostintelor, metodologia muncii intelectuale, informare si redactare. Lectura atenta a unor lucrari pe aceasta tema poate imbogati, prin oferta exemplelor, competentele studentilor deoarece exista un registru comun de probleme si intrebari care apar si carora studentul le cauta raspunsul. Analiza documentelor oficiale si a lucrarilor aparute pe aceasta tema arata insa ca fiecare facultate isi are propriile ei regulamente, standarde de exigenta, ritualuri de sustinere.

Elaborarea lucrarii de diploma presupune competente de munca intelectuala, de cercetare si de redactare asimilate in anii anteriori, dar exersate la scara redusa sau prin exercitii punctuale. Este recunoscut ca un astfel de demers prezinta numeroase aspecte noi fata de lucrarile elaborate pe parcusul anilor de studiu. Problemele pe care le genereaza elaborarea lucrarii de diploma nu vor disparea, unele dintre ele tin de esenta cercetarii care este tocmai provocarea la autodepasire. Exista insa probleme de organizare si de comunicare pe care le putem preintampina sau chiar rezolva.

Paginile urmatoare au functia unui ghid pentru candidatul la sustinerea diplomei dar ele contin si reglementari institutionale. Nu e mai putin adevarat ca fiecare disciplina, fiecare corp profesoral isi au propriile traditii si norme, mai mult decat atat, fiecare indrumator are, in afara normelor comune scrierii academice, standarde de prezentare personale. Ar fi bine deci ca studentii inscrisi sa poata consulta sub indrumarea conducatorului o lucrare de diploma anterior elaborata si care a fost bine cotata. [1] Nu vom trata deci in amanunt despre ceea ce inseamna o lucrare de cercetare, despre logica si metodologia cercetarii in discipline particulare, despre gestionarea cunostintelor, cautarea informatiilor si arhivarea lor, despre analiza subiectului, elaborarea planului si redactare.  

I. Definitie

Lucrarea de diploma este o lucrare stiintifica, modul de prezentare al rezultatelor unei cercetari ; aceasta face dovada aptitudinilor studentului de a trata sistematic un subiect pertinent pentru disciplina sau campul de studiu alese.

Lucrarea de diploma trebuie sa fie un demers de conceptie si nu o simpla compilatie bibliografica. Cercetarea personala trebuie sa constituie dovada spiritului critic - de analiza si sinteza - precum si stapanirea conceptelor si notiunilor, terminologiei si metodologiei de cercetare proprii domeniului (documentare, sistematizare, analiza, etc.)

II. Rolul lucrarii de diploma

Chiar daca la ora actuala specificitatea studiilor universitare nu mai consta numai in formarea pentru activitatea de cercetare, lucrarea de diploma isi pastreaza statutul de validare a competentelor insusite si de evaluare a performantelor atinse. Lucrarea de diploma este, pentru studentul care nu se va dedica unei activitati de cercetare, singura ocazie de a iesi din sistemul  curs magistral / restituirea discursului profesoral . El va ataca in mod independent rezolvarea unei probleme pentru a demonstra gradul de motivatie pentru specialitatea studiata, gradul de insusire a unui stil de munca intelectual, dezvoltarea autonomiei si deschiderea dincolo de o disciplina de studiu in sens strict, spiritul critic fata de cunostintele acumulate. In acest fel, cel putin o data in decursul studiilor universitare, studentul va avea un contact personal si activ cu ceea ce constituie specificitatea studiilor universitare, si anume elaborarea de cunostinte. Demersul elaborarii unei lucrari de diploma este acelasi cu cel al profesorului care isi pregateste un curs; pe de alta parte este un antrenament pentru realizarea discursului scris si pentru mobilizarea personala si responsabila de realizare a unui proiect de la primul la ultimul pas.

Desi elaborarea lucrarii de diploma este insotita, ca orice examen, de o intensitate emotionala crescuta, este recunoscut faptul ca o stapanire a acestor emotii - temeri, nerabdare, stari conflictuale - face parte din rolul sau initiatic, ca si puterea de a rezista esecului (temporar) si blocajelor, sau abilitatea de a rezolva incertitudinile si ezitarile. Toate acestea fac parte din pregatirea pentru viata profesionala si pentru integrarea intr-o societate dinamica, a responsabilitatii si a cunoasterii. Experienta arata ca pentru multi studenti aceasta faza a studiilor a scos la iveala o capacitate de mobilizare si performante la care nu se asteptau.

A. COMPETENTE EVALUATE

Lucrarea trebuie sa reflecteze capacitatea studentului de a realiza o lucrare care respecta normele de elaborare a unei lucrari stiintifice. Aceasta presupune: 

         Un subiect bine delimitat in cadrul unui domeniu stiintific;

         Formularea clara a obiectivelor, a ipotezelor de plecare si a tezei a carei argumentare se urmareste ;

         Capacitatea de a gasi documentatia teoretica necesara pentru a trata subiectul ;

         Capacitatea de a ordona informatia bibliografica stabilind, in functie de subiect,

         Capacitatea de a stabili conexiuni intre diferite elemente, ceea ce va permite delimitarea unor secvente de discurs coerente si inteligibile ;

         Capacitatea de a degaja din bibliografie ipoteze de lucru, metodologii, notiuni aplicabile la organizarea domeniului studiat ;

         Capacitatea de a sesiza limitele studiilor anterioare sau de a respinge anumite afirmatii;

         Capacitatea de a constitui un corpus de analiza pertinent pentru subiectul cercetat ;

         Capacitatea de a sesiza problemele domeniului si de a-si pune intrebari ;

         Spirit critic si de sinteza ;

         Originalitatea demersului ;

         Capacitatea de a elabora un discurs clar si accesibil ;

         Capacitatea de a sustine oral un punct de vedere, pe baza unei argumentatii stiintifice si intr-un timp limitat;

         Capacitatea de a purta o discutie pornind de la demersul realizat.

B. Dimensiuni

Lucrarea de diploma nu este nici o dizertatie in care sint expuse idei mai mult sau mai putin personale, nici o lucrare de doctorat care trebuie sa indeplineasca alte exigente de amploare a cercetarii si de originalitate.

Deoarece calitatea unei lucrari nu depinde de volumul ei, aceasta nu trebuie sa depaseasca 100 de pagini, fara anexe. Minimul de pagini admis este de 60, in care sunt incluse pagina de titlu, pagina de cuprins si cuvantul preliminar, respectind normele de procesare mentionate .

III. DISPOZITII REGULAMENTARE

Art. 1 - Alegerea subiectului

1.- Subiectele temelor de cercetare pot fi propuse de catre cadrele didactice sau de catre studenti.

2.- In cazul in care un student este interesat de o anumita tema el trebuie sa ia din timp legatura cu un cadru didactic indrumator si sa stabileasca proiectul lucrarii, sau cel putin titlul (chiar si provizoriu), pentru a fi inclus in lista de subiecte care vor fi puse in discutia catedrei de specialitate.

3. - Lista subiectelor propuse si lista optiunilor vor fi afisate conform calendarului de planificare a activitatilor.

4. - Schimbarea subiectului si/sau a indrumatorului se pot realiza pina la data de 1 februarie 

5. Orice schimbare va fi semnalata indrumatorului de an care va face modificarile necesare in baza de date.

Art. 2- Rolul cadrului didactic indrumator

1. Conducatorul lucrarii de licenta trebuie sa aiba titlul de doctor.

2. Asistentii pot conduce o lucrare de diploma daca au cel putin patru ani vechime in functie, sint inscrisi la doctorat si au sustinut cel putin un referat. Indrumarea se va realiza in cotutela cu un titular de doctorat in specialitate.

3. Lectorii staini pot conduce lucrari de licenta cu acordul sefului de catedra pe baza experientei de indrumare anterioare.

4. Conducatorul lucrarii il indruma pe student pe tot parcursul elaborarii, il ajuta sa construiasca planul lucrarii si sa stabileasca etapele importante ale demersului, il indruma in alegerea resurselor documentare pertinente .

5. Conducatorul lucrarii va efectua evaluarea formativa care il va stimula pe student sa atinga un grad de performanta cat mai ridicat in atingerea obiectivelor ;

6. In cazul in care mai multi studenti abordeaza teme din acelasi domeniu se recomanda organizarea a 2-3 seminarii colective de dezbatere a problemelor comune .

5. In orarul profesorului vor fi prevazute ore de consultatie .

6. In cazul subiectelor interdisciplinare se recomanda ca lucrarea sa fie citita de un comitet de lectura compus din indrumatorul de lucrare si un alt cadru didactic specialist.

7. Conducatorul lucrarii elaboreaza referatul de admitere la sustinere.

8. Numarul maxim de lucrari pe care un cadru didactic le poate indruma este de x x

Art. 3 - Depunerea lucrarii si sustinerea

1. Perioada de depunere a lucrarii va fi fixata in functie de calendarul sesiunii de licenta.

2. Data limita de depunere a referatului corespunde in mod normal cu data inceperii examenului de licenta.

Nota 1. Orice intarziere (datorata unor probleme tehnice, returnarii tezei pentru corectare) trebuie sa fie anuntata comisiei inainte de data limita a depunerii referatului.

3. Se vor depune 3 exemplare din lucrare : 1 pentru conducatorul de lucrare ,1 pentru arhiva facultatii , 1 pentru comisie.

4. Se va depune o discheta cu rezumatul lucrarii pentru baza de date a facultatii ( formatul va fi accesibil pe pagina web a facultatii;
5. Sustinerea este orala si publica ;

6. Timpul maxim acordat fiecarui candidat este de 20 minute

7.- Sustinerea orala comporta doua faze:

I. Prezentarea orala ( 10 minute)

II. Discutie cu membrii comisiei pe subiectul tratat.( 10 min.)

Art. 4- Evaluare si notare

1.      Nu pot sustine diploma decat studentii care au obtinut cel putin nota 5 (cinci) la examenul de licenta

2. Prin regulament lucrarea de diploma este cotata cu xxxx credite

3. Evaluarea lucrarii scrise este prezentata in Referatul de admitere la sustinere sau in Referatul de respingere.

4. Limita minima de admisibilitate la sustinere este 7.

5. Comisia de sustinere este formata din 3 cadre didactice. Fiecare membru al comisiei evalueaza si noteaza independent calitatea memoriului si sustinerea orala, nota finala obtinindu-se prin media aritmetica

6. Ponderea notei primare propusa de indrumator reprezinta ? % din nota finala 

7. Nota finala a lucrarii este comunicata prin afisare, dupa deliberarea comisiei, in termen de 24 ore de la finalizarea examenului. Conducatorul lucrarii este autorizat sa comunice candidatului observatiile membrilor comisiei.

Nota. Pentru criteriile de evaluare ale memoriului vezi Anexa 9

Art. 5 - Respingerea si frauda

O lucrare poate fi respinsa in urmatoarele cazuri :

1. frauda - plagiat

2. In cazul in care candidatul nu poate sustine prin dosarul de studiu ca este autorul lucrarii ;

3. In cazul in care lucrarea necesita corectii majore de structura care nu se pot face in timp util.

Art. 6- Drepturi de autor

Lucrarea, ca orice produs intelectual, nu poate fi utilizata si reprodusa fara acordul autorului. Dat fiind ca subiectele propuse pot sa constituie in unele cazuri centre de interes pentru activitatea de cercetare a indrumatorului, se poate prezuma realizarea unor articole sau lucrari ulterioare in care sunt folosite unele dintre datele cercetarii intreprinse de student, precum corpus, fise de infomare, statistici. Acordul de indrumare va specifica modul in care acestea pot fi exploatate. Ca regula de probitate stiintifica preluarea acestor date trebuie sa fie insotita de mentionarea numelui studentului colaborator si a contributiei sale.

Art. 7 - Organizarea

Comisia pentru organizarea examenului de licenta va cuprinde 1-2 membri care vor raspunde de punerea in aplicare a prezentului regulament : informarea studentilor, baza de date, inregistrarea problemelor aparute pe parcurs, etc.

La inceputul anului universitar va fi afisat calendarul de planificare al activitatilor.

Art. 8 - Calendar de planificare a activitatilor

Cu exceptia datelor inscrise cu caracter bold perioadele de mai jos au caracter orientativ .

Perioada	Activitati	Observatii si modificari	Realizat
Perioada anterioara anului final	Consultarea Ghidului de elaborare a Lucrarii de Diploma Timp de reflectie pentru alegerea domeniului		√
Iunie - sept	Propunerea subiectelor de diploma de catre studenti		√
1-15 oct	Discutarea si aprobarea subiectelor de diploma in catedra		√
15-20 oct	Centralizarea si Comunicarea subiectelor de diploma	( cf Anexa 10)	√
21 - 30 oct	Alegerea subiectelor si a profesorului conducator		√
1- 15 nov.	Stabilirea planului de lucru, a calendarului personal		√
1-7 dec	Efectuarea centralizarii la nivelul catedrelor conform tabelelor din Anexa 11		√
15 februarie	Data limita a modificarilor intervenite in alegerea indrumatorului si a subiectului		√
1nov. - 1 martie	Documentare
1 martie- 15 mai	Redactare
15- 20 mai	Depunerea primei versiuni a lucrarii Evaluare intermediara
20 mai - 1 iunie	Corectarea primei versiuni scrise
7 iunie	Predarea lucrarii finalizate
	Evaluarea lucrarii
	Restituirea versiunii finale pentru corectari si completari
	Data limita pentru predarea lucrarilor
	Predarea referatelor
	Pregatirea prezentarilor orale
	Prezentare orala
	Comunicarea rezultatelor

DATE IMPORTANTE :

Anul universitar : 2005- 2006

1.       Data limita de comunicare a subiectelor de diploma

2.      Data limita de alegere a subiectului si a profesorului conducator

3.      Data limita de predare a lucrarii finalizate

4.      Data limita de predare a referatelor

IV. GHID DE REDACTARE

IV.1 Alegerea subiectului si a indrumatorului

'totul s-a spus si am ajuns prea tarziu, dupa sapte mii de ani de cand oamenii traiesc si gandesc' (La Bruyre)

'oricat de bogata ar fi informatia exista intotdeauna intrebari pe care nu ne gandim sa ni le punem. (Veyne)

A.     Alegerea subiectului

Extraordinara diversitate a studiilor din domeniul Literelor cuprinde atat zone specializate cat si domenii interdisciplinare care presupun competente de rezolvare complexe : istorie literara, critica literara, lingvistica, analiza discursului, traductologie, didactica, literatura comparata, cultura si civilizatie, etc. Dat fiind ca lucrarea de diploma este  opera  unui ucenic in domeniul cercetarii, care nu are inca destula experienta in elaborarea unor proiecte complexe, dat fiind ca timpul de cercetare si de elaborare este limitat din motive obiective, este bine ca atentia sa fie concentrata pe un subiect precis si restrins, chiar daca in mod subiectiv studentul ar fi atras de domenii mai pasionante, dar care ar cere competente speciale, dificil de insusit in limitele stabilite.

Alegerea domeniului si a subiectului se recomanda a fi facuta in functie de :

         afinitatile anterioare : preferinta individuala pentru un anumit domeniu justificata prin rezultate superioare la examene, documentare si cunostinte suplimentare ;

         conditii materiale institutionale si individuale : posibilitati de acces la bibliografie, la retele de informare (internet), accesibilitatea corpusului (necesar de timp pentru cautare, posibilitati de inregistrare si arhivare, grad de complexitate)

1.       Lucrarea-compilatie

Studentul alege o tema de studiu, reuneste esentialul din bibliografia problemei si face o prezentare critica. Efortul sau consta in a stabili o bibliografie pertinenta a problemei, in a citi in mod critic un numar impresionant de pagini, iar meritul consta in capacitatea de analiza si sinteza a documentelor, in capacitatea de a pune in valoare evolutia tratarii subiectului, in arta de a surprinde stadiul la care s-a ajuns si de a-si exprima o opinie personala dar justificata.

Exemplu : lucrari de studiul civilizatiei si culturii

2.      Lucrarea - cercetare

Studentul abordeaza o tema noua sau putin tratata, ceea ce implica atat un studiu empiric cat si aplicarea unei metodologii de cercetare.

Exemplu : lucrari de literatura, cercetare interdisciplinara, lingvistica, didactica

3.      Lucrarea - analiza experientiala

Este tipul de lucrare care se preteaza pentru cei care exercita deja o activitate profesionala in domeniu si care pot prezenta si analiza o experienta ; de multe ori lucrarea poate verifica eficacitatea unor demersuri, poate propune solutii pentru rezolvarea unor probleme sau pentu eficientizarea unei activitati.

Exemplu : lucrari de didactica, lingvistica aplicata

NOTA : Nu se face o discriminare intre cele trebuie tipuri de lucrari deoarece din punct de vedere cultural si stiintific fiecare isi are utilitatea sa formativa si de contributie la evolutia cunoasterii. [2]

Conceperea subiectului

Un subiect frecvent pune in raport doua elemente, unul general (domeniul) si unul particular (obiectul cercetarii). Se va evita subiectul panoramic, adica punerea in relatie a doi termeni de interes general, care, desi poate aparea interesant, este inabordabil din cauza complexitatii crescute si a volumului imens de informatie.

Se recomanda ca subiectul sa fie formulat intr-un text de circa 10 randuri, iar apoi reformulat mentionindu-se unul sau doua obiective. Orice subiect trebuie sa permita formularea clara a scopului final pentru ca demersul, oricat de specific ar fi, sa-si gaseasca justificarea in functie de acest obiectiv. Formula  aceasta cercetare urmareste sa.  completata cu o fraza permite clarificarea ideii . Desigur ca discutia cu indrumatorul permite aceste clarificari in cursul uneia sau a mai multor intalniri.

B. Alegerea indrumatorului

Alegerea indrumatorului este aproape la fel de importanta ca si alegerea subiectului deoarece nu trebuie ignorata compatibilitatea psihologica si de stil intelectual intre student si profesor. Exista studenti cu un grad de  independenta  mai mare, altii care simt nevoia sa fie indrumati mai indeaproape, exista studenti cu un simt al responsabilitatii - in ceea ce priveste calitatea actului intelectual- mai ridicat, altii ceva mai neglijenti care trebuie ordonati si carora trebuie sa li se impuna in mod manifest un grad rezonabil de exigenta. Adecvarea stilului de indrumare poate fi un factor important in realizarea obiectivelor propuse.

Alegerea definitiva nu trebuie sa se faca in graba dar nici pe ultima suta de metri, caci in cazul in care un cadru didactic este  asaltat  de un numar mare de cereri isi poate rezerva dreptul de a limita numarul tezelor indrumate, din motive obiective (limite de timp, supraincarcarea orarului, conditii de sanatate).

C. Modificari de parcurs

Desi rar, se poate intampla ca prima optiune sa nu corespunda asteptarilor studentului. Este bine sa nu renuntati la un subiect pina nu santeti siguri de acordul unui alt indrumator si se cuvine ca primul indrumator sa fie anuntat in legatura cu schimbarea de optiune. Reorientarea nu atrage nici un fel de penalizare dar trebuie sa se faca in timp util (vezi regulamentul) pentru a duce la bun sfarsit cercetarea. Totusi, ganditi-va bine inainte, caci in acest fel ati depus o munca in zadar. Este mai bine sa asumati anumite inconveniente pentru a pastra avantajele unui demers deja inceput. Nu ezitati sa discutati cu indrumatorul despre problemele cu care va confruntati. Decizia finala insa va apartine.

IV.2. Organizarea cercetarii

Chiar daca fiecare subiect pune probleme specifice, exista anumite principii si demersuri cu caracter general care dicteaza alcatuirea unei agende de lucru si sa sporesca eficacitatea cercetarii.

A.    Faza initiala

a)      familiarizarea cu domeniul in care se inscrie subiectul ;

b)      alegerea cuvintelor cheie cu scopul de a orienta cercetarea;

c)      cautarea surselor de informare, documentarea si clasarea informatiei ;

B. Cautarea surselor de informare

Identificarea surselor de informare nu ar trebui sa constituie o problema daca pe parcursul anilor de studiu v-a preocupat in mod special domeniul ales. Revedeti anumite lucrari fundamentale care v-au fost recomandate in bibliografia pentru cursul cel mai apropiat ca tematica, consultati bibliografia acestor lucrari, cereti sfatul indrumatorului pentru selectarea surselor pertinente : tratate, monografii, articole din reviste de specialitate, studii de specialitate.

NB : anumite lucrari sint mai greu de procurat iar lectura lor nu trebuie lasata la urma

d)      lecturile exploratorii texte fundamentale ale domeniului

e)      Inainte de a aborda un subiect trebuie recensate studiile recente care l-au tratat pentru a putea reorienta cercetarea din timp

Anumite subiecte cer o cercetare prealabila pe text (constituirea unui corpus, lectura si studiul textelor, traduceri), constituirea unui fisier

Pentru largirea bazei de informare puteti sa folositi cautarea pe Internet, dar ATENTIE : acest tip de cautare cere destul timp pentru a discerne din noianul de pagini ceea ce este cu adevarat pertinent si indeplineste cerintele unei scrieri academice, de ceea ce este subiectiv si chiar tendentios. Verificati pe cat se poate daca sursa (autorul) prezinta o garantie stiintifica si nu uitati sa notati adresa si data accesarii.

C. Selectia documentelor, organizarea informatiei si constituirea fisierului

   Bibliografia nu se citeste ca un roman. Trebuie sa aveti mereu in vedere obiectivul propus si in acesta perspectiva sa va alegeti citatele, sa realizati fisele bibliografice.

               Nu neglijati inscrierea referintelor pe fiecare fisa (autor, an aparitie, pagina) ;

1.Fisier bibliografic in care vor fi notate, o referinta pe fisa, indicatii utile privind publicatii moderne care constituie bibliografia subiectului (vezi Anexa 1)

2.Fisier de corpus : citate care vor fi folosite, exemple ;

3.Puteti clasa fisele si pe capitole, pe masura ce planul devine mai clar (realizati un dosar pentru fiecare capitol si tema de discutie, inscrieti titlul capitolului pe coperta, atasati planul provizoriu pe coperta interioara)

D. Proiectul de diploma

- o scurta introducere - o expunere a problematicii incluzind obiectivele vizate ; - o prezentare sintetica a literaturii de specialitate; - o schita a demersului metodologic; - un plan provizoriu; - o bibliografie - o agenda de redactare ( termenele de realizare)

V. PREZENTAREA SCRISA A LUCRARII

V.1 Indicatii practice

Experienta a dovedit ca primele pagini redactate si supuse atentiei conducatorului scot la iveala si anumite probleme generale de redactare : stil, sistem de referinte, note de subsol, citate, etc . Este deci de dorit ca un astfel de esantion sa fie prezentat cat mai devreme posibil.

De fiecare data va fi prezentat indrumatorului si planul lucrarii in care sa se inscrie secventa examinata..

         Scrieti pe o singura fata a foii si lasati o margine suficienta penru corecturi si adnotari (cca 3cm in stanga si in dreapta)

         Transcrieti de la inceput o pagina scrisa de mana pentru a putea estima numarul de pagini si calcula astfel proportiile dintre parti

         Niciodata versiunea manuscrisa, cea citita pe ecranul calculatorului si cea imprimata nu ofera aceeasi perceptie a formei si continutului textului. De aceea :

         Pentru a revizui si corecta textul se recomanda folosirea unei versiuni imprimate pe o singura fata a colii, cat mai aproape de versiunea finala (aranjarea in pagina, titluri si subtitluri, citate, note, etc.). De la o versiune la alta ideile se organizeaza mai coerent, stilul devine mai suplu, discutia exemplelor se poate nuanta, prezentarea grafica se apropie de cea a unui volum publicabil.

V. 2 Procesare de text

Vor fi respectate urmatoarele norme de redactare :

Aveti grija ca programul folosit sa aiba instalat alfabetul limbii in care este scrisa lucrarea, deoarece completarea manuala cu semne diacritice scade valoarea aspectului formal.

Pentru cei care scriu in limba franceza : nu va incredeti total in corectorul automat care are anumite limite si riscati sa vi se  corecteze gresit  textul.

V.3 Partile lucrarii

1a . Coperta

Vezi Anexa 2a

1b. Pagina de titlu

Vezi Anexa 2b

2. Cuprinsul

Cuprinsul (sau Tabla de materii sau Sumarul) este atat o dovada a ordinei structurarii demersului, a organizarii progresiei si argumentarii, cat si un mijloc de a face ca informatia sa fie cat mai accesibila prin titlurile capitolelor si ale subcapitolelor. Conceperea unei table de materii este atat o prima garantie a coerentei si logicii discursului propus si a bunei receptari, cat si o dovada de respect fata de cititor. De aceea ea trebuie sa se bucure de o atentie aparte.

Tabla de materii este strans legata de conceptia planului lucrarii si de aceea elaborarea ei nu trebuie lasata la sfarsit. O prezentare aerata si echilibrata creeaza o buna impresie, precum si folosirea corpurilor de litera diferite pentru fiecare nivel. Puteti folosi in conceperea tehnica functia  Harta documentului  (Document map) care va permite sa fixati si sa pastrati acelasi corp de litera pentru nivelul capitolelor si subcapitolelor.

In acelasi scop se poate insera in capul paginii titlul capitolului curent.

4.     Cuvantul preliminar (sau Avant-propos)[3] si Introducerea

La ce serveste introducerea ?

Prin traditie introducerea si concluzia sunt partile forte ale unui discurs, ceea ce nu inseamna ca din punct de vedere redactional restul poate fi neglijat. Cuvantul preliminar nu este obligatoriu , continutul sau putind fi inclus in introducere.

Istoria abordarii subiectului presupune in primul rand o expunere sintetica a literaturii critice sau a evolutiei teoriei / teoriilor prin prisma carora se va aborda subiectul.

1. Definiti subiectul 
2. Circumscrieti domeniul de cercetare
3. Explicati subiectul si interesul pe care acesta il prezinta (Evitati banalitatile si cliseele)
4. Prezentati motivele alegerii subiectului subliniind actualitatea, interesul, importanta problemei; un eveniment din actualitate, un citat

Metodologia consta in studiul metodelor stiintifice .Metoda de cercetare este definita ca modul in care este conceputa cercetarea in functie de obiectul sau. Fiecare disciplina si-a construit metode de cercetare proprii sau a adaptat metode imprumutate. Demersul trebuie sa justifice alegerea metodei in functie de corpusul studiat si de obiectivul vizat .

Exemple de metode:

- metoda exegetica traditionala

- metoda istorica

-  metoda comparativa,

-  analiza critica

- metoda empirica,

- metoda teoretica, etc.

C.Anuntati planul si obiectivele

Daca vreau sa cunosc un mecanism il voi descompune ca sa studiez separat fiecare parte. Cand imi voi face despre fiecare din ele o idee exacta si cand voi putea sa le reasamblez in aceeasi ordine in care erau, atunci imi voi da seama de perfect de functionarea acestei masini, deoarece am descompus-o si am refacut-o la loc (CONDILLAC)

Acordati o atentie deosebita formularii problematicii si planului. Aceasta poate fi descrisa ca  un ansamblu construit, in jurul unei intrebari principale, a ipotezelor de cercetare si a liniilor de analiza care vor permite sa fie tratat subiectul ales.  [4] Uneori problematica poate fi reorientata in functie natura faptelor analizate, de concluziile partiale, de actualizarea informatiei. De aceea se recomanda ca forma definitiva a introducerii sa se redacteze la sfarsit, cand este deja conturata o vedere de ansamblu asupra subiectului.

Structura planului trebuie sa constituie o preocupare majora chiar daca nu se poate spune ca exista un plan ideal. Dovada sta faptul ca planul poate suferi modificari pana la forma definitiva a cuprinsului.

Continutul = dezvoltarea subiectului + analiza + argumentatia

4. Concluziile

Concluzia trebuie sa fie "buchetul final", incheierea rationamentului

Exista doua tipuri de concluzii:

-              bilantul este punctul final al unei argumentatii , si reda un raspuns la o intrebare initiala

-              Uneori concluziile pot sa cuprinda o largire a zonei abordate prin mentionarea posibilitatilor de aplicare a concluziilor in cercetarea si clarificarea altor probleme;

-              Concluziile nu constau intr-un rezumat ci trebuie sa contina elementele de noutate la care s-a ajuns.

Introducerea si concluzia trebuie concepute dupa regula ecoului : prima pune intrebarea , a doua continind raspunsul.

5. Parti - Capitole - Paragrafe

Nu trebuie lasata la voia intamplarii dispunerea in paragrafe .In mod traditional un paragraf contine o idee sau o informatie de baza (idee-forta) ; aceasta e completata de argumente si ilustrata prin exemple. Un paragraf este o unitate de sens prin care se detaseaza de restul textului.

Paragrafele trebuie sa fie echilibrate pentru a nu crea nici o densitate prea mare pe pagina dar nici prea multe goluri : evitati paragrafele prea scurte ( fiecare fraza incepand de la capat).In felul acesta pertinenta logica a textului isi pierde din forta caci nu mai poate fi perceputa o ierarhizare a ideilor ceea ce poate da in cel mai bun caz o impresie de dezordine si de lipsa de coerenta .

Indicatii procesare :

Pentru a mentine o ordine e bine sa folositi functia  Harta documentului  (Document map) a programului de procesare de text care afiseaza pe o coloana in dreapta ecranului titlurile capitolelor si subcapitolelor.

6. Bibliografie

Bibliografia trebuie sa fie limitata si practica, selectiva si critica, adica sa contina numai referintele la lucrarile consultate, asupra carora puteti da detalii, si care au prezentat interes pentru tratarea subiectului.Lista lucrarilor consultate ofera comisiei de examen o imagine a caracterului mai mult sau mai putin aprofundat al cercetarii si lasa sa se intrevada atat bogatia informatiei cat si eventualele limite. Citarea lucrarilor trebuie sa respecte normele internationale recomandate de conducatorul de lucrare

Vezi 6 .C. Inscrierea referintelor

7. INDEXUL

Indexul de nume (autori citati, cuvinte analizate, notiuni explicate,) desi nu este obligatoriu intareste caracterul stiintific al prezentarii. Se cuvine de exemplu ca cercetarile de lexicologie, semantica, sa contina indexul cuvintelor analizate (index verborum).

8. Anexele

Anexele cuprind : corpus de texte, tabele statistice, index de nume, de teme, scheme rezumative, ilustratii, planse.Anexele vor fi numerotate si vor primi un titlu.

Se recomanda ca tabla de materii sa contina si o tabla a anexelor cu titulatura fiecareia.

9. RECOMANDARI stilistice

Lucrarea de diploma este prin definitie o lucrare care impune folosirea unei terminologii specializate. Insa enuntarea ideilor trebuie sa tina seama de un echilibru intre notiunile si conceptele stiintifice pe de o parte si exigenta de claritate si accesibilitate a discursului.

Definirea notiunilor cheie folosite este necesara in conditiile acceptiunilor multiple pentru a evita ambiguitatile sau chiar rationamentele eronate.

-     Atentie la alegerea vocabularului: evitati termenii familiari si sintagmele familiare , clisee le lingvistice, termenii invechiti , expresiile pretioase. Evitati repetitiile [5] si folositi un vocabular variat

2. Atentie la formularea frazelor

-     Finetea inlantuirii ideilor se vede si din structura frazelor. Folosirea frazei complexe, cu raporturi sintactice variate si adecvate demersului este de preferat unor asertiuni plate al caror loc poate fi schimbat fara a deranja arhitectura globala

-     Nu concepeti insa fraze prea lungi (peste 100 de cuvinte) si verificati logica lor si logica inlantuirii in text.

-     Evitati folosirea prea frecventa a parantezelor pentru a introduce informatii suplimentare.

VI. PROBLEME "TEHNICE"

A. Folosirea notelor

Notele sint un instrument util in redactarea unei lucrari stiintifice fara a fi insa obligatorii. Ele pot indeplini diferite functii dupa cum urmeaza:

a) Sa elimine din text dezvoltarea unor idei secundare dar utile, si care ar ingreuna parcurgerea lineara a textului;

b) sa furnizeze informatii suplimentare care sa intareasca demersul autorului : trimiteri la alte lucrari, citate, etc.

c) sa indice referinte la lucrari si articole care trateaza in detaliu tema

Notele sint mai degraba un mijloc de control sau un complement, iar lucrarea ar trebui sa fie inteligibila fara parcurgerea acestor note.

Notele pot figura fie in subsolul paginii, ceea ce le confera o accesibilitate crescuta, fie la sfarsitul capitolului. Inserarea notelor este facilitata de programul de procesare prin functia Inserare note si prin semnalarea in text prin [¹]. Numerotarea poate fi continua sau poate incepe cu fiecare pagina ; dezavantajul primei solutii este numarul obtinut care poate ajunge la trei cifre.

In general notele trebuie sa fie concise si sa nu contina mai multe paragrafe.

B. Citatul

a. Citatele in text

Niciun studiu stiintific nu se poate dispensa de citate care contin :

a) pasaje din bibliografie care contin idei esentiale care sint folosite in demersul analitic si argumentativ

b) exemple : citate din literatura beletristica, citate cu functie de exemplificare pentru lucrari de lingvistica, etc.

         Atunci cand citatul nu depaseste 2 randuri acesta va fi inserat in text intre ghilimele.

         Cand citatul este mai lung acesta va constitui un paragraf separat indentat (scris mai inauntru), cu sau fara ghilimele.

         Daca textul contine o greseala aceasta va fi marcata prin formula (sic).

         Daca textul nu se citeaza integral , partile omise vor fi marcate prin [.]

         In toate cazurile citatul va fi urmat de un indice care sa faca trimitere la nota cu datele de referinta.

         Citatele se scriu cu italice.

b. Citatele in note urmeaza aceleasi reguli ca citatele in text.

C. Inscrierea referintelor

Inscrierea referintelor nu este unul dintre punctele forte ale lucrarilor elaborate de studenti si nu o data aceasta parte trebuie refacuta. Regulile citarii s-au cristalizat in curs de cateva sute de ani, iar la ora actuala ele se inscriu ca obligatorii in virtutea protocoalelor privind informarea si documentarea. In functie de zona culturala - spatiu francofon sau anglosaxon - revistele impun anumite norme de redactare a citarii.

         Lucrari independente

Ex.

Atentie la editia metionata : se inscrie numarul editiei, data primei editii, iar in paranteze anul de aparitie al editiei consultate ;

In cazul traducerilor mentionati in bibliografie referintele traducerii :

Xxxxxxxxxxxxx

         Daca lucrarea a aparut intr-o anumita colectie aceasta va fi inscrisa in paranteza, dupa datele principale

         Daca sunt citate mai multe lucrari ale aceluiasi autor acestea vor fi mentionate in bibliografie in ordine cronologica.

         Daca exista lucrari aparute in acelati an se va inscrie dupa an a,b,c (vezi exemplul de mai jos) ;

         Daca lucarea are mai mult de patru autori se inscrie titlul urmat de editorul stiintific : ( X et alii), sub conducerea stiintifica a ( fr. sous la direction de X) ;

         Articole de reviste

Articolele din reviste vor fi inscrise intre ghilimele, iar titlul revistei va fi scris cu italice ; se vor mentiona numarul si paginile :

Ex :

         Articole in opere colective (lucrari scrise in colaborare, acte ale unor colocvii)

Ex :

         Dictionare s i enciclopedii

numele autorului, titlul dictionarului, articolul

         Articole in opere colective (lucrari scrise in colaborare, actele unor colocvii) : numele autorului, titlul contributiei in italice, + in (dans, in ) titlul lucrarii, numele conducatorului stiintific, + celelalte date

         Situri web

Trimiterile in note

a)      Daca in aceaasi nota se fac trimiteri la mai multe lucrari sau articole in legatura cu acelasi subiect, acestea se vor metiona in ordine cronologica ;

b)      daca se fac mai multe trimiteri la aceeasi lucrare pe aceeasi pagina, in note indicatiile se mentioneaza numai pentru prima trimitere, iar pentru celelalte se mentioneaza op.cit., p

Ex

op.cit., p

c)      Daca se fac mai multe trimiteri la o singura lucrare a aceluiasi autor se poate mentiona in text, dupa citat, intre paranteze, numele autorului, anul aparitiei (cind exista mai multe lucrari), numarul paginii

Ex VII.

VII. SUSTINEREA ORALA

A. Scopul si forma prezentarii

In sfarsit ati ajuns in faza sustinerii si va aflati in fata comisiei. Sustinerea lu

B. Durata

C. Continutul prezentarii

D. Evaluarea prezentarii orale

VIII. CONCLUZII

XIX. Bibliografie

• ECO, Umberto, Come si fa una tesi di laurea.Le materie umanistiche, Milan, 1977 [1997] Traducere in limba romana

NB : Contine o definire a lucrarii de diploma, sfaturi pentru alegerea subiectului, pentru realizarea cercetarii ca si pentru redactarea lucrarii ; meritul lucrarii consta si in exemplele concrete furnizate

• Comment planifier l'tape de rdaction https://www.warriorlibrarian.com/ROFL/signage.html
• https://www.bib.umontreal.ca/BE/autoformation-planifier.htm (accesat 13.01.2006)
• FRAGNIERE, Comment russir un mmoire ?, Document de travail, (accesat 13.01.2006)

         Le mmoire de fin d'tudes

https://www.ies-geneve.ch/TravailSocial/formation12.php?to=1.1.1.8.5(accesat 10.01.2006)

• Axel Cleeremans et alii, COMMENT AVOIR 21? Guide du Mmoire

https://www.enst.fr/_data/files/docs/id_39_1032517422_271.pdf (accesat 13.01.2006)

• Le mmoire de licence en langues et littratures classiques, Rglement, rflexions et conseils pratiques , Universit de Lige, Facult de Lettres et philosophie, Langue et littrature latines / Litter Latin, (1998-1999) (accesat 13.01.2006)

• Le mmoire de maitrise, Guide l'intention des tudiants et tudiantes inscrits-es la maitrise en droit, UQAM, Dpartement des sciences juridiques, 4^e dition, 2003 (accesat 13.01.2006)
• Travail de maturit, Guide de travail, 2003-2004, Collge Saint- Michel (accesat 13.01.2006)

ANEXE

ANEXA 1a :  Constituirea fisierului

Mapa de lucru trebuie sa contina :

1.      Pagina de titlu

2.      Planul lucrarii

3.      Dosar cu bibliografia consultata

4. Fise de lectura grupate tematic (dupa cuvantul cheie)

A 4 - pentru schema de sinteza

sau din A4- pentru idei , exemple din corpus

N.B. Ordonarea tematica este importanta pentru o elaborare eficace

Model de fisa

AUTOR[6] Titlu		TEMA : Cuvinte cheie
Pg:	Notati clar daca e vorba de un citat : NU uitati ghilimelele		Adnotari

AUTOR	Titlu	An	Loc	Editura	Colectie, Serie	Observatii / Localizare	Cuvinte cheie

ANEXA 1b : EVIDENTA LUCRARILOR CONSULTATE

Nr.Doc	Referinte	Continut	Obs.

Tabel de evidenta a documentelor si fisierelor

Anexa 2 Model pagina de titlu ( in lucru)

Anexa 3 Model de cuprins ( in lucru)

Anexa 4 Model de pagina cu citate si note de subsol ( in lucru)

Anexa 5 Model de referinte bibliografice ( in lucru)

ANEXA 6  TABEL CU EVIDENTA LUCRARILOR DE DIPLOMA PROPUSE

ANUL UNIVERSITAR .......

CATEDRA ...................

SPECIALITATEA........................

Nr. Crt	Numele cadrului didactic	Titlul lucrarii de diploma	Domeniul	Limba de redactare Cotutela
1
2
3
4

ANEXA 7  TABEL CU EVIDENTA LUCRARILOR DE DIPLOMA ALESE

ANUL UNIVERSITAR .......

SECTIA ...................

grupa		Numele studentului	Titlul lucrarii de diploma	Domeniul	Profesor conducator	Referat evaluare
	1
	2
	3
	4

ANEXA 8 : ACORD DE COORDONARE[7]

Numele studentului....... ....

Anul absolvirii......Sectia .............Grupa.....

Numele cadrului didactic conducator..................

Tema propusa............................

..................................

Modificari aduse temei.........................

Obiectivele cercetarii.......................... ............................................................................................................................................................................................................

BIBLIOGRAFIE TEORETICA PROPUSA ( min. 5 lucrari)

............................................................................................................................................................................................................

PLANUL GENERAL AL LUCRARII

Cap I ..................................

Cap II ..................................

Cap III ..................................

Cap IV ..................................

...................................

Cap V ..................................

CORPUS

......................................................................................................

METODOLOGIA DE CERCETARE

............................................................................................................................................................................................

CALENDARUL DISCUTIILOR

Data I...............................

Data II.........................

Data III ...............................

Data IV.............................. .

Data V...............................

SUGESTII

............................................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................

Semnatura candidatului Semnatura cooordonatorului

ANEXA 9 GRILA DE APRECIERE PENTRU LUCRARE [8]

Criterii	Item	Barem
Problematica (evaluare pe intreaga lucrare)	-       Capacitatea de a explica conceptele cheie ;
	-       Capacitatea de a pune in evidenta implicatiile tratarii subiectului ;
	-       Capacitatea de a contextualiza subiectul (in timp si in spatiu) ;
	-       Adecvarea metodologiei la subiect si la obiectivele propuse ;
	-       Coerenta macrostructurala : Capacitatea de a adopta un demers demonstrativ, utilizarea pertinenta a argumentelor ;
	-       pertinenta planului in functie de subiect
Originalitatea demersului	- Originalitate tematica ;
	- Performanta de a aplica o metodologie de cercetare pe un corpus nou ;
	- Pertinenta exemplelor ;
	- Capacitatea de a stabili relatii intre teorie si analiza ;
	- Capacitatea de a stabili relatii deductive intre datele faptice analizate si cadrul teoretic
Exploatarea documentelor	-       Mobilizarea ideilor principale continute in documente ;
	-       Exploatarea si analiza informatiilor ;
	-       Acuratetea citarilor si trimiterilor
	-       Stabilirea de relatii intre documentele de referinta ;
Structura formala a lucrarii	-       evidenta planului (2-3 parti);
	-       structurarea interna a capitolelor
	-       utilizarea secventelor de tranzitie : introducerea in capitol si concluziile partiale ;
	-       prezenta unei introduceri care sa cuprinda un element de incitatie la lectura, problematica, anuntarea planului ;
	-       prezenta unei concluzii care sa cuprinda raspunsul la intrebarea problemetica initiala, un bilant al argumentatiei si o deschidere catre noi posibile cercetari pornind de la subiectul analizat
	Elemente valorizatoare : -       plan echilibrat -       Prezenta elementelor de tranzitie intre subcapitole -       Calitatea incitatiei la lectura -       Calitatea introducerii
	-          Exprimarea ideilor, stil si vocabulary -       Tranzitii logice
Prezentarea materiala	- Punere in pagina , grafia schemelor, calitatea reproducerilor

ANEXA 11 Grila de apreciere pentru sustinere ( in lucru)

NOTA

Dispozitiile regulamentare, calendarul activitatilor, normele de redactare si de evaluare au fost supuse discutiei in colectivele de catedra.

Textul a primit acordul consiliului profesoral din xx februarie 2006

Puteti trimite observatii si intrebari pe adresa urmatoare:

diploma_litere@yahoo.fr